Page 10 - 1959-11

Nr. 1513
Parcul auto —
un bun al, tuturor
In regiunea noastră circulă un mare
număr de autovehicule oare transportă
acolo unde nevoia o cere materii pri­
me, utilaje industriale, produse indus­
triale şi alimentare etc. Totodată mii
şi chiar zeci de mii de oameni ai
muncii sînt transportaţi zilnic cu auto­
vehiculele la locul de muncă, în ex­
cursii sau concedii. Desfăşurarea în
bune condiţiuni a acestor transporturi
cit şi îngrijirea atentă a autovehicu­
lelor ca bun al tuturor, constituie o
problemă de care trebuie să se ocupe
cu multă grijă toate întreprinderile şi
instituţiile din regiune, precum şi con-‘
ducătorii auto. De buna întreţinere a
parcului auto depinde lungirea du­
ratei de funcţionare a autovehiculelor.
Dimpotrivă proasta întreţinere a ma­
şinilor duce la scoaterea prematură a
acestora din funcţionare, cauzînd ast­
fel însemnate pagube.
In scopul cunoaşterii modului de în­
treţinere a maşinilor serviciul controlul
circulaţiei din Direcţia miliţiei regio­
nale, în colaborare cu redacţia ziaru­
lui nostru, a organizat zilele trecute un
raid pe mai multe reţele de circulaţie
ale regiunii, lată cîteva din constată­
rile făcute.
Mai multor camioane şi autobuse 11
s-au făcut un sumar control tehnic.
Cu această ocazie s-a constatat că
foarte mulţi conducători auto dau aten­
ţia cuvenită întreţinerii maşinii, că
mulţi din el au parciirs fără reparaţii
capitale sute de mii de kilometri. Toto­
dată, a fost posibilă şi realizarea de
economii la carburanţi şi lubrefiănţi.
De pildă, conducătoriîT auto Szente
Ludovic de lă întreprinderea de trans-'
porturi comerciale coloana Deva a
parcuts pînă în prezent cu autocami­
onul nr. 25.345 Dv. peste 266.000 Km.
fără reparaţii. In timpul controlului e-
fectuat acest conducător auto ă fost
găsit — cutii eră şi normal — cu ma­
şina curată, bine alimentată, în per­
fectă stare de funcţionare. In aceeaşi
situaţie a fost găsit şi autobusul tir.
50.779 Dv. de la I.R.T.A., condus de
Nicolae Sicoie. Aceasta demonstrează
că 'atît conducătorii auto cît şi condu­
cerile întreprinderilor şi instituţiilor
respective se preocupă de întreţinerea
în bune condiţiuni a parcului auto.
Cu toate acestea pe arterele de cir­
culaţie ale regiunii noastre ău fost gă-'
site şi autovehicule mâl puţin întreţi­
nute ceea ce dovedeşte că mai sînt
încă conducători auto şi chiar. între­
prinderi şi instituţii care, nu dovedesc'
destul simţ de răspundere în întreţine­
rea maşinilor. Lă' o intersecţie de dru­
muri din apropierea Drăştiei, spre
exemplu, a' fo'st întîlriit autocamionul
cu nr. 26.296 Dv. Motorul acestui ca­
mion nu funcţiona normal, ci cti în­
treruperi din cauza sistemului de aprin­
dere şi alimentare, care nu era pus lă
punct. Acest lucru eră şi explicabil
pentru că încărcătura acumulatorului
cu electrblid era redusă. In aceeaşi si­
tuaţie se afla şi sistemul de transmi­
sie. Acesta funcţiona fără valvolină
fapt ce a dus la frecarea pe uscat şi
deci la uzarea lui cu mult înainte de
termen. De asemenea, Ia acelaşi auto­
camion ambreajul eră dereglat, bară
d e . direcţie avea mare joc, scările erau
slăbite din suporţi etc. In general mo­
torul autocamionului amintit se afla
într-o situaţie necorespunzătoare. Din
această cauza are şi uri consum exce-
siv de ulei de 5 Ia Suta. După cele
După două spectacole de suc­
ces, prezentate în actuala sta­
giune cu piesele romîneşti „Ul­
timul mesaj“ de Lairemţiu Futga
şi „Partea leului" 'de Constantin
Teodoru, Teatrul de stat „Valea
Jiului“ din Petroşani, a-d-uce la’
lumina rampei 6 nouă piesă —-
„Fiul rătăcitor“ de Egon Ra-
nnet. Includerea acestei piese
sovietice în repertoriul teatru­
lui minerilor nu e întîniplătoa-
re, avînd îit vedere faptul că
premiera' sa (inaugurată în sa­
la „Fitimon Sîrbu“ din Deva),
a avut loc în cadrul Lunii prie­
teniei romîno-sovietice, _ sărbă­
toare scumpă poporului nostru.
Noua piesă montată 'de colec­
tivul de artişti al teatrului din
Petroşani ridică probleme de
înalt principiu, rezultate din
ciocnirea unor caractere puter­
nice, pregnant reliefate în si­
tuaţii de un adine dramatism.
In această piesă asistăm la în­
fruntarea dintre două lumi, din­
tre lumea veche, capitalistă, pu­
tredă şi duşmană omului aser­
vită „diavolului galben" —- ba­
nul, şi cea nouă, socialistă, pli­
nă de strălucire şi frumuseţe,
pusă în slujba Celor mai înălţă­
toare şi curate principii, menite
să contribuie la cultivarea
demnităţii şi a mîndriei celui ce
poartă titlul de OM.
Acţiunea piesei se desfăşoară
intr-o localitate minieră din Es­
tonia sovietică. Sîntem în
casa unei familii cinstite,
care are. însă durerea de
a-şi înscrie între membrii ei
pe un fiu rătăcit, care a
spuse de conducătorul auto Nicolae
Voju conducerea uzinei a cunoscut a-
ceastă stare de lucruri şi totuşi nu a
luat nici o măsură pentru punerea la
punct a autocamionului. Ce-i drept nici
pe iov. Nicolae Voju nu l-a preocupat
îndeajuns starea maşinii.
Multe din accidentele de circulaţie
se datoresc şi unei funcţionări anor­
male a maşinilor. Intr-o asemenea si­
tuaţie a fost găsit autocamionul nr.
25.187 Dv. proprietate a întreprinderii
de. transporturi comerciale coloana
Deva. Autocamionul avea instalaţia e-
lectrică defectă. De asemenea, ambrea­
jul era dérégla^ frîna de mină de a-
semenea, roţile din spate fulau ele. Se
pune întrebarea : cum poate conducă­
torul auto Ctheorghe Hoţea de pe auto­
camionul amintit să evite accidentele
de circulaţie ?
Intr-o situaţie destul dé necorespüri-
zătoare a fost găsit şi autobuzul nr.
50.492 Dv. de pe ruta Petroşani —
Deva proprietatea autobazei din Petro­
şani. In timpul efectuării controlului
avea deja o derogare de o' jumătate' 'de
ora de la graficul de circulaţie. Con­
ducătorul ă’uto Dumitru Mihăilescu spu­
nea că mai în fiecare zi ë pus îri si­
tuaţia să rezolve cîte o pană de motor.
Şi, are dreptate, întrucît la această
autobiază riu se respectă cri stricteţe ter­
menele de verificare a motoarelor. La
autobusul amintit motorul nu funcţio­
na în bune condiţiuni, clanţele de la
uşă erau lipsă, două geâriiuri sparte,
iar caroseria din spate complect zdro­
bită. Iri situaţii asemănătoare au mai
fost găsite şi alte autovehicule. Diri
cele relatate mai sus reiese că spiritul
gospodăresc al unor conducători auto
şi chiar a unor întreprinderi şi insti­
tuţii în problema întreţinerii parcului
auto este încă slab dezvoltat. Trebuie cru a tractoarelor şi maşinilor agrico­
luate măsuri urgente pentru ca parcul
auto, care constiuie un bun obşesc, să
fie' întreţinut în bîine condiţiuni. La
înlăturarea neajunsurilor semnalate sînt
chemate să contribuie toate conduceri­
le întreprinderilor, instituţiilor, şefii
autobazelor din regiune, conducătorii
garajelor, cît şi conducătorii auto.
N. POPA chimice — superfosfat. Se dau la hec­
I. /MANEA tar cîte 20 tone gunoi de grajd şi cîte
LA BA T IZ
Mai multa preocupare pentru
aprovizionarea cooperativei
Deşi sezisată de multe ori tn
cursul acestui an de către co­
lectiviştii din satul Batiz, con­
ducerea cooperativei „Muncito­
rul" din Călan n-a luat nici pl-
nă în prezent măsuri pentru ca
filiala "din Batiz să fie aprovi­
zionată în mod ritmic cu mărfu­
rile strict necesare, cum ar fi,
de exemplu, petrol, drojdie, pin-
zeturi etc.
Această situaţie persistă de a-
proape 9 luni de zile, cu toate
că preşedintele cooperativei
F IU L R A TA C ITO R u
pe scena teatrului „Valea Jiulu \BB
apucat pe drumul ruşinos, demn
de tot dispreţul aii trădării pa­
triei. Acesta, pornit pe drumul
unui fals patriotism şi întunecat
de trîmbiţele fabricilor de min­
ciuni diin occident, vine pe pă-
mîntul patriei sale ca spion şi
diversionist, sub masca unui
om care şi-a ispăşit crimele
săvîrşite împotriva poporului
său. In realitate însă, în cîrdă-
şie cu alţi bandiţi şi vînzători
de ţairă, el pregăteşte alte cri­
me, orezînd că în felul acesta
va fi considerat un „erou“. Rea­
litatea sovietică însă, în care
poporul este liber şi fericit, îl
face să-şi dea seama încetul cu
încetul că tot ce i s-a spus în
apus sînt minciuni şi astfel,
în ultimul moment, ajutat chiar
de cei pe care nu demult îi con­
sidera duşmani, reuşeşte să se
trezească la realitate. Vede că
aşa-zişii „prieteni" ai săi sînt
de fapt cei mai aprigi şi neîn­
duraţi duşmani ai patriei sale,
de aceea se hotărăşte într-un
moment orucia.i să-l demaşte,
ştiind că aşa măcar într-o mi­
că măsură, o parte din faptele
sale murdare îi vor fi iertate.
Meritul regiei (loati Petro-
vici) constă în faptul că a în­
ţeles mesajul piesei, valorificînd
bine textul, creînd caracterqcon-
D m MV i s o e rn m m w i
Calendare! lucrărilor agricole
pe lena noiembrie
In luna noiembrie se încheie lucră­
rile agricole în vederea obţinerii unor
recolte bogate în anul viitor. Se strîng
şi se depozitează produsele culturilor
tîrzii de toamnă, se pregătesc animale­
le în vederea iernatului, se curăţă şl
se repară maşinile şi uneltele agricole,
in cîmp
In raioanele şi comunele unde însă-
mînţările sînt întîrziate să se foloseas­ rile de grîu şi orz pentru a identifica
că din plin întreaga capacitate de lu­
le în scopul terminării cît mai grabnice
a însămînfărilor.
Pregătirea terenului pentru culturile
de primăvară, prin arătura adîncă de
toamnă, să se continue pînă ia veni­
rea îngheţului. Sub brazdă trebuie în­
corporate atlt îngrăşăminte organice —
gunoi de grajd — cît şl îngrăşăminte
„Muncitorul“ din Călan, — tov.
Roman Nicolae, — trece deseori
cu maşina prin faţa cooperati­
vei din Batiz.
Neglijindu-se aprovizionarea
acestei cooperative, in special
cu petrol, ţăranii muncitori sînt
nevoiţi să piardă timpul cu de­
plasarea in alte sate pentru
procurarea acestui articol de uz
casnic strict necesar.
SOFIA COZAC
corespondentă ţurilor. In livezile tinere se aplică în­
turale, mareînd cu abilitate tră­
săturile esenţiale ale fiecărui
personaj în parte. Mergînd pe
linia orientării jocului actorilor
în aşa lei incit să aducă
în scenă în mod autentic
viaţa, a izbutit să creeze
un spectacol convingător, în
care — cu toată amploarea da­
tă redării fidele a evenimente­
lor — valorile umane au fost
evidenţiate corespunzător, ne-
pierzîndu-se în amănunte, de
ordin documentar. Beneficiind de
o distribuţie adecvată, specta­
colul a constituit o imagine vie
a încleştării dintre duşmanii pu­
terii sovietice, puţini la număr
şi marea masă a poporului, ca­
re iese biruitoare din această
luptă.
Interpretînd rolul Leenei,
Tuisc, Ana Colda, a adus În sce­
nă un om pe deplin autentic,
complex. A fost deopotrivă de
veridică atît în situaţia de ma­
mă, cît şi în cea de patriotă.
Dovedind multă sensibilitate,
căldură chiar, a izbutit să cree­
Pag. 3
Duminică ta Deva, a avut loc o bogată7 acti.- jw Din programul S^ţteetae&te
vvtate sportivă. \Întrecerile de volei, şah, tenis
de masă, fotbal şi cros, organizate în cinstea de radio eicitmnt&g,raiiet
zilei de 7 Noiembrie au fost urmărite cu mult 5 NOIEMBRIE 1959 5 NOIEMBRIE 1959
interes.
PROGRAMUL W 6,15 Zori DEVA : Dimineaţă mohorîtă j
In clişeul din stingă : Fază din întrecerile de de zi cu m elodii; 7,15 Marşuri ALBA IULIA: Neamul Jurbini-
executate de fanfară ; 8,00 Din lo r; Nevăzut, necunoscut;
volei, disputate pe terenul şcolii pedagogice. presa de a stă zi; 8,50 Muzică BRAD : Fete de aceeaşi vîrstă ;
populară romîneiască ; 9,30 „Urt ILIA: Moralitatea d-nei Dul-
.fcv . ţ ! •" tăciune şi-un cărbune": Chirii ska ; ORĂŞTIE : Gei 44 ; Moa­
Gojemiaka"; 10,00 „Sonata pen­ ra cu noroc; HUNEDOARA:
In clişeul de jo s : Fază din meciul de fotbal tru violoncel şi plan opus 19" Dragostea nu se cumpără ; PE­
de Rachmanimov; 11,03 Gîntece TROŞANI : Soarta unui o m ;
dintre C.F.R. Simeria — Aurul Brad, terminat şi jocuri populare romîneşti; O întfîmplare extraordinară ;
11.30 „Mari cînt^reţi sovietici SEBES : Ultima stat ie ; SIME­
cu scorul de 4—t l (0— 1). 1* \ rt de operă : Serghei Lemeşev, Za- RIA: Răsfăţatul; LONEA: De­
ra Doluhanova ; Altexandr Piro- putatul de Baltica ; TEIUŞ : A-
K ¦¦¦¦':v w y . y . m i .S Î ,.! ..; .~>xr. ................ . • - v ................... ^ . v gov, Naidejda Kazainţev.a, Mark tentatul; ZLATNA : Marele ce­
Reizen ; 12,25 Imoviatori şi ino­ tăţean ; BARU MARE: Inimă
vaţii ; 13,45 Cotele apelor Du­ de' o ţe l; APOLDU DE S U S :
nării; 15,10 Progfam muzical Anul 1918.
dedicat fruntaşilor în producţie
din industrie, şi agricultură'; Buleim
16,15 Vorbeşte Moscova !; 18,00 meteorologic
Muzică romînească de estradă
interpretată de solişti şi forma­ Centrul meteorologic Deva
ţii sovietice; r’9,30 Tribuna ra"- comunică timpul probabil:
d io : Marea Revoluţie Socialis­
tă din Octombrie a deschis o PENTRU 24 ORE ^
nouă eră în istoria om'enirii;
22.30 Muzică populară sovieti­ Vreme cu cerul mai mult no-
că ; 23,00 Goncert de noapte. ros. Vor vădea ploi locale. Tem­
peratura va oscila zţua între
PROGRAMUL II: 14,07 Din 8— 14 grade, iar noafotea între
cîntecele de luptă ale popoare­ 5—9 grade. Vînt potrivit cu in­
lo r ; 15,00 „De toate pentru tensificări temporare din secto­
toţi“ (reluare); 15,30 Muzică rul est şi sud-est. /
din operete sovietice în interpre­
tarea soliştilor noştri; 16,30 PENTRU URMĂTOARELE ,
-aatfeSa ....... -is tts a s Prin sălile de concert alle Capi­ 3 ZILE -
ta le i; 17,00 Gîntece despre
Gomsomol; 18,05 „Simfonia a Vreme nestabîlă cu tempera­
II-a" de Kabalevski ; 19,30 Mu­ tura în uşoană scapere.
zică populară interpretată de
am atori;' 20,20 „Noapte bună
copii“ ; 21,45 Părinţi şi copii;
22,00 „Săptămîna muzicii sovie­
tice" : Recitalul cîntăreţului so­
vietic Ivan Petrov; 22,40 Gîn­
150-200 kg. superfosfat, mai ales pe ş pe rod se continuă scoaterea şi înlo- tece lirice; 23,30 Concertul nr. 1
în sol minor pentru vioară şi
tarlalele unde în anui viitor se vor cuirea pomilor uscaţi. Se continuă lu­ orchestră de Max Bruch.
cultiva plante tehnice. crările de curăţire şi văruire a pomi­ Rezultatele
lor, se efectuează arături adînci de exam enelor peaitru
in prima decadă a acestei luni se toamnă între rînduri, iar pe rînd sau farmacişti în mediul
recoltează în întregime sfecla de za­ în jurul pomilor se sapă cu cazmaua.
hăr. După căderea frunzelor se face prima urbian şi medici
stropire a pomilor, cu ulei horticol în
In această lună se controlează lanu­ concentraţie de 5 ia sută sau cu zea­ stom atologi
mă sulfocalcică în concentraţie de 20 în mediul urban
golurile produse în timpul semănatului la sută. „
şi se va trece de urgenţă la complec-
tarca lor în scopul obţinerii unei cul­
turi încheiate. Se controlează de ase­ în v‘e Secţia! sanitară prevederi
menea apariţia dăunătorilor în semă­ sociale a Sfatului popular al
nături şi se iau măsuri de combaterea Se termină recoltatul strugurilor. Se regiunii Hunedoara anunţă că
lor. fac tăieri de uşurare, Se strîng şi se în urma examene/or pentru
depozitează aracii şi parii din vie, se titlul de farmaci s't în mediul
Pentru fermentarea bună a bălega­ îngroapă viţa de vie şi se îngraşă cu urban şi medic "stomatolog în
rului se amenajează platforme de gu­ gunoi de grajd în cantitate de 30 tone mediul' urban, c are a avut loc
noi. la hectar. In cramă se continuă vini- în Deva Ia daLa de 19 octorrv
tîcaţia strugurilor, se face controlul brie a.c., au ţfost declaraţi fe ­
Produsele agricole depozitate se con­ fermentării mustului din vase şi se a- tişiţi următor/ii tovarăşi
trolează şi se lopătează spre a preîn­ sigură măsuri de igienă în cramă şi
tâmpina o eventuală alterare.
in grădina de legume pivniţă pentru a preveni îmbolnăvirea BULETINE DE ŞTIRI : 5,00, „ ' FARMACIŞTI
vinurilor. " IN MER/IUL URBAT7
Se recoltează rădăcinoasele şi var­ 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
za. Se efectuează intens arăturile adînci în sectorul zootehnic
17.00, 19,00, 22,00, 23,52 (pro­ 1. Lehrmainn Brigltte
de toamnă iar pînă la venirea înghe­ gramul I) 14,00, 16,00, 18,00, 2. Vasiles/cu Elena /
Animalelor de producţie şi de muncă 21.00, 23,00 (programul II). 3. Dulca Dubleş Marla l
trebuie să li se asigure pentru iernat
ţurilor trebuie să fie îngrăşate toate ce,le mai. ,bune cond.i.ţ.i.i. d,e ad.ă. post,i.re .:T.- • rv t ... - ! 4. Gherirjan Ana
1 ... i .} , şi hrănite. Unităţile agricole socialiste
trebuie să fixeze raţiile pe cap de ani­ 5. Vineşiţ/a Natalin
suprafeţele care se vor cultiva cu le­ mai şi programul de hrănite în peri­
oada de stabulaţie.
gume în anul viitor." 1 Oferte de serviciu 6. lacob ,EIena
Se iau măsuri preventive prin vacci­
Se continuă însilozarea cartofilor, O.C.L. PRODUSE INDUS­ 7. Mikloş Mari a
TRIALE INTERRAIONALA
semincerilor şi rădăcinoaselor, însă- DEVA angajează remizieri 8. Olairu Aurelia
pentru magazine şi tîrguri
mînţările şi plantările culturilor care atît în Deva cît şi în regiune, 9. Cojocaru luga Ana
leare vor fT bine retribuiţi. In­
form aţii se pot primi de la bi- 10. Egi Lucia
$ rotirile O.C.L. Produse Indus-^
vor da în primăvară ielgume timpurii. nări contra bolilor, se continuă campa­ > triale din localităţile Deva, 11. Samoilă Aurora 3
Alba Iulia, Brad, Cugir, Orăş-
în livadă nia de însămînţări !a ovine, se clasea­ tie şi Sebeş. 12. loja Elena
ză reproducătorii precum şi animalele
wwww 13. Gheorghe Ana
In terenurile pregătite se execută şi păsările de producţie din unităţile 14. Stănejscu Nicolae Elena
plantatul tuturor speciilor de pomi. In
agricole. j 15. Bor'deia Maria
acest scop să se folosească orice zi în gospodărie MEDICĂ STOMATOLOGI
IN MEDIUL URBAN
bună de lucru aşa îneît plantatul să
fie terminat înainte de venirea înghe­ Se controlează produsele înmagazi­ 1. Chita Maria
nate în magazii şi silozuri. 2. Blîndea Maria >
3. Blîndea Ion
Se face controlul silozurilor sau ca­
grăşăminte, se complectează golurile merelor de păstrat fructe, înlăturîn-
şi se protejează tulpinele contra ro­ du-se cele putrezite. Se revizuieşte în­
zătoarelor. La baza pomului se face un treg inventarul agricol şi se începe re­
muşuroi de pămînt care protejează ră­ paratul maşinilor şi uneltelor agricole.
dăcinile contra îngheţurilor. In livezile
Staţiunea experimentală
tieoagiu
ţă. I-a lipsii uneori siguranţa
in mişcări, iar alteori dicţia n-a
fost cea adecvată.
ze un personaj puternic, să Gu pondere şi înţelegere a UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR l
transmită spectatorilor frămîn- fost realizat rolul lui Lembit DE CONSUM DIN ÎLÎA
tările acestuia. I se poate impu­ Pedaias de către Vladimir lu- ^
ta doar faptul că în finalul ac­ răscu, care a întruchipat bună­ vis» ie w iRmriE
tului II scade din intensitate, tatea, cinstea, concepţiile sănă­
scăpînd uneori din vedere oglin­ toase despre viaţă, specifice o- prin unităţile din Ilia şi C ă la n :
direa oscilaţiilor sufleteşti fireşti mului sovietic. Acestea sînt ca­
prin care trece personajul. lităţile omului de tip nou, dornic =|| conîecfii pentru bărbaţi, femei şi copii ţ
să-şi servească patria, să ajute f§ mobilă de foate tipurile
Inţelegîndu-şi pe deplin per­ şi pe alţii să devină mai buni. î l maşini de cusuî „ C a s n i c a“
sonajul, mergînd pe linia ex­ Cu toate meritele ce le are în § j aparate de radio indigene
ploatării tuturor amănuntelor, general în rol, interpretul
loan Pavlescu, în rolul lui Mart păcătuieşte uneori manifestînd De asemenea
Tuisc, a adus pe scenă zbuciu­ tendinţe de a poza. De aseme­
mul omului ce l-a avut de in­ nea în jocul său şi-au găsit loc desface prin foafe magazinele săfeşfi:
terpretat, care înşelat de alţii tonuri de aroganţă nejustificate
în relaţiile cu Mart Tuisc, care 1§ produse textile de îoî felul
şi-a trădat patria; dar care a eclipsează calităţile sufleteşti S încălţăminte de sezon
înţeles pînă la urmă crima să- cerute d e .personaj. l|j articole mefalo-chimice
vîrşită împotriva poporului său § arficoie d e menaj şi de uz casnic
şi în consecinţă caută calea is­ In rolul lui Jchammes Raies- §g produse alimentare
păşirii faptei sale. Transformă­ mic a evoluat cu succes actorul m băuturi spirtoase şi lichioruri
Gheorghe lordănescu. Jocul
rile sufleteşti ale personajului au său a fost convingător, deoare­ 'Wv/V'S, W v /
fost subliniate cu abilitate, ast­ ce a răspuns felului de compor­
fel că trecerile de la o situaţie tare al Unui duşman înrăit al
la alta au fost întrutotu! vero­ puterii sovietice. A ştiut să fie
simile. agresiv, poruncitor în scenele
care' cere.au ateste atribute, ser­
Heda Hirjeu, în rolul Annicăi, vil, laş,' atunci cînd situaţia im­
deşi a izbutit în numeroase sce­ punea ; firesc în trecerile făcute
ne să dea căldura necesară per­ de la o stare la alta în raport cu
sonajului, să scoată în relief complexitatea situaţiilor în care
se afla.
frămîntările sale, se pare că u-
neori a fost totuşi depăşită de Spectacolul cu piesă „Fiul ră­
rol. Pe alocuri în jocul său şi-au tăcitor“ de Egon Rannet, fără
găsit loc accente melodramati­ îndoială constituie unul din
ce, cu toate că ar fi trebuit să succesele de seamă ale teatru­
apară în-scenă în postura femeii lui din Petroşani care cîştigă pe
lucide, care ştie ce vrea în via- deplin adeziunea spectatorilor.
I. STRĂUŢ
V. FDLEŞI