Page 1 - 1959-11
P. 1

' '«sv’or,;                                      Ieri a început cel de-alPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI                                                                                                                                           Luna
                                           nedoara-L)ev

                                                                                                                                                                                        V-lea Congres al A.R.L.U.S. romîno - sovietice

                                                                                                                                                                                        Sîmbătă dimineaţa, la Palatul diului Marii Adunări Naţionale, Expuneri şi conferinţe

                                                                                                                                                                                        Marii Adunări Naţionale s-au                                     conducători ai instituţiilor cen­              Zilele trecute, în cadrul manifes­
                                                                                                                                                                                        deschis lucrările celui de-al V-lea                              trale şi ai organizaţiilor obşteşti,        tărilor cu prilejul „Lunii prie­
                                                                                                                                                                                        Congres al Asociaţiei Romîne                                     ziarişti romîni şi corespondenţi            teniei ' romîno-sovietice", la spi­
                                                                                                                                                                                        pentru legături de prietenie cu                                  ai presei străine.                          talul Unificat din Hunedoara au
                                                                                                                                                                                        Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S.                                                                               fost organizate. două expuneri des­
                                                                                                                                                                                                                                                            Sînt de asemenea prezenţi                pre progresele medicinei sovietice.
                                                                                                                                                                                           ba lucrări iau parte delegaţii                                membrii delegaţiei Asociaţiei de

                                                                                                                                                                                        aleşi în adunările ce ău avut loc prietenie sovieto-romîne în frun­ Prima expunere s-a referii ia viafa

Í A n u l XI Mr. 15111                     Duminică 1 noiembrie 1959                                                                      4 pagini 20 bani                              în Capitală şi în toate centrele te cu E. I. Afanasenko, preşedin­                                           şi opera lui Scenov, unul dintre marii
                                                                                                                                                                                        regionale din tară — muncitori tele asociaţiei, ministrul Invăţă-                                            cercetători în domeniul medicinei, iar

                                                                                                                                                                                        fruntaşi Care aplică şi răspîn- mîntului al R.S.F.S.R., precum a doua expunere a fost intitulată

                                                                                                                                                                                        clesc metodele înaintate de mun­ şi A. A. Epişev, ambasadorul „Ortopedia, traumatologia şi chirur­

                                                                                                   Peniru realizarea angajamentului de                                                  că sovietice, inovatori şi raţio-                                U.R.S.S. la Bucureşti şi membri             gia, în lumina învăţăturii Lui Pav-
                                                                                                             133.000.000 tei economii                                                   nalizatori din fabrici, uzine, mi­                               ai ambasadei sovietice.                     lov".
                                                                                                                                                                                        ne, fruntaşi ai recoltelor bogate,
                                                                                             faMifii innforiiop                                                                         academicieni şi alţi oameni ele                                     Guvîntui de deschidere ă con­               .Ambele expitneri s-au bucurat de
                                                                                                                                                                                        ştiinţă, artă şi,cultură, profesori                              gresului a fost rostit de acad.             o largă participare a personalului me­
                                                                                                                                                                                                                                                         Ilie Murgulescu, vicepreşedinte             dico-sanitar al spitalului, care şi-a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     manifestat cu acest prilej admiraţia

                                                                                                                                                                                        şi învăţători, activişti ăi al Consiliului Genera! A.R.L.U.S. faţă de progresele uriaşe înfăptuite

                                                                                              Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas două luni. In acest,                                A.R.L.U.S. care s-au distins în                                  Congresul a adoptat în unanimi­             în medicina sovietică, prietenia de
                                                                                                     timp, colectivele de muncă din întreprinderile regiunii noas-,                     muncă- pe tărîmul întăririi prie­                                tate următoarea ordine de z i :             nezdruncinat dintre poporul romln ş
                                                                                             ;tre îşi intensifică eforturile pentru a da viaţă angajamentelor\                          teniei romîno-sovietice.                                                                                     sovietic.
                                                                                              luate. O contribuţie de seamă o aduc colectivele de inovatori.                                                                                                1. Darea de seamă ă Consi­
                                                                                                                                                                                           Participanţii la congres au în-                               liului General A.R.L.U.S. cu pri­              Ex<puneri pe diferite terne, tn '»a*
                                                                                              20 înovaţii-1© ap artam en te                                                             fîmpinat cu puternice aplauze pe                                 vire la activitatea desfăşurată             drul „Lunii prieteniei romtno-scoie-
                                                                                                                                                                                        tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-                                    între cele două congrese';                  tice“ , cui mai avut loc şi în alte lacuri
                                                                                              C olectivele de inovatori din cadrul Întreprinderilor trustului*                          Dej, Ghivu Stoica, Gheorghe A-                                                                               de muncă şi localităţi din raionul Hu­
                                                                                                     minier din Deva, au propus în cursul acestui an 40 de ino-'                        posiol, Constantin Pîrvulescu. ¦                                    2. Alegerea noului Consiliu              nedoara. 'Astfel, tn secţia I-a fur- l
                                                                                              vaţii. Dintre acestea 20 sînt acceptate, iar una este trimisă pen-'                                                                                        General A.R.L.LLS. ’"*•                     nale din C.S. Hunedoara, a avut loe
                                                                                             ’tru generalizare. După antecalcule, valoarea celor 20 de inova-!                             In sală se află numeroşi in­                                                                              conferinţa ,',Muncitorul epocii comu­
                                                                                              ţii se ridică la 784.000 lei adică costul a 19 apartamente. *                             vitaţi — membri ai C.C. al                                          Intrîndu-se în ordinea de zi-a           nismului", la uzina „Victoria“ Cătan,
                                                                                                                                                                                        P.M.R., ai guvernului şi Prezi-                                                                              expunerea „Dezvoltarea industriei si­
                                                                                                    Cele mai multe inovaţii au fost prezentate de către colecti-]                                                                                                    ( Continuare în pag. 4-a)       derurgice sovietice“ , în comuna Mân­
                                                                                              vul de inovatori din cadrul trustului, urmaţi de cei de la mina                                                                                                                                        dru, conferinţele „Comunismul pătrun­
                                                                                              Deva. ?                                                                                                                                                                                                de in satele sovietice", „Munca col­

                                                                                             La mina Petrifa                                                                                                                                                                                         hoznicilor îşi schimbă înfăţişarea“ ,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     ,jTractorul lucrează fără tracţonsf."

                                                                                             | a cabinetul tehnic al minei a mai fost înregistrata de cu-ţ                                                                                               Wîv.*.ÎM4v.VK-t-bR-i                        etc.
                                                                                                   rînd o nouă inovaţie, a 34-a în acest an. Dintre acestea pînă i
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Seri literare

                                                                                             în prezent, 17 au fost deja aplicate şi au adus minei economii dej                                                                                                                                         In aceste zile ale „Lunii prlette*
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     niei romîno-sovietice“ , în numeroase
                                                                                             aproape 160.000 Iei. Prin urmare, inovatorii de aici îşi aduc oi                                                                                                                                        clujbiiri . şi cinematografe din oraşul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     şi raionul Hunedoara, cm fost orga­
      Printre mărite obiective industria }ş ridicate in anii din armă la Hune­               .preţioasă contribuţie la realizarea celor 3.600.000 lei, angaja-ţ                                                                                                                                      nizate mai multe seri literare inchD
doara, se numără şi disliiărm de gud roane.                                                                                                                                                                                                                                                          note prieteniei poporului' nostru cu
                                                                                             meniul minerilor petrileni pentru acest an.                     ţ                                                                                                                                       marele popor Sovietic. Astfel, de cu­
      IN C L IŞ E U : Subsefţia de prepa rare a fenolilor şi naftalinei crista­                                                                                                                                                                                                                      rind, în sala cinematografului „Ma­
liza te.                                                                                     Tehnicianul Ştefan Tesler a propus una dintre cele mai va- 1                                                                                                                                            xim Gorki" ¦din Hunedoara a fost or­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     ganizată o şezătoare literară pe tema
                                                                                             Icroase inovaţii: „Sistem de deschidere şi închidere a uşilor de'                                                                                                                                       „Cartea sovietică — prieten şi edu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     cator“ , la care au participat peste 200
                                                                                             la puţul orb nr. 7“ , care aduce economii anuale de peste’ 90.000!                                                                                                                  Toamna a adus       de oameni ai muncii. Seri literare au
                                                                                                                                                                                                                                                                               rod bogat şi în       mai fost organizate şi la clubul „11
Colectiviştii au obţinut rezultate bune                                                      !lei. Pe asemenea, preţioasă este şi inovaţia: „Modificarea siste-*                                                                                                               vii. Strugurii mari,  Iunie" din Cătan. Peste 120 de mun­
                                                                                                                                                                                                                                                                               copţi, simt culeşi    citori, tineri şi femei, au participai
                                                                                             ,mu!ui de iluminat la locomotivele cu troiey".                                                                                                                                    cu grijă şi trimişi   la seara literară „Marea Revoluţie
                                                                                                                                                                                                                                                                               Ia teascuri. Gurînd,  Socialistă din Octombrie — oglindită
   Prinir-o muncă politică susţi­             Şi în gospodăria colectivă „9                  Preparatorii - fa Ioc                                                                                                                                                             mustul rubiniu va     in literatură",' organizată zilele, tre­
nută desfăşurată de către comi­            Mai“ din Mărtineşti, rezultatele                          de frunte                                                                                                                                                                 umple căz'ile cra­    cute. La acelaşi club, s-a organizai
tetul comunal de partid, sfatul            oMinute în această campanie de                                                                                                                                                                                                      melor.                de asemenea o seară a activului cul­
popular al comunei Mărtineşti,             toamnă sînt bune. Pînă la data                    conomiile aduse de cele 29 de inovaţii aplicate în primele,                                                                                                                                             tural în care s-a prezentat muzică şi
organizaţia U.T.M. şi comisia              de 27 octombrie colectiviştii au                                                                                                                                                                                                                          dansuri populare româneşti şi sovietice.
de femei, la gospodăria agricolă                                                             _ •* 9*Si*I luni ale acestui an la preparaţia Petrifa se cifrează la'
colectivă din Turmaş svSu ter­             însămînţat cu grîu 70 din cele                                                                                                                                                                                                                                Recenzii de cărţi,
minat însămînţările cerealelor             120 ha. planificate, 30 ha. cu                    271.000 Iei. Activitatea inovatorilor este însă mult mai bogată1
păinase de toamnă pe o suprafa­            orz şi au recoltat porumbul dc.
ţă de ol ha.                               pe o suprafaţă de 80 ha.                          1decît arată această cifră. In afară de faptul că au propus peste]

                                                        OH. OPREAN corespondent              150 de inovaţii în cursul acestui an, în cadrul manifestaţiilor]

                                                                                             Lunii prieteniei romîno-sovietice ei au chemat la întrecere toate!

• — -----------—- 3%58L)                                                                     colectivele de inovatori din Vaiea Jiului, pe bază de angaja-,

Cu angajamentele depăşite                                                                    mente concrete. Rezultatele obţi nute pînă acum Ie dau dreptul

                                                                                             1să creadă în victorie.                                             1

   Cei peste 70 utemişti de la coopera­    ra angajamentelor, ei au mai prestat              Consfătuire cm părinţii
tiva „Viaţă nouă" din Orăştie, s-au        muncă voluntară la săpatul unui şanţ
angajat ca în cinstea zilei de 7 No­       de scurgere de la I.C.I.A., au ajutat

iembrie, să scoată prin muncă volun­       colectiviştii din Turdaş la recoltatul               în scopul educării elevilor In            necesar ca părinţii să dea mai                In fo rm a ţiile zilei                                                                                        spectacole de teatru
tară, din pepiniera ocolului silvic, un    porumbului şi în alte acţiuni.                    spiritul dragostei faţă de mun­              multe'sfaturi copiilor in această
număr de 5.000 bucăţi puieţi şi să a-                                                        că, conducerea şcolii medii din              direcţie.                                        0 Sîmbătă a avut ioc plenara                                  în sporirea producţiei agricole                La clubul „11 Iunie" din Cătan, s-'aU-
jute gospodăria de stat ia culesul po­       In aceste munci s-au evidenţiat ute-            Haţeg, a organizat de curind o                                                             Comitetului orăşenesc P.M.R.                                     şi zootehnice.                              organizat recent mai multe recenzzi
rumbului.                                  mlştii Eugenia Tănase, (iross Kurth.              consfătuire cu părinţii elevilor.               Pe marginea celor expuse de                Deva, în care s-a analizat acti­                                                                             de că/ţi ale autorilor sovietici. Ast­
                                           Maria Oprescu, Măria Cornea, Wurm                 Cu acest prilej, tov. îlie Duică             tov. Ilie Duică, s-au purtat dis­             vitatea economico-financiară a                                      0 Pe stadionul „Cetatea" din             fel, au fost prezettiaie recenziile ro­
   Angajamentul luat a fost depăşit.       Hermina şi alţii.                                 a vorbit despre felul cum tre­               cuţii. Printre numeroşii părinţi              întreprinderii „1 A4ai" Deva. Pe                                 oraşul Deva va avea loc astăzi              manelor „Mama" de M. Gorki şl ,N ă s­
Numai în două zile ei au reuşit să                                                           buie crescuţi şi educaţi copiii              care au luat parte la discuţii,               marginea raportului prezentat de                                 după-amiază un interesant cu­               cuţi în furtună" de N. Oslrovski, la
scoată din pepinieră 23.800 bucăţi pu­        Uteiniştii de la cooperativa „Viaţă            in spiritul dragostei faţă de                amintim pe iov. Gheorghe Raţ,                 tov. Iustin Haiduc, directorul în­                               plaj de fotbal. Se vor întîini e-           care au participat peste 300 de mun­
ieţi pe care apoi i-au îngropat în pă-     nouă“ au hotărît ca pînă ia 7 Noiem­              muncă. Din cele spuse de vor­                Elena Sistac, Margareta Dumi­                 treprinderii, s-au purtat ample                                  chipele Aurul Brad — C.F.R. Si-             citori, tehnicieni şi ingineri, prieteni
mînt după indicaţiile tehnicienilor. De    brie fiecare să totalizeze peste 100 ore          bitor a reieşit că unii elevi mai            tru şi alţii, care au venit cu                discuţii. Plenara a adoptat hotă-                                meria şi AMneruI Deva — Mine­               ai literaturii ruse şi sovietice.
asemenea, tinerii au ajutat gospodă­       de muncă voluntară, pentru a primi                au încă o concepţie greşită fa­              propuneri preţioase pentru o mai                                                                               rul Aninoasa.
ria agricolă de stat, culegînd porum­      insigna de brigadier.                             ţă de munca practică şi că este              bună educaţie a elevilor.                                                                                                                                     In sala C.F.U. a Combinatului si­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                     derurgic din Hunedoara, a avut loc c i
bul de pe o suprafaţă de 3 ha. In afa­                                       ELENA 10AN                                                                              SIDONIA RUSAN                                                                                                                   prilejul „Lunii prieteniei romîno-so­
                                                                              corespondentă                                                                                                                                                                                                          vietice“ , un speC'tascol de teatru cu
                                                                                                                                                                         corespondentă                                                                                                               piesa „Ursul" de A. Cehov, prezentat

                Urmînd exemplul Iul Nicolae Militarii

ALTFEL M ERGE TREABA                                                                                                                      Pregătesc o piesa                             rîri corespunzătoare.                                               0 O interesantă competiţie               de formaţia teatrală a clubului „A-
               ACUM                                                                                                                              de teatru                                 0 In aceste zile, în toate şco­                               sportivă va avea Ioc astăzi şi la           Icxandru Sahia” . La spectacol au fost
                                                                                                                                                                                                                                                         Hunedoara. Se vor desfăşura în­             de faţă mai mult de 400 de munci­
                                                                                                                                                                                        lile din oraşul şi raionul Hune­                                 trecerile de lupte libere în .ca­           tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari,
                                                                                                                                                                                        doara a fost prezentată în faţa
                                                                                                                                             Tinerii din satul Nălaţi, raio­                                                                                                                         din toate secţiile combinatului.
                                                                                                                                          nul Haţeg, vin de două' ori pe                elevilor conferinţa „Organizarea                                 drul „Cupei oraşelor".
S 'oarele, care strălucea 'puternic,       pe omul din brigada lui Vîjdea. A                                                              săptămînă la- căminul cultural                învăţămîntului în U.R.S.S.".
        l-a făcut pe Hunyadi, să-şi frece  intrat în vorbă cu el. N-au., discutai            le greutăţi, peste multe obiceiuri ale       pentru a face repetiţii la piesa                                                                               Toate forţele pentru terminarea
ochii de parcă abia atunci s-ar fi         despre mină. Au vorbit despre noile               unor oameni care tui se încadrau în          „Noapte albă“. Această piesă va                  ® în aproape toate secţiile
trezii din somn. Era o zi caldă, care      stofe din 'magazine, despre aparatele             lupta colectivului.                          fi prezentată cu ocazia celui                 Combinatuiui siderurgic Hune­                                    grabnică a însămîntărilor!
nu se potrivea deloc cu. peisajul de       de radio şi despre alte noutăţi din                                                            de-al doilea concurs bienal de                doara au avut Ioc prezentarea                                                                                                       9
toamnă. După ce ochii s-cui obişnuit       oraşul Vulcan. Pînă la urmă însă or­                 încet şi cu multă răbdare, le-a p:is      teatru „I. b'. Caragiale". Faptul             unor expuneri pe tema „Meca­
cu lamina zilei şi-a îndreptai paşii       tacul lui Vîjdea a spus că nu stă                 pe toate la punct. Şi, parcă in ciuda        că majoritatea tinerilor vin ia               nizarea în industria şi construc­                                   Din situaţia operativă comu­             însămînţărilor în raionul Haţeg.
înspre biroul sectorului. Ăşa-i e obi­     prea bine ou banii. Hunyadi atît a                acestor greutăţi, plusul de cărbune          căminul din Nălaţi, unde pe lin­              ţiile din U.R.S.S.". Expunerile                                  nicată secţiunii agricole regio­            Din cele 8.430 ha. care trebuie
ceiul, Vrea să vadă cum stau celelalte     aşteptat.                                         creştea în fiecare zi, iar procentul de      gă repetarea piesei amintite par­             au fost urmărite cu interes de                                   nale la data de 30 octombrie                însămîhţate cu cereaie păioase
brigăzi, ce rezultate are sectorul / şi                                                      realizare a planului se apropia uimi­        ticipă la şezători, conferinţe etc.,          numeroşi siderurgişti.                                           reiese, că în majoritatea raioa­            de toamnă, nu s-au însămînţat
ar fi vrut să-i spună şefului de sector       — 'Ascultă, ortace, de ce nu daţi              tor de repede de o sută (pornise de          constituie un succes, deoarece                                                                                 nelor, recoltarea culturilor tîrzii         pînă în prezent, decît 4.341 ha.
că in ziua aceea, m i-aa venit vage-       feşt? Ce vă lipseşte? Maşini bune                 ia 50). La sfîrşitul lunii, suia a fost      pînă nu de mult, activitatea cul­                ® Astăzi se deschide în loca­                                 şi însămînţările cerealelor păioa-          Organele de partid şi de stat
netele la timp.                            aveţi, cărbune — cit vreţi, voinici sin-          întrecută cu 12. Vechea sa cunoştin­         turală de aici era aproape'inexis­            lii! secţiei agricole a Sfatului                                 se de toamnă se apropie de sfîr-            din raionul Haţeg trebuie să ia
                                           teţi. Atunci ?                                    ţă, ortacul căruia i se spusese că va        tentă.                                        popular raional Brad o expoziţie                                                                             cele mai eficace măsuri, ca în-
    In faţa uşii pe epré trebuia să intre                                                    pleca cu punga goală la salariu, a                                                         agrozootehnică. Expoziţia va o-                                  şit. . ,                                    sămînţările să fie urgentate în
stăteau mai mulţi mineri. . Printre           N-a primit răspuns. ' . . .....                ciştigat 102 lei pe post. Faţă de 36                                    VASILE COCHECI     glindi realizările obţinute de co­                                  In raioanele Albă şi Brad, de
ei se afla şl un- ortac al său, unui                                                         lei, cît cîşliga înainte, e ceva!
 mai fmăr. Poate că n-ar fi luat faptul           doua zi Hunyadi s-a dus la şeful                                                                  - «»»¦*»«« corespondent             lectiviştii, întovărăşi ţii şi ţăra­
                                                   de sector, 'la secretarul organiza­                                       N. ARIMESCU
                                                                                                                                                                                        nii muncitori din raionul Brad

in seamă dacă discuţia purtată de ţiei de partid şi le-a cerut să-i dea                                                                                                                                                                                  pildă, porumbul a fost recoltat toate gospodăriile colective şi

tovarăşul 'său de muncă nu i-ar fi conducerea brigăzii lui Vîjdea. Şiia                                                                                                                                                                                  în întregime. Cartofii' au fost re­ întovărăşirile agricole.

atras atenţia.                             că ortacii acestuia sînt oameni de                                                                                                                                                                            coltaţi în proporţie de sută la             Suprafaţa însămînţată pe re­

—¦ ...toi cu punga 'goală pleci. Ce, nădejde, cu care va putea face treabă                                                                                                                                                                               sută în toate raioanele, cu ex­ giune se ridică la 85,40 la sută.
                                                                                                                                                                                                                                                         cepţia raionului Haţeg. Sfecla .E necesar ca în toate gospodă-
este deajuns să munceşti? Dacă bună. Nu s-a gîndit că va găsi. şi                                                                                                                                                                                        de zahăr a fost recoltată în în­
                                                                                                                                                                                                                                                         tregime în raionul Alba, iar în
nu dai cărbune, se- cheamă că mun­         oameni cărora nu le place lucru, că o                                                                                                                                                                         restul raioanelor în proporţie de           riile colective şi întovărăşirile ă-
ceşti. prost. Ehei, firtate, mineritul a   să ciştige mai puţin. Ştia că secto­                                                                                                                                                                          87—90 la sută, în afară de ra­              gricoie să se menţină acelaşi
'devenit o ştiinţă, nu aşa cum faceţi      rul era în urmă cu planul. Şi mai a-                                                                                                                                                                          ionul Haţeg, unde procentul re­             ritm intens de lucru, în scopul
voi din el... Ce mai, sînteţi depă­        flase că in afară de abatajul său şi                                                                                                                                                                          coltării sfeclei atinge doar 56,12.         încheierii campaniei de însămîn-
ş iţii Tare aş vrea să te văd la sa­       de cel a! lui Vîjdea nu mai era nici                                                                                                                                                                          Şi însămînţările de toamnă au               ţări în cursul săptămînii ce ur­
lariu: n-o să ai curaj ¦să bei nici        unul care să aibă condiţii pe-niru a                                                                                                                                                                          fost intensificate în ultima pe-            mează.
măcar o halbă 1                            extrage cărbune mult. Aşadar, de e l'                                                                                                                                                                         roadă, obţinîndu-se rezultate
                                           depindea îndeplinirea planului pe                                                                                                                                                                                                                         Situaţia însămînţărîlor
   Interlocutorul său, un ortac de-al      sector.                                                                                                                                                                                                       bune.                                       pe raioane la data de
iui Vîjdea, se înroşise pînă în vîrful
urechilor. Ciné !-a pus să susţină dis­       Dorinţa i-a fost împlinită; a doua                                                                                                                                                                            De remarcat este faptul, că
                                           zi a intrat într-un abataj în care nu                                                                                                                                                                         în raionul Ilia, datorită îndru­
eurţia aceasta? Nu putea să nu ia In       mai lucrase, 'cu ortaci pe care-i cu­                                                                                                                                                                         mărilor corespunzătoare date de             30 octombrie
seamă ironia pe care i-o aruncase          noştea prea puţin. De cum a intrat                                                                                                                                                                            către organele de partid şi teh­
ortacul lui Hunyndi? El n-are nici o       insă, şi-a dat seama că aici lucrul                                                                                                                                                                           nicienii agronomi s-au însămîn-             ILIA                 93%
oină dacă. treMrile merg prost. Doar       nu e bine organizat. Abatajul era                                                                                                                                                                             ţat pînă în prezent 9.691 ha.,              SEBEŞ
munceşte cit ponte.-                       prost întreţinut, uneltele se aruncau                                                                                                                                                                         ceea ce reprezintă 93 la sută                                 92,8%

   Aşa gîndea ortacul lai Vîjdea.

După ce a ascultat cuvintele de la întîinplare, oamenii umblau ' 'care'                                                                                                                                                                                  din suprafaţă. In raionul TÎiă,

kîrfoqnă ale tovarăşului' său, Hunyadi încotro. De fapt, , de atei a şi început.                                                                                                                                                                         multe gospodării agricole colec­ A L B A                      91%

a intrai zâmbind Ia şeful de sector. A stat de vorbă cu noii ortaci, i-a                                                                                                                                                                                 tive, ca Herepeia, Mintia şi al­

Ii părea -bine că omul său a ciştigat arătat fiecăruia - ce are de făcui, le-a                                                                                                                                                                           tele, îndrumate permanent de HUNEDOARA 90%

în discuţia aceasta. Plăcerea a fost atras atenţia- că ziua de -lucru are 8-                                                                                                                                                                             către organele de partid şi de

tnsă de moment, pentru că imediat          ore şi nu mai puţin, le-a mai spus că                                                                                                                                                                         stat, ău terminat de cîteva zile            ORAŞTIE      89%
¦după aceea s-a gindiţ :, la Urma ur­      „in abataj se lucrează şi nu vine ni­                                                                                                                                                                         însămînţările cerealelor de

mei ce-i cu Vîjdea? Are oameni buni        meni să ¦se odihnească", şi:., gata.                      Colectivul secţiei circulare á .fabricii de ciorapi din Sebeş şi-a întrecut în primele 8 luni ale acestui an,                                       toamnă.                                     BRAD         76%
şi nici abatajul nu-l rău. Nu cumva        'Adică, a crezut că-i gala. Zilele care.          cu 12.300 lei angajamentul anual privind realizarea de economii. In cinstea zilelor de 7 Noiembrie şi 30 Decem­                                                In raioanele Sebeş şi Alba,
e! e capul răutăţilor ?                    'au urmat i-au dovedit- însă că nu-i              brie, muncitorii de aici s-au angajat să obţină alte economii suplimentare.                                                                                                                             HAŢEG 51,5%
                                           chiar aşa. A avut de trecut peste mul- ¦]                                                                                                                                                                     procentul însămînţărilpr se ri­
   Ieşind din birou, l-a ajuns 'din Urină                                                            In clişeu: Un grup de muncitori din secţie, disculînd măsurile pentru realizarea noului angajament.                                                 dică la 92,80 şi respectiv 91,

                                                                                                                                                                                        z.rnT!cz: tsrxar.v v  hJAtlCtJUaircziJxrsiirrKTcrro'- .—m t i I    Mai slab se prezintă situaţia’
   1   2   3   4   5   6