Page 14 - 1959-11

Nf. 1514 _ ' D W MUL SOCIALISMULUI

Pag. 3

Noul birou al organizaţiei de în raionul Haţeg

bază a pornit la muncă Acfiiuîii aîe tineretului

i 0 masă simplă, acoperită cu 9 luni ale anului curent s-au e- toate brigăzile sectorului să-şi In atelierul şco­ P ătrunşi, tot mai mult de do­ B ine au muncit şi utemiştii
pînză roşie, în jurul căreia dis­ conomisit materiale şi energie în îndeplinească şi depăşească pla­ lii sau In uzina rinţa ele a-şi aduce aportul din satul Breazova. Ei au
cută pe îndelete trei mineri. Trei valoare de peste 35.000 lei. Sec­ nul. !a înfrumuseţarea satului lor şi contribuit la construirea podului
mineri de trei vîrste. Doţiu A- torul a scăpat însă din vedere la alte aqţiuni de iolos obştesc, peste rîul Galbena, prin turna­
vr.am, miner cu părul nins de calitatea cărbunelui, nu s-a pus Fiecărui membru sau ¦tinerii din satul Valea Dlî-ljii, mo­ rea betonului la stîlpi, la trans­
ani, parcurse încâodată atent accentul necesar pe alegerea şis­ candidat, o sarcină bilizaţi de organizaţia U.T.M., portul materialelor necesare no­
cuprinsul hotărîrii adunării ge­ tului vizibil şi toate economiile au curăţat şi deîrişat mari în­ ului pod, economisind în felul
nerale a organizaţiei de bază. s-au dus pe apa Jiului, odată cu concretă tinderi de pădure, au prestat acesta peste 2.000 lei. Un merit
Din nou i s-a încredinţat răs­ şistul spălat din cărbune: sec­ peste 300 ore de muncă volun­ deosebit îl are tov. Petru Obre-
torul a fost penalizat pentru de­ In hotărîrea adoptată de adu­ tară la demolarea vechiului că­ jan, secretarul organizaţiei de
punderea •de a ii secretarul or­ păşirea procentului de cenuşă cu narea generală sînt prevăzute min cultural, din aîe cărui lemne Í7azá U.T.M., care nu numai că
ganizaţiei de bază a sectorului 272.000 lei. Analizînd situaţia, sarcini multiple, deosebit de im­ s-a ars cărămida necesară con­ a mobilizat tinerii la muncă vo­
V Sud. adunarea generală de alegeri a portante pentru îmbunătăţirea struirii unui nou !cămin cultural. luntară, dar a constituit un bun
înscris ca prim punct al hotă­ activităţii organizaţiei de bază. Aceiaşi tineri au construit o exemplu personal în muncă.
De ani — Doţiu-baci, cum îi rîrii adoptate sarcina ca noul pentru ridicarea nivelului ei de punte peste rîul ce trece prin
spun minerii, împleteşte munca birou să treacă de îndată la a- conducător politic al colectivu­ sat, economisind în felul acesta -k
de miner şef de brigadă cu cea nalizarea modului în care se lui sectorului. Lărgirea şi atra­ peste 1.500 lei.
de secretar al organizaţiei de desfăşoară munca pentru înde­ gerea la muncă a activului fără Din exemplele de mai sus ar
bază. Şi una şi alta îl pasionea­ plinirea angajamentelor de între­ de partid, instruirea şi activiza­ In mod deosebit s-au eviden­ îi bine să înveţe şi tinerii
ză, îi iac viaţa mai plină, aşa cere şi să ia măsuri pentru ca' rea agitatorilor, intensificarea ţiat tinerii Romulus Bitrian se­ din satul Clopotiva. in acest sat
cum el însuşi socoteşte că tre­ ele să fie duse la îndeplinire. muncii de masă a comitetului cretarul organizaţiei de bază se preconizase ca porumbul cul­
buie să iie. Probleme mereu noi secţiei sindicale, a organizaţiei U.T.M., Corneei Ioan Petru, Vic­ tivat pe lotul zootehnic al sfatu­
în muncă, în marea bătălie a Acum, întocmind planul de U.T.M. din sector — iată doar tor Lascu, Firucă Toderesc, Ioan lui popular comunal să fie re­
cărbunelui. Probleme noi îi ri­ muncă, noul birou s-a orientat oîteva din sarcinile cele mai im­ Bofoga şi alţii.
dică în iaţă hotărîrea adunării în primul rînd spre această pro­ portante prevăzute de hotărîre. coltat de tinerii satului. Din pă­
generale de alegeri care cere blemă. Ea a fost trecută pe ordi­ Doţfu-bacî ştie din experienţă că Din programul cate, la recoltarea porumbului
noului birou să ridice la nivel nea de zi a primei adunări ge­ rezolvarea acestora depinde de nu s-a prezentat decît un singur
mai înalt munca de partid. Pen­ nerale care se va ţine în curînd. modul în care biroul va şti să de radio tînăr, această lucrare trebuind
tru asta s-a întîlniţ Doţiu-baci să fie executată de comitetul de
femei din Clopotiva.

IOAN DAVID

cu minerul Zamfir' Marin, om O problemă pe cale repartizeze sarcini concrete fie­ metalurgică din lo­ 6 NOIEMBRIE 1959 SIDONIA RUSAN
de a fi rezolvată calitate, elevii cla­ corespondenţi
între două vîrste şi el şei de bri­ cărui membru sau candidat de selor a V—XI-a PROGRAMUL I: 6,15 Jocuri
gadă, cu tînărul miner Varga partid. populare romîneşti din diferite
S ţie e iu e a leŞtefan membri ai biroului. Dis­

cută pe-ndelete, iar cînd toţi cad
de acord, cel mai tînăr, minerul
Vt,eat,er°gag,r• op1arsien,deo,bc.irşeniuoni.,tuel mcuai.¦d,obygine-e
O altă prevedere a hotărîrii a’- Şi cîte altele nu măi sînt de ¦de la şcoala medie regiuni ale ţării ; 7,15 Muzică
dunării generale este aceea care
obligă noul birou să analizeze făcu t! Trebuie întărită lupta din Cugir smt executată la acordeon; 8,00
b'c-ra!ug'fz/c.ec!liec r,aănmsäimîn!eariai mîn ur,mdaă a uno!r
pentru calitatea cărbunelui. In iniţiaţi in tainele Din presa de a s tă z i; 9,40 Mar­

vederea îmbunătăţirii calităţii, prelucrării meta­ şuri .patriotice executate de fan­ 6 NOIEMBRIE 1959
lelor. fară ; 10,10 Artişti sovietici în DEVA : Dimineaţă mohorîtă ;
cu pikhamer.il, şi trece ge huile Jinire a ,?r B!r0l||lJÍ , s .a biroul a propus ca în fiecare

ceea ce trebuie făcut. abataj să se facă o nişă în ca­ In clişeul de sălile de concert ale patriei ALBA IU LIA : Neamul Jurbîni-
Se întocmeşte planul de muncă
sarcina să urmărească modul în re să se pună şistul ales. Aceste su s: Pionierii Eu­ noastre : Concertul în re major lor ; Vremea ghioceilor ; BRAD ;
al organizaţiei de bază pe luna care conducerea sectorului asi­ genia Ciocea şi pentru vioară şi orchestră de Căpiitamui bătirînei carapace ; I-
noiembrie. gură acestor brigăzi condiţii nişe se vor face, dar asta nu-i Cornel Heii&gdr, din Brahm s; 12,00 „Viaţ-a nouă a LIA : De partea ceafa-ltă; O-
optime de muncă în vederea în­
totul. Principalul e ca şistul vi­

zibil să fie ales şi pus în ni- clasa a VJ-a, de­ satelor“ ; Program de cîntece şi RAŞTIE: Tăunul; Aici a trăit
primi imituirea şu jocuri populare rom îneşti; 13,05 Lenin ; HUNEDOARA : Dra­
Pornind de la hotărîrea deplinirii sarcinilor de plan. şe. I bleruUii, in atelie­ A-riii din opere; 14,30 Formaţii gostea nu se cumpără ; PETRO­
rul şcolii. In cli­ sovietice do muzică de cameră ; ŞA N I: Soarta unui om ; O în-
adunării generale Citind pasajul, secretarul or­ Probleme sînt multiple, şi ele | şeul de jo s : Elevul 15,10 Muzică uşoară ; 16,15 ’tîmplare extraordinară ; SEBEŞ :
ganizaţiei de bază se lumină.
vor putea fi duse la îndeplini­

Organizaţia de bază din sec­ Da, luna trecută 8 brigăzi din re prin participarea tuturor co­

torul V Sud se numără printre sector nu şi-au îndeplinit sarci­ muniştilor. Re-pa-rtizînd sarcini Eugen Maireş, din Vorbeşte Moscova !; 17,25 Mu­ Omul cu arma ; SI ?MERIA :
zică simfonică romîn-easeă; Răsfăţatul; LONEA : Deputatul
cele mai active de la mina Lu- nile de plan. concrete, biroul şi-a propus să ţ¦mÄi-; olAasa a X/X-a, lu- 19,05 Concert de muzică popu­ de B altica; TEIUŞ : Pagini de
atragă la activitate rodnică pe lară romi-nească şi sovietică ; vitejie; ZLATNA: ?Marele ce­
peni. S-au obţinut realizări de Imediat după adunare, biroul crmd la oţmaşină de .

seamă, dar comuniştii şi-au în­ a luat măsuri de rezolvare a a- fiecare tovarăş din organizaţia frezat.

dreptat în primul rînd atenţia cestei probleme. Cei mai buni de bază. Pentru ca acest lu­ 20,30 Jurnalul satelor; 21,15 Ii tăţean ; BARU M ARE: Inimă

spre lipsuri, spre ceea ce trebuie tehnicieni comuniş,ti din s_e_c_t_or cru să se facă aşa cum tre­
Cine ştie-» NJ.S. erşfigă!numai astfel se poate păşi îna-

inte. In hotărîrea sa. adunarea

generală a consemnat că organi­

Buletinzaţia de bază n-a insistat cu
meteorologictoată tăria pentru înlăturarea
făcut pentru înlăturarea lor, căci au fost repartizaţi să răspundă buie, în planul de muncă pe mulţumesc partidului — vorbesc de’ oţel; APOLDU DE S U S :
Ana Boghimă, Erou al Muncii Anul 1918.
de brigăzile rămase în urmă, să noiembrie, la ordinea de zi a
Socialiste, şi arhitectul Anton
le ajute. Tehnicianului Stoica adunării generale a fost înscris Minerii de la Lonea au pri­
Tănase, membru de partid i s-a încă un punot: repartizarea de mit pentru a doua oară conse­ şi gazele de ta puşcare, primii Moisescu, secretar al Uniunii
repartizat sarcina de a se ocupa sarcini conorete fiecărui mem­ cutiv „Drapelul de exploatare
bru sau candidat de partid. care intră. în abataj sînt mine­ Arhitecţilor din R .P.R .; 22,30
fruntaşă pe ţară in ramura căr­
rul şef de ¦schimb şi artificie­ Solişti de frunte ai muzicii

greutăţilor care frînează c-reşte- de brigada lui Molnar Ştefan bunelui brun", atit datorită re­ rul, Ei controlează metanul, fo­ populare romîneşti; 23,,35 Cîn- Centrul meteorologic Deva
losind lampa de blenzină, în- teoe patriotice. comunică timpul probabili:
rea productivităţii muncii şi re- care nu-şi îndeplinea' planul, iar Timpul se scurgea pe neobser­ zultatelor bune ob,ţinute în pro- cepînd de clau ¦gguuirUa CsuMiUtUoPrUuLluUil SşIi
vate. Planul de muncă, primul prin tot abatajul. După aceea PROGRAMUL II: 14,07 Mu­ PENTRU 24 ORE
ducerea preţului de cost al căr- comunistului Kocsik MÎhaî î s-a plan de activitate al noului bi- / permit ¦ intrarea celorlalţi mi- zică uşoară ; 15,00 „Te cîntăm, Vremea se menţine închisă cu
rcu • prinsese contur. Gu asta neri. M etanul se urmăreşte spre libertate“ — emisiune de oînte- cerul mai mult noros. Tempe­
ounel iu. .. cerut, să ajute pe-cea condusă Doţiu-baci şi ceilalţi nu au con­ ducţie în primul semestru al aces- tavanul abatajului, iar bioxidul c e ; 16,15 ?Muzică uşoară; 17.30 ratura în uşoară scădere, ziua
siderat însă încheiat ceea ce Sfatul medicului: Folosirea co­ între 7— 11 grade, iar noaptea
aveau de făcut în ziua aceea. tui anj cit şi grijii deosebite pe de carbon la vatjră, fiind mai rectă a ochelarilor; 17,50 Cro­ între 4—8 grade. Vî-n-t potrivit
Ei,, membrii biroului, împreună greu¦ca aerul. nica econom ică: Rolul relaţii­ cu intensificări locale, din sec­
varaştil Doţiu: Avem greutăţii Ghermţ>n Ntcoiae. Tn brigă- cu conducerea sectorului, aveau iccţre ei,o acordă protecţiei şi lor de producţie în dezvoltarea torul est şi nord-est. Vor că­
de mers la conducerea minei, securriittăăţţii,i muncii. Răspunsul clar şi sigur i-a forţelor de producţie; 18,20 dea ploi slabe, locale.
sectorul e împrăştiat, straturile da condusă de Müller Eugen au să-i ceară sprijinul în rezolva­ adus minerului Radu Lupaşcu, Simfonia în sol major de
de cărbune aproape de suprafa­ fost repartizaţi membrul de par­ Pentru a face cunoscute ma­ ş_efp d*e sch* i•mb¦* ‘în brigada lui Haydn ; 18,35 Cîntece sovietice PENTRU URMĂTOARELE
ţă, murdare şl dărîmă calitatea'. tid Dumbăr Dumitru şi candi­ rea unor probleme de care de­ Ion Compodi... 20 de puncte, de pace; 19,00 Actualitatea în 3 ZILE
Totuşi puteam face mai mult. datul Glodeanu Gheorghe. Aşa sei . largi de mineri normele de Minerul a răspuns bine, deoa-
s-au luat măsuri pentru fiecare
Colectivul sectorului s-a anga­ brigadă ş i ,rezultatele ¦nu au în- protecţie şi securitate a muncii,
jat în întrecere să extragă-peste tîrziaţ să se arate: din cele 8
plan pînă la sfîrşitul anului 1.500 pentru a-i mobiliza mai activ
tone de cărbune, să realizeze o
la respectarea acestor norme,

comitetul sindical, cu sprijinul

conducerii minei', a organizat re-

economie la - preţui de cost de brigăzi rămase în, urmă, 6 îşi pinde îndeplinirea angajamente­ cent un concurs „Cine ştie... rece aşa procedează şi el cînd ţările socialiste —• Emisiune Vreme schimbătoare cu tem­

30.000 lei..Dar la data cînd ş-a îndeplinesc acum cu regularitate lor de întrecere luate de colec­ N.T.S., cîştigă 1“, concurs la , se puşcă în abatajul ior. consacrată Uniunii Sovietice; peratura în scădere. Ploi loca­
ţinut adunarea ’ generală, secto­ sarcinile de plan. Atenţia este tivul sectorului... Rînd pe rund au dat răspun 19,40 Fragmente din opera „Fi­ le.
rul avea peste plan şloar cîteva acum îndreptată, spre ultimele care ău participat ¦o seamă de deli-o" de Beethoven ; 20,45 „Slă­
sute de tone de cărbune. In ce două brigăzi rămase în urmă, Da, noul birou al organiza­ tehnicieni şi' mineri de frunte suri bune la întrebările exami vit să fii partid iubit“ — emi­ [Oferte de serviciul
priveşte preţul de cost, lucrurile pentru ca în cel mai scurt timp ţiei de bază a pornit la muncă. de ta mina Lonea şi un mare natorul'ui, itiginerul Ion Focşa, siune de cîntece; 21,45 Marea
stau nu tocmai bine. In primele număr de muncitori ca asistenţi. minerii 'Nagij Bmeric, Petru Po Revoluţie Socialistă din Oc­ O.C.L. PRODUSE INDUS­
I. b r a n e a pa II, Flonlan Borz, Ştefan A
—După, ce s-a evacuat fumul

-petrichioaie. M inerii au dovedit tombrie oglindită în literatura TRIALE INTERRAIONALA

fiunoiiil de grajd, cel mai preţios îngrişaiînt că cunosc toate regulile de pro­ universală; 22,30 ?Moment poe­ DEVA angajează remizieri
tecţie a !mujicii, că le aplică zi tic: Maia-kovski; 23,15 Cîntece pentru magazine şi tîrguri
Din complexul regulilor agro­ gunoiul în platformă trebuie să lului, neîncorporat, in grămezi de pe rădăcini. Cele măi reçu de zi la loturile lor de muncă revoluţionare; 23,35 Melodii ) atit în Deva cit şi în regiune,
tehnice care stau la baza obţi­ fie de 1,80—2 metri. Cînd a noscătoare aplicării gunoiului, La fel s-au 'prezentat şi tehnicie­ i>care vor îi bine retribuiţi. In­
nerii producţiilor agricole spo­ atins această înălţime, se aco­ mici, săp* tămîni întreogi. Tr~ebuie nii mineri Ghiţă Popescu, La- populare romîneşti şi sovietice. formaţii se pot primi de la bi­
rite tac parte şi îngrăşăminte- peră cu un strat de pămînt gros combătută cu tărie această prac de grajd sînt griul, orzul, seca­ katos loşif, Ion Trifa, Melinte rourile O.C.L. Produse Indus­
le. Prin încorporarea lor în de circa 20 om. Gunoiul de pe tică de toţi tehnicienii şi Ingine ra şi dintre prăsitoare floarea- Sfertea, Gheorghe David. BULETINE DE ŞTIRI : 5,00, triale din localităţile Deva,
ri-i agronomi din gospodăriile co soarelui, porumbul, cartofii, sfe­ 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00, Alba Iulia, Brad, Cugir, Orăş-
Premiile, constînd în însem­ 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52 ^ tie şi Sebeş.
nate sume de bani şi obiecte de (programul I) 14,00, 16,00,
u z ' casnic, confecţionate la m i­ 18.00, 21,00, 23,00 (programul
II).
sol se îmbunătăţeşte structura platformă trebuie să fie perma­ lective şi de la sfaturile popu cla de nutreţ şi altele. Pentru nă din resurse interne, au fost
nent umed. De aceea e bine ca la. r.e. Nu se .ad>miwte .în nJ ici un legume şyi czrauri zaa.vviaciittuuari vcarenutniiutiăa- un element deosebit de stimula­
stratului arabil. Dintre toate platforma să fie amenajată în- chip ca gunoiul să fie lăsat pe ţile de gunoi administrate sînt tiv. ;
îngrăşămintele cel mai ieftin şi
cr ' î<mrr~\p. I C. hhi nia» r cîfeva ore dJ acă^ e T
mai valoros este gunoiul de tr-un loc umbros, ferită de ra­ Iniţiativa comitetului sindical
mai mari şi se dau în fiecare
grajd. Gunoiul de grajd este un zele soarelui sau să fie acope­ lăsat la suprafaţa solului, guno­ an.
şi conducerii minei Lonea este
îngrăşămînt complex, conţinînd rită cu nuiele. Aşezat în acest iul de grajd pierde o mare can­ Acestea sînt oîteva din avan­ valoroasă şi trebuie larg răs-
toate substanţele nutritive nece­ fel în platformă gunoiul începe titate de azot, micşorindu-şi ast­ tajele şi indicaţiile folosirii gu­ pîndită la toate exploatările din
fel valoarea sa nutritivă. Guno­
sare creşterii şi dezvoltării plan­ să se încălzească şi să fer­ iul de grajd trebuie să se în­ noiului de grajd. E timpul ca Valea Jiului. In special este
telor. Eficacitatea Iui depinde menteze. După trei luni el este groape prin arătura principală toate unităţile agricole socia­ indicat a ţi ţinute asemenea
de felul cum e pregătit, de can­ fermentat şi bun de folosit. Du­ care se face în vederea însămîn- liste şi ţăranii cu gospodării in­ concursuri la minele Vulcan,. A-
titatea administrată la hectar pă acest timp gunoiul are o ţărilpr imediat ce e dus la cîmp. dividuale să siringă şi să fo­ ninoasa şi Lupeni, unde există
şi de timpul încorporării. Gu­ culoare cafenie închisă, paiele Pentru culturile de primăvară se losească oît mai mUlt gunoiul încă o seamă de deficienţe şi de
noiul de grajd folosit proaspăt, se rup uşor şi are un aspect recomandă ca gunoiuf sa se dea de grajd iii scopul sporirii pro­ abateri de la N.T.S.
nefermentat, poate să dăuneze unsuros. In această stare are cel la arătura de toamnă care se ducţiei a
plantelor. In această stare el mai mare grad de eficacitate GH. DUMITRESCU
absoarbe din pămînt apa, înce­ deoarece conţine toate elemen­
pe să fermenteze, ridicînd mult tele nutritive necesare plantelor lasă în brazdă cruda. . Pentru
temperatura solului şi arde în într-o stare uşor asimilabilă.
acest fel plantele. Nu se obţin culturile m a i,luzii se poate ad­
sporuri de recoltă nici atunci Nu pe toate solurile- se pre­
cînd gunoiul de grajd este fer­ tează a-celaş grad de fermentare C u p a r tic ip a r e a a c t iv ăministra şi in primăvară, peste
mentat bine, dar cantitatea ad­ al gunoiului. Pe terenurile lu­ arătura de toamnă.
ministrată este fie prea mică, fie toase şi umede fermentarea gu­ Am spus mai înainte că efi­ a cetăţenilor
prea mare. Spre a împiedica noiului nu trebuie să fie com­
aceste neajunsuri trebuie cunos­ plect terminată. Aceste soluri cacitatea gunoiului de grajd de­ L'a începutul anului trecut, în- au şi fost înfăptuite. Gu spriji-
cut bine modul de pregătire şi sînt reci şi folosind un gunoi
folosire a gunoiului de grajd. mai puţin fermentat el va încăl­ pinde şi de cantitatea adminis­
zi solul. Pe solurile nisipoase şi trată la hectar, în funcţie, de na­ tr-U-na din seri, l a ;cămi-nul cui- nul larg al cetăţenilor, au fost
O substanţă nutritivă foarte uscate gunoiul de grajd trebuie tura solului. Pe solurile mai gre­ tural din Dobra se adunase a- electrificate satele Stretea şi Fă-
necesară în hrănirea plantelor să fie bine fermentat. le, cu o textură luîo-argiloasă proape tot satul. In grupuri, ce- getei.. S-au rpdioficat anul aces-
şi care se găseşte în cantitate se administrează o cantitate de tăţeni discutau despre treburile ta satele Dobră, Făgeţel şi Abu-
mare ¦în gunoiul de grajd este Cînd vrem să transportăm gu­ gunoi de grajd mai mare, de cir­ gospodăreşti din comună. Prile- cea şi este în curs de radioficare
azotul. Cantitatea de azot din noiul la cîmp trebuie să tăiem ca 30-40 tone, odată la 3-4 ani. jul era nimerit deoarece aduna- şi satul Stretea.
gunoi este influenţată de felul grămada pe verticală şi să a- rea ce urma să aibă- loc trebuia Da Dobra se iucrează acum la
aşternutului animalelor. Cu cit mestecăm bine partea de Ia su­ Pe soiurile mai uşoare, cu o tex­ să propună din rîndul cetăţeni- construirea unui frumos cămin
cantitatea de paie tolosită zil­ prafaţă care e mai slab fermen­ tură nisipoasă, cantitatea admi­
nic drept aşternut este mai tată cu cea de la fund, fermen­ nistrată este mai mică, 10-20 lor prezenţi pe cei mai .harnici cultural. Noul edificiu de culfură
mare cu atit gunoiul conţine mai tată mai bine. Imediat ce guno­ gospodari ca deputaţi în sfatul este prevăzut la !Carter cu o
mult azot. ¦ iul a fost transportat la cîmp el tone, odată la doi ani.
trebuie împrăştiat şi încorporat popular. Prea mult despre cei sală de cinema cu 400 de locuri,
Gunoiul scos zilnic din grajd sub brazdă. In regiunea noastră Gunoiul de grajd este folosit propuşi'nil s-a discutat, căci toii ’ bibliotecă, săli de sport etc., iar
trebuie aşezat în platforma de mai sînt ţărani muncitori care cu succes la toate plantele erau oameni, cunoscuţi. Discuţiile la etaj p sală mare de festivităţi,
bălegar, în straturi bine înde­ întrebuinţează încă o practică agricole. E mai economic însă,
sate de 0,40 — 0,50 metri. Inălţi- învechită în administrarea guno­ să se administreze numai acelor s-au referit mai ales la ceea ce In vederea grăbirii lucrărilor de
mea ia care trebuie să ajungă iului de grajd. Ei dMc gunoiul la plante care au cea mai mare trebuie, făcut în comună, pentru construcţii, pe lingă contribuţia
cîmp şi-l lasă la suprafaţa so- nevoie de el. Nu e rentabil să ca ea să fie mai bine gospodărită. voluntară votată în adunarea
se îngraşe cu gunoi de grajd populară, numeroşi cetăţeni au
S-aii făcut în acest scop propu­
plantele din familia leguminoa­ neri preţioase. făcut şi subscrieri benevole în
selor că fasolea, mazărea, lucer­ bani.
na, borceagul şi altele care au După ce au tost discutate în
sesiunile sfatului popular, p-ro- Toate aceste realizări sînt rod
al participării cetăţenilor la con­
posibi_l_it_ă—ţi rs-ă-şi procure azo . punerile au început sa prindă ducerea şi gospodărirea treburi­
tul necesar prin nodozităţife I viaţă. Acum, mare parte din ele lor obşteşti.
•*- nr.T vua