Page 11 - 1959-11
P. 11
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vr.l V
0mtmsmm!BWßx&s.sMiKß«rTXXBg&m!iR^ y i& iv ^ ,X3)mmsmiiiiSkX'r&»sxnr TaHBsnsiws"----- *-w<7!^;j8maaaa)
C o m ite tu l P olitic al O .N .U . AUtimeie şlirci. • xülim ele şllrâ • juiiimeiB şiiri *juliuuek ştiri
Aîncheiat discutarea propunerilor guvernului.1
sovietic cu privire la dezarmarea
generală şi totală
Aaprobat înunanimitate proiectul cinommeumnoria Raporfyl lui N.S. Hruşciov p rim i! ey
participanţilor francezi
de rezoluţie al V. R. S. S. şi S. U. A.
Ja mişcarea de rezistenţă safisfaefs© d@ ©!sima publica m endială
NEW YORK 3 (Agerpres). — V. V. Kuzneţov, prim-locţiitor tuturor mijloacelor materiale de împotriva cotropitorilor
fascişti
In seara zilei de 2 noiembrie al ministrului Afacerilor Exter purtare a războiului. Un nou pas pe calea dovadă de aceeaşi hotărîre de a obţi flă în centrul atenţiei opiniei publice
lichidării războiului rece ne rezolvarea problemei dezarmării din R.P.D. Coreeană.
Comitetul Politic al O.N.U. a ne al U.R.S.S., şeful delegaţiei După ce a subliniat în înche PARIS 3 (Agerpres), — prin tratative şi înţelegere. Nu există
iere existenţa înţelegerii de prin TASS anunţă : La 2 noiembrie MOSCOVA 3 (Ageqires). — TASS nici un motiv să ne îndoim de since Aceste documente, scrie într-un ar
încheiat discutarea primului şi sovietice, care a luat apoi cu cipiu asupra chestiunii esenţiale în localitatea Mont Valerien, în anunţă : Opinia publică mondială şi ritatea năzuinţei Uniunii Sovietice spre ticol redacţional „Nodon Sinmun", vin
celui mai important punct de pe vîntul, a făcut bilanţul discu — acceptarea ideii dezarmării apropiere de Paris, unde în pe presa comentează pe larg şi cu satis coexistenţa paşnică, scrie ziarul „Yo- să confirme victoria istorică a poli
ordinea de zi — propunerile gu ţiei. El a arătat că, după cum generale şi totale, lucru dovedi! rioada anilor 1940— 1944 au fost facţie raportul prezentat de N. S. tmuri". Cuvintarea şefului guvernului ticii de coexistenţă paşnică, forţa la
vernului U.R.S.S. cu privire la a reieşit din dezbateri, sînt în de rezoluţia adoptată în unani împuşcaţi mii de francezi parti Hruşciov, preşedintele Consiliului de sovietic, declară „Tokio Simbun" să gărului socialist.
dezarmarea generală şi totală trunite toate condiţiile necesare mitate, V. V. Kuzneţov şl-a ex cipanţi la mişcarea de rezisten Miniştri al U.R.S.S., la cea de-a 111-a deşte speranţe luminoase în convoca
— şi a aprobat în unanimitate înfăptuirii unei dezarmări gene primat speranţa că propunerile ţă împotriva cotropitorilor fas sesiune a Sovietului Suprem. rea conferinţei şefilor guvernelor din „Nodon Sinmun" subliniază oportu
sovietice vor sta Ia baza acti cişti, a avut loc ceremonia dez Occident şi Răsărit. Raportul lui N. S. nitatea iniţiativei Uniunii Sovietice în
proiectul comun de rezoluţie al rale şi totafe. Această problemă, vităţii Comitetului celor zece velirii unei plăci comemorative. O mare atenţie acordă raportului lui Hruşciov la sesiunea Sovietului Su problema dezarmării generale şi totale.
U.R.S.S. şi S.U.A. state, care urmează să treacă N. S. Hruşciov Ia sesiunea Sovietu prem al U.R.S.S. şi apelul adresat de Fără îndoială, scrie ziarul, că dacă
a declarat el, a devenit astăzi lui Suprem al U.R.S.S. presa engle Sovietul Suprem al U.R.S.S. parla această problemă va fi rezolvată, pot
în cursul celor trei săptămîni ză care apreciază acest raport ca un mentelor tuiuror ţărilor lumii, au gă fi înlăturate uşor şi celelalte cauze
cît a durat discutarea acestei deosebit de importantă şi tot într-un timp scurt la elaborarea In prezenţa unor personalităţi nou pas făcut pe calea spre lichida sit aprobarea unanimă şi sprijinul fier ale actualei situaţii încordate din lume.
probleme, în comitet au luat cu- odată urgentă, deoarece omeni rea războiului rece, ca o nouă che binte al opiniei publice şi presei din
rea se află în faţa pericolului mare la convocarea cît mai grabnică ţările de democraţie populară. Nu Poporul coreean, scrie în continuare
vîntul reprezentanţii a peste 60 a conferinţei şefilor de guverne. Citind mind raportul lui N. S. Hruşciov un ziarul, constată cu satisfacţie că în ra
de ţări. Majoritatea covîrşitoa- înspăimântător al unui război cu unui acord internaţional cores politice şi militare, precum şi a într-un articol redacţional cuvintele minunat document programatic ai po portul lui N. S. Hruşciov se exprimă
re au sprijinit necondiţionat arme rachetă şi atomice. Iul N. S. Hruşciov, că în gheaţa răz liticii externe a statului sovietic, ziarul din nou sprijinul ferm acordat po
ideea dezarmării generale şi to punzător asupra dezarmării. reprezentanţilor corpului di boiului rece au apărut spărturi, ziarul bulgar „Rabotnicesko Deio“ declară că porului coreean în lupta Iul dreaptă
tale, formulată de N. S. Hruş- Ocupîndu-se de reacţia parti Apoi Comitetul a aprobat în plomatic, primul ministru De „News Chronicle" îşi exprimă părerea acest raport este pătruns de la înce pentru unificarea paşnică a patriei.
ciov, preşedintele Consiliului de cipanţilor Ia discuţie. Ia propu bré a dezvelit placa co că raportul şefului guvernului sovietic put pînă la sfîrşit de un optimism să Ziarul subliniază că declaraţia şefului
Miniştri al U.R.S.S., în cuvîn- nerea sovietică cu privire la de unanimitate, fără să o pună fa memorativă purtînd următoa este menit să :ontribuie şi mai mult nătos, caracteristic concepţiei marxlst- guvernului sovietic cu privire la căile
tarea rostită la O.N.U. la 18 zarmarea generală şi totală. vot, rezoluţia U.R.S.S. şi S.U.A rea inscripţie: „intre 1940 şi Ia încălzirea atmosferei internaţionale. leninis-te asupra vieţii. Toţi oamenii iu de rezolvare a problemei coreene, co
septembrie a.c. V. V. Kuzneţov a subliniat că cu privire la dezarmarea gene bitori de pace, scrie zTarul cehoslovac respunde pe deplin aspiraţiilor naţio
ea a fost apreciată pozitiv de rală şi totală, Ia care delegaţii 1944 au căzut aici peste 4.500 Raportul lui N. S. Hruşciov ia se „Rude Pravo“t salută cu căldură ra nale ale poporului coreean.
Ultimii au luat cuvîntul Ia majoritatea delegaţiilor. Acest siunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. portul lui N. S. Hruşciov. Nu încape
discuţii reprezentanţii Indiei şi lucru, a spus el. este dovedit si de participanţi la mişcarea de a stirnit interesul viu al presei vest- îndoială că şi apelul adresat de So „Kathimerîni“ :
Uniunii Sovietice. de faptul că proiectul comun de germane. „Cuvintarea primului minis vietul Suprem al U.R.S.S. parlamen „Un apel ia coexistenţă4;
rezoluţie în această problemă a le tuturor ţărilor membre ale rezistenţă, executaţi de duşmani tru sovietic, Hruşciov, ţinută în faţa telor tuturor ţărilor, va găsi un larg
Sprijinind propunerile sovie fost sprijinit cu căldură de re Sovietului Suprem, menţionează zia răsunet. „Poporul ungar aprobă pe ATENA 3 (Agerpres). — TASS a-
tice cu privire la dezarmarea prezentanţii Angliei, Franţei si fO.N.U. s-au alăturat acum cî- pentru credinţa lor nestrămuta- rul „General Anzeiger", este salutată deplin analiza situaţiei internaţionale n u n ţă : Ziarul burghez „Kathimerini“
generală si totală, Krishna Me- ai celorlalte ţări membre ale pretutindeni". „Primul ministru sovietic, făcute de preşedintele Consiliului de făcînd o expunere amănunţită a rapor
non, şeful delegaţiei indiene, a O.N.U. teva zile în calitate de coautori. I ^ ‘w soarta ţării lor". scrie ziarul „Die Weit”, urmăreşte cu Miniştri al Uniunii Sovietice, N. S tului iui N. S. Hruşciov, subliniază
declarat că drumul spre pace nu o energie excepţională scopul, ca pro Hruşciov“, scrie ziarul ungar „Hetfoi că principala teză a raportului a fost
trece printr-o reglementare echi Delegaţia sovietică, a spus V. Umăr la umăr, înainte blemele internaţionale litigioase să fie Hirek“. Salutind raportul Iui N. S. „Apelul Ia coexistenţă". Drept conclu
librată a înarmărilor, ci prin dis V. Kuzneţov, relevă cu satisfac spre noi victorii! discutale la conferinţa ia nivel înalt.» Hruşciov, ziarul german „Neues Deut- zie principală< din raportul şefului gu
trugerea armelor. ţie colaborarea concretă care s-a LI a depus pentru aceasta multe efor schland“ subliniază că declaraţiile şe vernului sovietic, acest ziar publică în
constatat între delegaţiile Uniu PEKIN 3 (Agerpres). — incomparabilă şi forţa vitala a turi". fului guvernului sovietic în legătură cu titlul ştirii sale următoarele cuvinte 5
in secolul energiei atomice, nii Sovietice şi S.U.A. în elabo TASS anunţă : La 2 noiembrie, socialismului, precum şi victoria problemele situaţiei internaţionale dau „Estul şi Vestul trebuie să facă cîţi-
a spus Krishna Menon, dezar rarea acestui proiect de rezolu la Pekin a avut loc o reuniune orînduirii socialiste, pietre-a ine Cuvintarea lui N. S. Hruşciov, scrie popoarelor speranţa că eforturile lor va paşi unul în înîmpinarea altuia,-
marea este inevitabilă. Acum ţie. a prieteniei obino-vsovietice, con vitabilă a orînduirii capitaliste. ziarul „Suddeutsche Zeitung“, exprimă îndreptate spre menţinerea păcii vor pentru a se întilni la mijlocul dru
nu este vorba de a se reduce sacrată celei de-a 42-a aniver ^năzuinţa Moscovei spre pace şi ho- fi încununate de succes. t,Nu poate mului. Coexistenţa este un fapt".
armamentele şi efectivul forţe Preconizând înfăptuirea pro sări a Marii Revoluţii Socialiste Victoriile uriaşe obţinute în tărîrea ei de a duce tratative“. fj îndeajuns de apreciat aportul pe
lor armate, ci de a se pune răz gramului de dezarmare genera din Octombrie. In cadrul acestei ultimii 10 ani de către poporul care l-a adus politica externă sovie Ziarul „Akropolis" arată că rapor
boiul în afara legii, adică de a lă şi totală, a arătat V, V. Kuz- reuniuni, a luat cuvîntul Ţian chinez în revoluţia socialistă Raportul prezentat de IV. S. Hruş tică la lupta pentru dezvoltarea unor tul lui N. S. Hruşciov „a produs o
se crea condiţii în care izbuc ne'ţov în continuare, guvernul Ţziun-jui, locţiitor al ministru şi pe toate fronturile construc ciov la sesiunea Sovietului Suprem a noi relaţii internaţionale", efedară zia impresie favorabilă în ţările occiden
nirea unui conflict să fie cu ne sovietic nu se situează pe pozi lui Culturii al R.P. Chineze, se ţiei socialiste nu pot fi separa produs o mare impresie asupra opi rul polonez „Trybuna Ludu". tale". Ziarul „To Vlma" este de pă
ţia „totul ori nimic“, poziţie pe cretar general al conducerii cen te de ajutorul sincer şi sprijinul niei publice franceze. Numeroase or rere că în raportul lui N. S. Hruşciov
putinţă. care unii caută să i-o atribuie. trale a Asociaţiei pentru prie multilateral al Uniunii Sovieti gane ale presei franceze, subliniind în centrul atenţiei este expus programul de rezolvare a
In această ordine de idei. de tenia chiuo-sovietică. ce. Profitând de acest prilej, uriaşa importanţă a raportului lui N. poporului coreean „tuturor problemelor Internaţionale ur
vreau să-mi exprim profunda S. Hruşciov, menţionează că el este gente". ^Numai o conferinţă la nivel
legatul indiei şi-a exprimat de Noi am declarat în repetate Succesele strălucite obţinute recunoştinţă faţă de poporul so pătruns de năzuinţa spre destinderea PHENIAN 3 (Agerpres). — Rapor înalt poate rezolva aceste probleme“
de Uniunea Sovietică în con vietic şi de toţi specialiştii so încordării internaţionale. tul prezentat de preşedintele Consiliu — conchide ziarul.
zamăgirea în legătură eu planul rînduri că dacă, dată fiind situa strucţia socialistă şi comunistă, vietici prezenţi aici. Fie ca lu lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S.
a declarat el, demonstrează în mina Revoluţiei din Octombrie Ziarul „Figaro“, comentînd raportul Hruşciov, la cea de-a 11l-a Sesiune a Majoritatea comentatorilor burghezi
englez de dezarmare şi cu pro ţia puterilor occidentale, se va mod incontestabil popoarelor din să ne lumineze pururi calea ! iui N. S. Hruşciov, îl caracterizează Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ape subliniază că raportul şefului guvernu
lumea întreagă superioritatea Vom ridica şi mai sus steagul ca fiind „un mare discurs îndreptat lul adresat parlamentelor tuturor ţă lui .sovietic -netezeşte şi mai mult calea
punerea Franţei de a se interzi dovedi imposibil sa se ajungă roşu al Revoluţiei din Octom spre slăbirea încordării internaţionale". rilor lumii, adoptat Ia sesiune, se a- pentru o rezolvare a celor mai impor
Marşul tăcerii brie şi vom merge umăr la u- Eţienne Fajon, autorul articolului de tante probleme internaţionale, in le
ce în prima etapă a dezarmării Ia un acord cu privire Ia de măr înainte spre noi victorii I fond în ziarul ,,l’Humanité“, numeşte gătură cu aceasta, ziarul „Eieffberia“
BERLIN 3 (Agerpres). — In cuvintarea preşedintelui Consiliului de scrie că N. S. Hruşciov „a repudiat
mijloacele de transport al arme zarmarea generală şi totală, U- oraşul Ludwigsburg din Germa Procesul inferriaf Miniştri al U.R.S.S. (,un act ai păcii". violenţa ca mijloc de reglementare a
nia occidentală, a avut Toc "Ţin divergenţelor".
lor atomice. niunea Sovietică este dispusă să „marş al tăcerii“, organizat în lui Sufanuvong Raportul lui N. S. Hruşciov este
amintirea victimelor luptei anti comentat pe larg in presa japoneză.
in încheiere, ministru! Apără se înţeleagă asupra unei serii fasciste de către Uniunea per din nou amîna* Ziarul „Asahi” subliniază că raportul
soanelor persecutate de nazişti. şefului guvernului sovietic este străbă
rii al Indiei si-a exprimat spe de măsuri parţiale în domeniul La cimitirul vechi al oraşului, VTENTIANE ,!3 (Agerpres).
ranţa că pe viitor, problema de dezarmării. membrii acestei organizaţii au După cum transmite corespon tut de spiritul tratativelor şi reflectă
cinstit memoria celor 72 cetă dentul din Vientiane al agenţiei
zarmării va fi discutată sî solu Chezăşia cea mai sigură îm ţeni sovietici ucişi de hitierişti. Asoc iated Press, la 2 noiembrie dorinţa de a se reglementa pe cale
ministrul de justiţie al Laosu-
ţionată în cadrul comitetului ce potriva izbucnirii unul război, a După cum anunia agenţia lui a anunţat că procesul in paşnică toate problemele internaţionale.
ADN, membrii Uniunii persoa tentat prinţului Sufanuvong şi
lor 10. nu în mod izolat, ci sub spus delegatul sovietic, o con nelor persecutate de nazişti au altor 7 lideri ai partidului Neo Salutăm din toată inima această po
depus în cursul ultimelor zile Lao Hak Sat, care fusese fixat
influenta situaţiei internaţionale stituie însă dezarmarea genera numeroase coroane de flori Ia pentru 2 noiembrie, a fost a- ziţie a Uniunii Sovietice, scrie „Asahi",
mormintele participanţilor miş mînat cu încă 2—4 săptămîni.
îmbunătăţite. lă şi totală, adică distrugerea cării de rezistenţă din diferite şl cerem puterilor occidental să dea
oraşe ale Germaniei occidentale.
•Esr-
de a! »!ea congres a! Federaţiei
Sindica ©r dsn întreaga Coree
PHENIAN 3 (Agerpres). — La 2 In cadrul şedinţei din 2 noiembrie, Ascuţirea conflictelor sociale în S.U.A.
noiembrie, la Phenian s-a deschis cel s-a dat citire mesajului C.G. al Parti
de-al IlI-lea congres al Sindicatelor dului Muncii din Coreea, apoi Li He $ Continuă greva celor 500.000 oţelari @ Zeci de
din întreaga Coree. Son, preşedintele C.C. al Federaţiei mii de feroviari ameninţaţi cu concediere
Sindicatelor din întreaga Coree, a dat
La Congres participă, în calitate de citire raportului cu privire la activita NEW YORK 3 (Agerpres). — vit informaţiilor culese de cores
oaspeţi, o delegaţie a F.S.M., delega tea Comitetului Central al Federaţiei Intr-o corespondenţă din S.U.A., pondentul France Presse, „se
ţiile sindicale ale Uniunii Sovietice, ale Sindicatelor din întreaga Coree. agenţia France Presse, arată că
R.P. Romîne şi ale altor ţări socia în ciuda unei noi intervenţii a consideră inevitabilă izbucnirea
liste. unui conflict care, prin amploa
CQQQOOaCOCOO*XXXX»OOCCîCOGOOOJXX>ODOQGOCCCOOCXXXXSCC&Q8CQGGCaOOQO(X^^ serviciului Federal de mediaţie, re şi urmări, nu va fi cu nimic
greva celor 500.000 muncitori mai prejos decît cel din side
Conferinţa la nivel înalt, ce Convocarea e©nf@rinf@i Esf-Vesf la lume. se pronunţă pentru con din oţelării „Nu pare a fi aproa rurgie". Şi aici marile compa
rinţă imperioasă a zilelor noas vocarea conferinţei la nivel pe de o soluţie decît era la în nii feroviare grupate în Asocia
tre, pare a deveni tot mai mult ivelui cel mai înalt este © problem ă înalt tocmai la primăvară. ceputul ei, adică Ia 15 Iulie“. ţia Căilor Ferate americane, in
o realitate. Intr-adevăr, ultime La 2 noiembrie, Finnegan, re- vocînd anumite îmbunătăţiri
le evenimente internaţionale de care ny îngădyi© © amânare Se pare totuşi că vor mai prezentînd guvernul, a avut tehnice, intenţionează să conce
primă importanţă, cum sînt vi surveni unele modoficări şi în convorbiri îndelungate cu Co- dieze zeci de mii de feroviari.
zita lui N. S. Hruşciov în Sta lor Externe ai marilor puteri, Sovietică, după cum se ştie şi-a consideră conferinţa drept o această poziţie a Franţei. Din oper, delegatul industriaşilor, şi In cursul acestei luni, încep tra
tele Unite a,le Americiu vizita la care au participat pentru pri precizat poziţia în declaraţia manifestare unică şi atotcuprin surse franceze bine informate cu preşedintele Sindicatului fi tativele între companiile ferovia
lui ITarold Ma-cmillan la Mos ma dată şi reprezentanţii celor TASS din 23 octombrie, ară- zătoare, menită să... desăvârşeas s-a amintit că De Gaulle a tri nit al oţelurilor, Mac Donald. re şi sindicatele din această ra
cova, invitarea preşedintelui două state germane. Aceasta a tînd că ea se pronunţă pentru că destinderea, şi nu s-o inau mis preşedintelui Eisenhower, Din declaraţiile făcute presei de mură, care numără 800.000
Consiliului de Miniştri al test, fără îndoială, un semn de convocarea neîntîrziată a confe gureze, aşa cum e necesar, de primului ministru britanic, Mac- Cooper şi Atac Donald, nu re membri. Companiile au dezlăn
U.R.S.S. în Franţa şi recentul bun augur, care n-a întârziat rinţei. Preşedintele Eisenhower altfel. Această poziţie a Franţei millan, şi cancelarului Adenauer iese nici o perspectivă "de acord ţuit ofensiva împotriva muncito
acord realizat la Organizaţia să dea roade. Treptat, - poziţia şi-a exprimat şi el asentimen este atlt de nerealistă incit ea scrisori prin care propune con asupra unui nou contract colec rilor feroviari, din rîndul cărora
Naţiunilor Unite în problema puterilor occidentale în proble tul pentru convocarea conferin este viu criticată pînă şi la vocarea ta 19 decembrie la Pa tiv. s-au recrutat şi pînă acum foar
dezarmării între delegaţiile so ma conferinţei la nivel înalta ţei la începutul lunii decembrie, Londra. ris a unei conferinţe la nivel te^ mulţi şomeri din cauza elec
vietică şi americană, sînt o măr început să se schimbe în mod precizînd că, pentru coordona înalt a puterilor occidentale. In acelaşi timp, Curtea Su trificării căilor ferate. Acum
turie grăitoare că si în Occident evident, în principiu fiecare din rea atitudinii generale a puteri După cum se vede, înainte Scopul acestei conferinţe este premă a S.U.A. a început exa sînt ameninţaţi să fie concediaţi
unele probleme sînt privite a- conducătorii puterilor occiden lor occidentale faţă de propune de a se prezenta la masa trata stabilirea unei „platforme comu minarea aspectelor juridice ale zeci de mii de conducători de pe
cum cu mai multă luciditate, cu tale tiind de acord cu necesi rile U.R.S.S., el este gata să se tivelor ou Uniunea Sovietică, ne“ a occidentului cu privire la recursului sindicatului. Condu locomotive Diesel, deoarece com
răspunderea cuvenită. Nu tre tatea convocării acesteia. Şi s-a întîlnească cu aliaţii săi occiden puterile occidentale au de re conferinţa Est-Vest la cel mai cătorii acestuia, aminteşte Fran paniile teîuză să încheie cu ei
buie să uităm faptul că sînt a- ajuns astăzi ca problema esen tali (De Gaulle, Macmiilan, A- zolvat unele divergenţe care ca înalt nivel. Trebuie să mai adă ce Presse, „neagă caracterul
proape doi ani de oînd guver ţială în legătură cu conferinţa racterizează alianţa atlantică. ugăm apoi apropiata vizită a constituţional al ordonanţei ju un nou contract colectiv sub'
nul Uniunii Sovietice a făcut şefilor guvernelor marilor pu sfftMFNTÂRIUy Divergenţele se referă nu numai lui N. S. Hruşciov la Paris, ca diciare emise în baza legii Taft
istorica propunere de convocare teri să fie aceea' a datei cînd a- la data convocării conferinţei, re, neîndoios, va avea o în- Hartley“ care, obligînd pe mun motiv că munca lor nu mai este
a unei conferinţe a Şefilor de cea-sta să înceapă. denauer) în preajma conferin ci şi la conţinutul problemelor rîurire însemnată asupra des citori să reia lucru, încalcă
guverne ai marilor puteri pen ţei Est-Vest. Primul ministru al care vor trebui dezbătute. In tinderii încordării internaţiona necesară. Căutîncî să exploateze
tru soluţionarea unor probleme Iată, aşadar, un ai ‘doilea suc Marii Britanii, Harold Macmi timpul tratativelor de la Câmp le, inclusiv asupra problemei dreptul Ia grevă.
dintre cele mai liiigioa-se care ces al politicii externe a' guver llan, după cum s-a exprimat, de Da vid, dintre preşedintele Eisen convocării grabnice a confe Cercurile muncitoreşti ‘din situaţia grea a feroviarilor, A-
frămîntă întreaga omenire. nului U.R.S.S'. — convocarea pune stăruinţe pentru întruni hower şi N. S. Hruşciov, condu rinţei şeiilor guvernelor mari
Grăimponîn’du-se dp falimentara într-un viitor apropiat, a confe rea conferinţei şefilor de guver cătorul guvernului american şi-a lor puteri. Aşa după cum a sub S.U.A.. urmăresc cu atenţie si sociaţia Căilor Ferate şi-a anun
politică a „războiului rece“, pu rinţei la cel mai înalt nivel ă ne Ia cea mat apropiată dată exprimat părerea că problema' liniat tovarăşul NiTTita Serghee- tuaţia la căite ferate, unde, potri-
terile occidentale au refuzat a- conducătorilor marilor puteri. posibilă. Numai guvernul fran Berlinului trebuie să-şi găseas vici Hruşciov în raportul prezen ţat şi intenţia de a scădea şi
nul trecut să se întâlnească ia Rod direct a' vizitei pe care cez, potrivit declaraţiilor preşe că o altă soluţionare, actuala tat la Sesiunea Sovietului Su
masa rotundă alături de Uniu N. S. Hruşciov a1 !ăcut-o în dintelui De Gaulle, se pronun situaţie existentă în Berlin, fiind prem al U.R.S.S., cu cît a- salariile.
nea Sovietică, invocând pentru Statele Unite şi a convorbiri ţă pentru amânarea conferin anormală. Aceeaşi poziţie este ceastă conferinţă va fi convo
aceasta fel de fel de „argumen lor pe care le-a’ purtai cu pre ţei. Merită de asemenea atenţie împărtăşită şi de Macmiilan. cată mai repede, cu atît va fi Criza învăţămîntului din
te“. şedintele Eisenhower, întâlnirea faptul că în timp ce U.R.S.S., Adenauer, susţinut de De Gâd mai bine pentru cauza păcii.
la cel mai înalt nivel este un S.U.A. şi Anglia consideră că in ile,-este ¦însă de altă părere. ROMA 3 (Agerpres). — La Nea- incident nu are şcoală. Consiliul Mu
DeşT, după cum s-a văzut, eveniment de mare însemnătate cadrul acestei conferinţe nu vor Dîndu-şj seama că o conferin Oamenii iubitori de pace din pole, după cum relatează ziarul „Uni
propunerile U.R.S.S. cu privire internaţională, aşteptat, în mod putea ti rezolvate toate proble ţă Est-Vest la nivel înalt n-ar lumea întreagă, doresc şi cer ta”, s-a petrecut zilele acestea un in nicipal consideră că nu a putut face
la convocarea unei conferinţe la mele litigioase şi că, deci, ea aduce nimic bun politicii sale ca întîlnirea Est-Vest la cel măi cident care ilustrează cu-m nu se poa
nivel înalt nu au întrunit de firesc, cu mare nerăbdare de va trebui să fie prima dintr-p lipsite de realism, cancelarul A- înalt nivel să aibă loc cît mai te niai bine situaţia învăţămîntului nu mai mult decît să pună la dispoziţia
la început sufragiile puterilor serie de asemenea conferinţe, denaner adoptă .poziţia tergi curînd. Trebuie folosite condi numai în acest oraş, ci în regiuni în
occidentale. Uniunea Sovietică a către opinia publică mondială guvernul francez, dimpotrivă, versărilor. a amânărilor la ne- ţiile optime oreate în prezent tinse ale Italiei. Sute de copii de vîrs- copiilor 2 cămăruţe umede, într-o ca
perseverat în politica să de pa iubitoare de pace. sfîrşit. Franţa, din motive .greu pentru a se face paşi şi mai tă şcolară dintr-un cartier ăl oraşului
ce, de coexistenţă paşnică, de de înţeles pentru popoarele importanţi pe calea destinderii au ocupat localul unui azil, care de să insalubră, un localt unde cursurile
colaborare internaţională reci Să vedem care sînt poziţiile iubitoare de pace din întreaga încordării internaţionale, pentru ani de zile fusese pus la dispoziţia
procă, obţinând anul acesta un asigurarea unei păci trainice. Consiliului Municipal, fără ca pînă nu se pot desfăşura în nici un caz
prim succes: convocarea unei marilor puteri în legătură cu a- Aceasta este o cerinţă imperioa acum autorităţile locale să fi luat mă
conierinte a miniştrilor Afaceri să a zilelor noastre. suri pentru folosirea lui. Această miş în condiţii bune.
cest măreţ eveniment. Uniunea care de protest, sprijinită de părinţ
m. cubica şi de reprezentanţi ai corpului profe „Ar fi cu adevărat de neînţeles,
soral, aruncă o lumină neplăcută a
supra politicii şcolare a autorităţilor. scrie ziarul, dacă n-am încadra faptul
Cartierul în care s-a întîmplat acest
în întreaga situaţie a învăţămîntului
din. Neapolc. . Consiliul Afunicipal nu
foloseşte localurile pe care le are.
Consiliul .Municipal nu se preocupă să
asigure o şcoală populaţiei unui car
tier care numără peste 3.500 de per
soane, dar în acelaşi timp ajută în fel
şi chip ' institutele particulare de în-
văţamint confessional“,' j
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telelon: 188 !180) 75. laxa plâlltâ în numerar cW orm aprobării Direejiunii Generale P.J.f.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949, - Tiparul: Inlreprmderea Poligrafică ,,i Mai" — Deva