Page 13 - 1959-11

DWMUL SOCIALISMULUI 'Nf. 1514

P rînfr-o muncă mai bine organizată, fruntaşii de n g5gK?g«.VTOA!gayfif33
se pol obfine rezultate
Sirena anunţase de mult lele de sărbătoare Nagy Ka- BNffiRtE 5 SB ffi NiMEMiBiWiiliE !LA,
sfirşitul lucrului. Dinspre tu- rol le prinde cu mîndrie pe C IN EM A JFI1IUIMON S IR B Iir —D E V A

şi mai frumoase nelul de la Piscu veneau cîţi pieptu-i de miner: „Medalia rnoM f
va mineri ale căror*feţe nu Muncii" şi „Ordinul Muncii“

O cinste a tuturor Tineretul nostru, care deşi şî-'a erau cîtuşi de puţin mînjite clasa a IlI-a. Răsplata mate­ întregind se- T —¦ . tau să se fplo-
comuniştilor adus o mare contribuţie la rea­ de praful negru de cărbune. rială e la fel de frumoasă,
Conferinţa organizaţiei de lizarea sarcinilor de plan, nu a ria transpuneri- Partea' ă treia a trilogiei sească de oamenii
Depoul G.F.R, Simeria plan partid de nod —¦Simeria făcut totul în aceasta direcţie, Totuşi, şi ei se întorceau de pentru că puţine, chiar foarte
lor cinematogra- „Calvarul" de Aiexei Tolstoi lui Mahno, deoa-

realizat TOO,65 la sută, stafia Si- pe regională — a spus tov. 'A'- Mai există încă la unii gineri la locurile' lor de muncă. Nu puţine sînt lunile în care fice ale trilogiei rece unităţile ar­
erau mînjiţi de cărbune, pen­ Nagy Karol şi ortacii săi să „Galvarul“ de Aiexei Tolstoi, cea matei roşii, în înaintarea lor spre
meria-căiători 113,59 la sută, re- lexandru Păduraru, secretarul - manifestări de indisciplină, iro- tru că . se numără printre nu realizeze salarii de peste de-a treia realizare a regizorului Kiev, Harkov, Ekaferiinoslav, nu
Grigori Roşal „Dimineaţă mo­ aveau torţe suficiente.’ In dorin­
vizia de vagoane Simeria-triaj organizaţiei de partid de la revi- sire de timp eto. acei mineri ¦care In adine 3.000 lei. horâtă“, răsună ca un imn închi­ ţa de a elibera Ekaterinoslavul
106,51 la sută, R.8 .M. Simeria zia de vagoane Simeria-triaj, noi — Dacă memibirii comitetului nat frumuseţii omului care şi-a de naţionaliştii petliurişti, comu­
102,8 la sută. am lansat chemarea : „Să mun­ deschid drumuri spre cărbu­ Deunăzi, brigadierul Nagy găsit locul în lupta pentru feri­ niştii se folosesc de planul lui
cim în aşa fel, încît să fim şi de nod — a spus tov. Vaisille cirea poporului. Mahno de a organiza o răscoa­
— 1.137.873 lei economii rea­ noi fruntaşi pe regională Grama, secretar al Gomitetu- ne. Sapă şi betonează gale­ stăruia pe Ungă şoferul de la lă ţărănească în Ucraina.
lizate de personalul de locomo- Această chemare, primită cu căl­ Zbuciumul şi îndoieli ie celor
fivă, 30.124 lei realizate de mun­ dură şi entuziasm, a găsit un lui orăşenesc de partid S m e­ rii, puţuri; sfredelesc suitori. autobusul ce urma să-l du­ două surori, Katea şi Daşa, şi
citorii staţiei Simeria-Gălători, larg ecou în rîndurile comunişti­ rita — ar fii mers mai mult în ale soţilor lor, Roşcin şi Tele­
42.000 lei economii realizate de rîn’durile comuniştilor din or­ Unul e Nagy Karol, brigadie­ că acasă, la Vulcan, să mai ghin, urmărite în primele două
ganizaţiile de partid, rezultate­ serii ale filmului („Surorile" şi
rul, iar cei ce-l urmează sînt zăbovească o clipă. „Anul 1918“ ), iau acum sfîrşit. In vederea organizării răscoa­
In vîltoarea evenimentelor revo­ lei ţărăneşti din Ucraina, Ciugai
revizia de vagoane Simeria-triaj. lor şi a celorlalţi muncitori de le muncii ar fi fost şi mai bu­ ortacii săi: Nagy Bella, fra­ — Crede-mă, numai două luţionare, eroii noştri ajung să şi Mahno îl trimit pe Roşcin" la
— Depoul G.F.R. Simeria de­ la revizia de vagoane. Şi mun­ ne. cunoască simplul adevăr, că a Ekaterinosiav pentru a elabora
tele brigadierului, Haralam- minute. Vreau să-mi cinstesc sluji dreptatea înseamnă a sluji planul de acţiune. Tn luptele caro
ţine diploma „Evidenţiat pe ţară“ ca noastră a fost încununată de Organizaţiile de partid mai poporul. au loc pentru cucerirea oraşului,
bie Moroşan şi ortacii şi pe Roşcin este grav rănit.
şi este fruntaş pe Direcţia ^re- succes. Astăzi’ şi revizia de va- mici — au subliniat unii vor- Acţiunea începe în stepele din
Barabaş Pe- tov. maistru Si­ apropierea Ţariţînului. Oraşul
gională G.F.R. Timişoara, stafia goane Simeria-triaj este frunta- bitori — au fost neglijate de im . Toţi sini Din carnetul ma. 'Azi îi o zi era ameninţat de diviziile lui
Simeda-c«ăXl!ăXt+o/Sr-Ji, dipl/o-\.mmra> /4dze\ .osftoa- şă p_e _r•egion^a„l1ă^.: ocăottrme rc>so\mm iirtf.ecvtfnul1i Adne partid, ocoeoe.ao corespondentului mare pentru Denikin, care urmăreau cuceri­
veseli. Briga- brigada mea... rea lui pentru a putea face jonc­
fie fruntaşă pe Direcţia regiona- Revizia de vagoane Simeriă, ce a făcut că activitatea unora dierul spune cî- ţiunea cu armatele contrarevolu­ Vastul tablou al acestor ani do
ţionare siberiene ale lui Kolceak. grele lupte şi nenumărate încer-’
iă, revizia de vagoane, diploma secţia T.G, 4, R.G.M. Simeria şi să se desfăşoare slab. Multe zile s-a luptat bateria co­ cări reînvie caractere aie oame­
mandată de Teleghin, apărind nilor cu diverse destine, caro so
de revizie fruntaşă pe regională, toate celelalte unităţi din cadrul In privinţa pregătirilor pentru te o snoavă, Am ajuns la Ţariţinul. Intr-unui din afăcUri, împletesc în furtuna războiului
iar ortacii i-o răsplătesc cu 300 metri adîncime el este rănit la cap, şi dus la un civil. Cunoaştem povestea dra­
Spitalul unificat G.F.R. fruntaş «nodului G.F.R. Simeria, obţinînd iarnă mai există încă multe de cascade de rîsete. spital de campanie. Aici el este matică a vieţii Anisiei Na zarova',
Şoferul a zîmbit îngădui­ îngrijit de Daşa, care ajunsese a lui Latughin şi Iv,an Gora', im­
pe centrul, medical G.F.R. Timi- realizări frumoase în procesul făcut. O mare vină în această — Cum a mers şutul, tor şi în timp ce brigadierul soră. întâlnirea celor doi îndră­
Karcsi-baci ? întrebă un mais­ Nagy se grăbea să cinsteas­ gostiţi este impresionantă. Daşa presionanta dramă a Agrippinei.
şoara *— iată numai cîteva din de producţie, printr-o muncă mai direcţie — a reieşit din con­ tru care se îndrepta spre că evenimentul, un tehnician
sectorul de investiţii. care auzise discuţia a început se hotărăşte să rămână pentru
cifrele şi faptele citate de darea bine organizată, vor putea să de­ ferinţă —¦ o poartă Direcţia să relateze unui tînăr cite ce­
— Cum să meargă, ca-n va din munca brigăzii. totdeauna alături de Teleghin;
de seamă ţinută cu prilejul con­ vină unităţi fruntaşe. Aceasta regională G.F.R. Timişoara. toate zilele. Vorba ceea:
„Cum îţi aşterni, aşa dorm i!" — Forhaier cum îi Karcsi, Ce devenise însă Roşcin ?
ferinţei organizaţiei de partid de a fost o concluzie a comuniştilor Deplină încredere mai rar. Aşa organizează de Tot în acest timp, Roşcin se
nod de la Simeria. şi ea va putea prinde în curînd Tovarăşul Nagy n-a spus bine munca şi aşa lucrează El părăsise'de două luni ar­ integrează tot mai mult în a-
viaţă. GoniLiniştii participanţi "la decît adevărul. Despre bri­ de bine, încît nu-i lună să ceasfă lume nouă. Nimic nu-i
„Putem să devenim cu conferinţa organizaţiei de par­ gada sa de multă vreme se mata lui Denikin şi rătăcea în mai leagă de trecut. Dar dorinţa
toţii fruntaşi!“ Unele lipsuri tid de nod de la Simeria, ia vorbesc numai lucruri fru­ de a o găsi pe Katea nu-! pără­
moase. De doi ani, sub fanio­ căutarea soţiei sale, Katea. In­ seşte nici o clipă. Curînd însă
.„Putem să devenim cu toţii ¦—t: Să organizăm mai bine în­ care au fost prezenţi şi tova­ şi îndelungata căutare a lui Roş­
fruntaşi I“ — qu aceste cuvinte trecerea .socialistă, să folosim răşii Ioan Ardeleanu, membru a,l tr-un oraş Ucrainean, e l’întîlneş-
şi-au încheiat cuvîntpl lor şi co­ metode mai eficace pentru antre­ baroului Comitetului regional cin ia sfîrşit. Ei o găseşte pe
munistul Ioan Triîu, şi. comunis­ narea tuturor muncitorilor •în a- P.M.R. şi tov. Ioan Pavel, prim- te banda anarhistului Mahno şi
tul Alexandru Păduraru lăcătuş ceastă întrecere ,— au spus co­ secretar al Comitetului raional nul de „brigadă fruntaşă pe nu-şi întreacă planul cu cite Katea într-un sat unde primise
de revizie, şi comunistul Erdei muniştii Emil Greţu, Ioan Moţ de. partid Hunedoara, au. subli­ sector“, stă scris numele lui 20— 30 la sută. Apoi de ca­ este luat de acesta în statul.lui un post de învăţătoare.
Paul şi mulţi alţi comunişti par­ şi alţii. niat problemele privind activi­ Nagy Karol. Cu toate aces­ litatea lucrărilor ce să mai major.
ticipanţi la conferinţă. tatea vechiului comitet şi sar­ tea, în sectorul V al minei vorbesc... faine, trainice, de Sfârşitul -filmului îi arată pe
Participanţii la discuţii au cinile mari ce stau în viitor în' Aninoasa 'sînt multe brigăzi ţi-i mai mare dragul să le Intr-o zi la Mahno vine mari­ cei patru eroi al căror drum l-a
Intr-adevăr, concluzia aceasta subliniat faptul că în unele Uni­ faţa noului organ de partid ales cu renume, sînt mulţi briga­ vezi. Bun forhaier, ş-apoi urmărit trilogia cinemalografică
este pe deplin îndreptăţită. Toa­ tăţi întrecerea socialistă este încă la conferinţă. dieri despre care auzi numai ortacii ori cunosc meserie, narul Ciugai, trimis ..de coman­
te unităţile care fac parte din slab organizată, evidenta între­ cuvinte de laudă. ori la loc comanda! Citeoda- — Roşcin şi Katea, Teleghin şi
nodul de cale ferată Simeria, pot cerii nu este ţinută la timp şi In noul organ de partid, tă Karcsi ăsta îi cam aspru dantul sovietic pentru a-J deter­
deveni fruntaşe. Şi aceasta pen­ cu rigurozitate, iar agitaţia vizu­ comuniştii au ales pe cei mai Mărturia priceperii şi hăr­ cu ei, da-i şi prieten şi, încă Daşa — întruniţi la cel de-ai
tru că aci există comunişti în­ ală nu este deştul de concretă şi buni tovarăşi care vor conduce niciei dovedite in cei 12 ani prieten bun. Şi-ţi mai spun mina pe acesta să pornească îm ­
cercaţi, pentru că elanul şl pa­ de mobilizatoare. pe viitor întreaga activitate ¦a de muncă la executarea de ceva: nu-i lucrare la care VUI-lea Congres al Sovietelor,
siunea în muncă stăpîneşte pe organizaţiilor de partid. galerii şi suitori stau înal­ preună cu armata roşie împotri­
fiecare comunist şi pentru că — Activitatea unor organiza­ Alături de ei stau Anisia, caro
dorinţa unanimă a tuturor mun- ţii U.T.M., măi ales în ultimul In prima sa plenară, noul tele distincţii pe care în zi- va lui Petlmra. Comuniştii cău-
citorilor este de a munci şi mai timp, a lăsat de dorit — au comitet a ales că secretar pe urma să plece la şcoala teatrală,
menţionat mai mulţi vorbitori. tov. Korany Andrei.
Latughin şi Agrippina. Gu to ii

ascultă cuvintele profetice ale

marelui Lenin despre viitorul luv

bine, de a obţine succese şi mai să nu inventeze el ceva, ca minos al Rusiei Sovietice. ]

mari. t să poată merge mai repede.

—¦ Iată după ce s-ău condus Uite, la suitorul de aeraj IN CLIŞEU: Un aspecî din
comuniştii noştri,.— ţa spus, iov. despre care auziţi că a mers filmul „Dimineaţă mohorîtă".
Ioan Trifu — pentru ca staţia de la „ziuă“ în jos 300 me-
C’.F.R. .călători să devină frun­ \ tri, lucrează altfel ca cele­
taşă pe regională : nici tin tren j

să n:u intre pe linie ocupată, nici lalte brigăzi. Aici, în loc de

un tren să nU întîrzie, nici" lin trei lucrări, face una. Se sa­
vagon détériorât, nici un vagon pă direct în profilul de lăr­
încărcat sub capacitatea’sa m a­ gire, fără să mai fie nevoie
ximă, nici un vagon să nu sta­ să revină cu operaţia de lăr­
ţioneze fără rost, nici o abatere

de la disciplina feroviară,'toate gire aşa cum ar trebui să se

partiziie să ducă pînă la capăt, facă în mod normal. Aşa că
în bune condiţiuni, trenurile,,f > îţi poţi da 1seama că depăşi­
rile în brigada lui sînt asi­
Veghind cu atenţie la îndeplînî- gurate...
nirea acestor obiective, organi­
zaţia noastră de partid a folosit

cele mai eficace forme alë mun­ Aşadar, acesta-i Karcsi-

cii politice, reuşind'să antreneze baci, deschizătorul drumu­
pe toţi comuniştii şi muncitorii rilor spre straturile de căr­
într-o muncă . entuziastă, • plină bune.

de roade. LUCIA LICIU
— Cînd am Văzut că staţia
Unui din noile blocuri date recent in folosinţă în Cugir.
Simeria-triaj a devenit fruntaşă

tate şi luate măsuri pentru crearea de agricole, organizaţiile de partid din în viitor să fie dezvoltate mereu şi prin primirea de noi membri şi can­
noi ramuri anexe corespunzătoare spe­
in oteiţli ip p iz a f iilor de partid de la sate - cificului şi condiţiilor naturale ale fie­ sate şi unităţi socialiste să-şi propună efectiv relaţiile de schimb şi întraju­ didaţi de partid, pregătirea şi educa­
cărei gospodării colective şl întovă­
răşiri. măsuri concrete, privind mobilizarea torare dintre oraş şi sat. Recomandăm rea permanentă a acestora, trebuie să

Extinderea legumlculturil, de pildă, maselor de ţărani muncitori pentru ac­ pe această cale organizaţiilor de par­ constituie o problemă centrată în
constituie o sursă importantă de veni­
i m i t a n şi cMseidatta iiitlfiliE socialiste turi pentru G.A.C. care dispun de te­ ţiuni de îmbunătăţiri funciare pe su­ tid ca, acwn cu ocazia desfăşurării a- dezbaterile care au loc. Este necesar,
renuri în apropierea rîurllor, acolo unde prafeţe mari ce vor putea deveni pro- dunărilor generale' să dezbată pe larg de asemenea, a fi discutat pe larg
se poate realiza irigarea acestora. Pe
Pentru organizaţiile de partid, adu­ ; , AUREL BULGĂREA reale de dezvoltare pentru viitor a fie­ iîngă asigurarea unor venituri băneşti . ductive. această problemă de o importanţă deo­ modul cum organizaţiile de parlid s-au
nările de dare de seamă şi alegeri, secretar al Comitetului regional cărei unităţi socialiste în parte, este pentru colectivişti pe toată perioada de Ajutorul acordat de către stat uni­ sebită pentru opera de construcţie so­ folosit de activele fără de partid, cum
constituie un evenimen>t '• din celec m. a:i de partid Hunedoara nevoie ca organizaţia de partid să în­ producţie, lărgirea zonelor legumicole cialistă, să o lămurească tuturor co­ ele au fost, consultate şi mobilizate
importante. Cu prilejul acestora, co­ sărcineze membrii săi, ca, pe colective asigură şi o aprovizionare permlneniă tăţilor socialiste din agricultură, a lectiviştilor şi întovărăşiţilor şi să pentru rezolvarea anumitor sarcini ca­
muniştii analizează temeinic activita­ lucru este cu atît mai necesar cu cît restrînse şi în mod individual, să facă a centrelor muncitoreşti cu aceste pro­ fost concretizat în credite avantajoase,
tea desfăşurată pe timp de un an pe majoritatea gospodăriilor colective sînt studii temeinice, să consulte un număr duse, închegîndu-se şi pe această cale
tărîm organizatoric, ideologic şi eco­ tinere şl necesită a se face o analiză cît mai larg de colectivişti şi întovă­ o mai strînsă legătură între oraş şl pe termene lungi, deservirea prin preconizeze măsuri concrete în acest re au stat şi stau în faţa organiza­
nomic. Analizînd felul !cum au muncit concretă cu privire la posibilităţile e- răşiţi din activele fără de partid cu
pentru înfăptuirea obiéctivelor prevă­ conpmice, care să permită dezvoltarea experienţă, buni gospodari, care au ob­ sat. S.M.T. cu maşini şi tractoare, pune­ sens. ţiilor de bază; Din constatările făcute
zute în hotărîrea adoptată cu prilejul şi profilarea lor conform specificului ţinut în echipă sau brigadă cele mal însemnate surse de venituri în ca­
alegerilor trecute şi în alte documente şi a condiţiilor locale naturale. bune rezultate. rea la dispoziţia ţărănimii prin bazele Pentru ca adunările de dare de sea­ rezultă că în privinţa folosirii activu­
elaborate de către organele superioa­ drul ramurilor anexe, asigură şi creş­
re de partid, ei îşi propun noi sar­ Din constatările de pînă actimţ re­ Una din problemele importante care terea păsărilor de rasă, albihăritul etc. de recepţie seminţe selecţionate de mă şi alegeri să poată aduce o contri­ lui fără de partid de către organiza­
cini, a . căror îndeplinire va duce la zultă că una din principalele deficien­ va necesita "un studiu amănunţit şi o Prin dezvoltarea acestora se poate a-
continuarea ayîntulul construcţiei so­ ţe ce se manifestă în cadrul desfăşură­ amplă discuţie, o constituie dezvolta­ sigura 6 abundenţă de produse desti­ soiuri, vînzarea prin cooperative a în­ buţie efectivă Ia întărirea economico- ţiile de bază săteşti avem încă o seamă
cialiste în'toate domeniile de activitate. rii adunărilor generale de dare de sea­ rea şeptelului de animale şi îmbună­ nate consumului.
mă şi alegeri din unităţile socialiste tăţirea raselor existente. E necesar să grăşămintelor chimice etc. De aseme­ organizatorică a unităţilor socialiste de deficienţe, în sensul că la unele
o constituie faptul că, în unele din a- avem vite de mare productivitate care Regiunea noastră, este brăzdată de
cestea, nu se discută asemenea proble­ să asigure o producţie mare şi un ve­ multe rîuri care a'r putea permite iri­ nea, un mare sprijin a fost acordat a gospodăriilor colective nou create, organizaţii, acestea figurează doar pe
me, care au un caracter determinant în nit sigur şi permanent. Dezvoltarea garea nu numai a zonelor legumicole
dezvoltarea economică. De asemenea, în şi îmbunătăţirea şeptelului, impune în ci şi a mari suprafeţe de terenuri "cu prin trimiterea în agricultură a unui care dispun, de o mai puţină experien­ hîrtie şi sînt folosite neorganizat. In-
linele discuţii şi chiar în hotărîrile ca­ acelaşi timp luarea unor măsuri prac­ culturi prăsitoare. Experienţa ă" demon­
re se iau. se- vorbeşte ?'am Ia gene­ tice pentru lărgirea bazei furajere, strat că de pe un ha. de pormnh iri­ mare număr de ingineri şi tehnicieni ţă, este necesar ca pe iîngă măsurile lăturî-nd deficienţele existente, folosind
rai şi nu se pune accentul pe pro­ prin refacerea şi îngrăşarea păşunilor gat se poate obţine o producţie de
blemele de fond, esenţiale. şi tinetelor existente, redarea acestor peste 12.000 kg., chiar şl din soiuri care au dat îndrumări agrozootehnice ce vor fi luate în vederea întăririi vie­ mai bine, mai judicios aceste colecti­
culturi de noi terenuri prin extinde­ locale obişnuite. Pînă în prezent, în re­
In privinţa dezvoltării unităţilor so­ rea însămînţării pe scară largă a giunea noastră această problemă s-a competente. Acest ansamblu de mă­ ţii interne de partid, să fie dezbătute ve, oare pot şi trebuie să aducă un
cialiste, din agricultură, organizaţiile plantelor furajere. O amplă discuţie şl rezumat numai la discuţii, practic iri­
de partid vor trebui să pornească de măsuri concrete va trebui să comporte garea s-a făcut sub formă de experien­ suri şi multe altele, a avut drept scop pe larg toate posibilităţile care ar per­ aport de seamă ; în sprijinirea şi re-
la analizarea modului cum s-a desfă­ o a doua problemă care condiţionează ţă pe suprafeţe foarte restrînse. Este
şurat activitatea pentru realizarea pla­ dezvoltarea şeptelului de animale şi a- cazul ca, de pe acum, organizaţiile obţinerea unei recolte mari, creşterea mite o dezvoltare multilaterală a fie- zoivarea diferitelor probleme, organi­
nului de producţie, ce au făcut comu­ nume aceea a construcţiilor, pentru a- noastre de partid, să dezbată şi pre­
In prezent , şi în perioada ce ur­ niştii în acest sens. în ce a constat sigurarea adăpostirii acestora. Este vadă în hotărîrile ce le vor lua, mă­ productivităţii muncii, consolidarea ?ărei unităţi. Dacă hotărîrile privind zaţiile de partid vor putea cuprinde
exemplul for, cum au mobilizat ei co­ necesar ca discutarea şi analizarea a- suri ca, în perioada ce urmează şi în
mează, organizaţiile de partid din ti- lectiviştii şi întovărăşifii la acţiunea cestei probleme să fie urmată de o ho- timpul iernii, să poată fi amenajate tot mai mult a alianţei dintre clasa dezvoltarea economică a unităţilor so­ şi rezolva sarcinile mulliple.ee le stau
de înfăptuire a planului de producţie' tărîre în care să se prevadă termene spre a se iriga suprafeţe de pjăşiioare
nităţile socialiste din agricultură, fac cît mal mari. Eforturile ce vor fi de­ muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In cialiste vor fi bazate pe un studiu în faţă cu mai multă uşurinţă şi efi­
agricolă. Acoto unde se constată defi­ concrete pentru darea în folosinţă a puse, cu siguranţă că vor fi bine răs­
bilanţul realizărilor obţinute în dome­ plătite prin producţiile mari obţinute Ia viitor statul va acorda asemenea aju­ complex, dacă ele vor oglindi posibi­ cacitate.
cienţe, ele trebuie temeinic analizate construcţiilor ce se găsesc în prezent hectar. Mai mult porumb înseamnă mai
niul vieţii de partid şi pe linia lărgi­ multe animale, îndeosebi porcine, tnal tor şl mai mult. Aceasta pe măsura lităţile reale existente de dezvoltare Organizarea şi desfăşurarea unei munci
' şl propuse măsuri care să ducă !a în lucru şi pentru altele ce vor trebui multă carne şi alte produse animal*
rii sectorului socialist şi consolidarea penlru cei ce muncesc. dezvoltării industriei socialiste şi a practică a acestora, atunci hotărîrile politice de masă susţinute, constituie de
realizarea a tot ceea ce a fost prevă­ prevăzute în planul de producţie pentru
acestuia. ., Tot în legătură cu lărgirea supra­ creşterii producţiei sate. Avînd în ve­ respective vor putea servi ca punct de asemenea o condiţie esenţială care
zut în pian. anul viitor. feţelor cultivate şi sporirea producţiei
Caracteristic pentru comunişti, este Pentru ca hotărîrile ce se vor lua dere însă cea de-a doua latură, con­ plecare pentru constituirea planurilor determină înfăptuirea hotărîriior care
faptul că ei nu se mulţumesc cu suc­ Din punct de vedere economic, uni­
cesele obţinute într-o perioadă dată, în adunări să reflecte posibilităţile tractările de cereale cu statui, trebuie de producţie pentru viitorul an agri­ se iau cu ocazia acestor adunări. Un
ci luptă fără întrerupere pentru obţi­ tăţile socialiste vor trebui dezvoltate
nerea de noi realizări, iar prin exem­ să apreciem că nu toate gospodăriile col. rol deosebit în susţinerea şi aplicarea
plul lor personal, mobilizează masele multilateral. Vor trebui studiate( discu­
largi de oameni ai muncii ia înfăp­ colective şi întovărăşirile au răspuns Cu ocazia adunărilor generale de hotărîriior, îl are educarea colectivişti­
tuirea măreţei opere de construcţie so­
cialistă. A construi, înseamnă a créa la nivelul posibilităţilor lor, necesită­ dare de seamă şi alegeri, este necesar lor şi a întovărăşiţilor într-un spirit
condiţii materiale, a produce mal mul­
te bunuri pentru consum, şl ca urmare, ţii de a contracta. N-au înţeles încă a se pune în discuţie şi a se lua nou faţă de muncă şi faţă de avutul
a avëa mal mult, ă trăi înfr-tin bel­
şug din ce în ce mal sporit. De a- pe deplin necesitatea de a contribui măsuri şi în problemele curente ca, obştesc.

şi ele pe această cale, mai efectiv la terminarea grabnică a însămînţărifor Crilicînd lipsurile, luptînd pentru în­

aprovizionarea industriei socialiste cu acolo unde acestea încă n-au fost efec­ lăturarea lor, propunînd măsuri pentru

materii prime şi a muncitorilor — tuate în întregime, continuarea cu ton­ organizarea din ce în ce mai bine a

care produc maşinile necesare agricul­ te forţele de producţie de oare se munoii în vederea obţinerii de produc­

turii şi mărfurile ce se desfac prin dispun á arăturilor adînci de toamnă ţii sporite, fiind exemplu personal în

ceea, o sarcină de seamă a comuniş­ cooperative — cu produse agro-ali­ mergîndu-se pînă la realizarea şî de­ toate acţiunile, comuniştii vor putea

mentare. Prin contractarea de produ­ păşirea planului. aduce o mare contribuţie la întărirea

tilor care conduc această operă, este se agricole cu statul se realizează sa­ Arăturile adînci de toamnă constituie economico-brganizatorică a unităţilor
ca, pe .lingă analizarea rezultatelór
tisfacerea intereselor generale şi inte­ una din cele mai importante măsuri socialiste ale agriculturii, ia întărirea

obţinute, în hotărîrile pe care le iau reselor personale sau de grup ale pro­ agrotehnice, deoarece ele determină o permanentă a legăturii dintre oraş şi

să-şi prevadă noi măsuri menite să ducătorilor, atît prin preţuri avantajoa­ creştere considerabilă a producţiei cul­ sat, Ia creşterea continuă a nivelului

ducă la dezvoltarea şl consolidarea se cît şi prin alte avantaje pe care le turilor de primăvară. de viaţă a celor ce muncesc de la ora­

tontinuă 2 unităţilor socialiste. Acest acordă statul contribuanţilor. De aceea, întărirea organizaţiilor dé partid şe şl Şate - «.'iurv'w*