Page 15 - 1959-11
P. 15
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Pvjf. 15 M
mmmmmvmnammaBa
Personallfăfi ni© vîsfiî pyblice Sevan a criticai în parlament Primul laborator
programul guvernului englez plutitor din lume
am ericane despre însemnăfafea
LONDRA 4 (Agerpres). TASS gretul că mesajul tronului nu .MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS
vizitei lui N . S. Hryş«©v în S* U . Â, anunţă : La 3 noiembrie în Ca conţine „nici o propunere efec a n u n ţă : Colaboratorii laboratorului de
mera Comunelor au continuat tivă pentruasigurarea creşterii higiena transportului maritim al
discuţiile la mesajul tronului în continue a producţiei indus U.R.S.S. efectuează lucrări importante
de studiere a stării sănătăţii omului în
MOSCOVA 4 (Agerpres). gic şi priceput al părerilor sale, dă de timp pentru a se găsi o care a fost expus programul gu triale fără inflaţie, pentru timpul curselor în regiunea tropicelor
TASS anunţă: Corespondenţii scrie George Christopher, prima soluţie a acestor probleme. vernului în domeniul politicii rezolvarea problemelor ace şi elaborează propuneri de îmbunătăfire
din New York ai ziarului „Iz- rul oraşului San Francisco. Pre externe şi interne pentru actua lor ramuri ale industriei oare a condiţiilor de muncă ale marinarilor.
vestia“ au adresat unui număr mierul Hruşciov îşi exprimă Nu îndrăznesc să apreciez în la sesiune a parlamentului. trec prin greutăţi deose
de reprezentanţi ai vieţii publi treaga însemnătate a vizitei în bite ca industria cărbunelui, Pe petrolierul „Bgorievsk“ a fost
ce americane, care s-au întîlnit uşor şi degajat gîndurile, filozo ţara noastră a lui Hruşciov, pre Bevan, locţiitor al liderului a ţesăturilor de bumbac şi a creat primul laborator plutitor din lu
cu N. S. Hruşciov în cursul vi fia. EI are în mare măsură sim mierul Uniunii Sovietice, dar pof partidului laburist, a criticat construcţiilor navale, precum şi me, în care sînt create condiţii artifi
zitei lui în S.U.A., întrebări în ţul umorului şi este echitabil cu să afirm că în mijlocul nostru guvernul pentru că nu tace ni pentru uşurarea situaţiei bătrî- ciale de climă. Laboratoruf este înzes
care au solicitat să-şi împărtă aceia care nu sînt de acord cu Hruşciov a găsit prieteni, spune mic în vederea uşurării situa nilor şi văduvelor, bolnavilor, in trat cu aparate medicale de cercetare
şească impresiile prilejuite de în- el. Populaţia din San Francisco în răspunsul său Gradner John ţiei grele a celor mai sărace pă valizilor, şomerilor şi altor oa a temperaturii corpului şl pielii omu
tîlnirile cu şeful guvernului so a văzut în persoana sa o perso son, preşedintele clubului „Com turi ale poporului englez, mai cu meni care continuă să trăias lui, a conţinutului de oxigen în sînge.
vietic, să vorbească despre mo nalitate care are aptitudini ex monwealth Club Of California“. seamă a pensionarilor bătrîni.- că în sărăcie şi îndură lipsuri". a modificărilor în sistemul nervos cen
dul în care apreciază rezultatele cepţionale şi l-a apreciat aşa Sperăm cu foţii în mod căldu Bevan a' subliniat adîncirea’ tral şl în activitatea inimii şi vaselor
vizitei în S. U. A. a lui N. S. cum se cuvine pe ’domnul Hruş ros ca în urma vizitei domnului rupturii dintre parlament şi po După Bevan a luat cuvîntul sanguine.
Hruşciov, să-şi spună părerea ciov. Toţi sînt de acord, conchi Hruşciov în ţara noastră si a vi por care, a declarat vorbitorul, ministrul finanţelor al Angliei,
despre perspectivele relaţiilor so- de primarul oraşului San Fran zitei de răspuns a preşedintelui „manifestă tot mai puţin inte Heatchcoat Amory care a recu Pe baza materialelor obţinute sînt
vieto-americane. cisco, că vizita Iui N. S. Hruş Eisenhower în ţara dv. se va res pentru dezbaterile noastre". noscut' că Anglia trebuie să fa elaborate diferite măsuri de îmbunătă
ciov a adus o contribuţie pozi In numele opoziţiei Bevan a că faţă „unui mare număr de ţire a ventilaţiei în cabine, în secţiile
Eleanor Roosevelt subliniază da dovadă de bunăvoinţă şi se prezentat un amendament la probleme foarte dificile". Vorbi de maşini şl cazane, se elaborează o
că în ansamblu, vizita lui N. S. tivă la realizarea unei păci trai mesajul de răspuns la mesajul torul a susţinut însă că econo formă potrivită pentru îmbrăcăminte şl
Hruşciov în S.U.A. are o însem nice. va ajunge la o adevărată înţe tronului, oare echivalează cu uri mia Angliei se află în prezent imăsuri de îmbunătăţire a alimentaţiei.
nătate uriaşă. Sper, scrie ea în vot de neîncredere în guvern. într-o situaţie mai bună ca ari
ziarul „îzvestia“ din 4 noiem Erie Ridder, editor al ziarului legere, se vor obţine progrese în In amendament se exprimă re- cind.
brie, că, fiind un om cu mult „Journal Of Commerce“, scrie
că în cursul întîlnirii cu N. S. ceea ce priveşte întărirea păcii
spirit de observaţie, el a aflat Hruşciov s-a vorbit mult despre
cîte ceva despre ţara noastră şi în întreaga lume.
poporul nostru. Ca şi poporuf lărgirea schimburilor comerciale
între Uniunea Sovietică şi Sta — 1 ¦" 1 ¦ " ¦stsssg
tele Unite. După părerea mea,
Popoarele Âmericii Latine Deficiful balanfei de plăti a S. U. A.
ţării dv., poporul ţării noastre observă Ridder, cauza principală salută apelul alarmează autorifăfile americane
vrea pace ş* este necesar să se care împiedică realizarea unui
depună eforturi concrete pentru
realizarea unei păci trainice. progres în această chestiune o Sovietului Suprem al U.R.S.S, WASHINGTON 4 (Agerpres). se gîndeşte că în cazul cînd a-
constituie divergenţele care exis ceastă situaţie se va prelungi în
Premierul Hruşciov a produs tă între guvernele celor două MONTEVIDEO 4 (Agerpres). fleţeşte în mod deosebit popoa Potrivit relatărilor coresponden viitor, Statele Unite vor trebui Ia
asuora mea o impresie puter ţări ale noastre. Vor fi necesare Opinia publică din America La rele ţărilor slab dezvoltate ca ţilor agenţiilor de presă occi un moment dat să devalorizeze
nică, el fiind un apărător ener multe eforturi şi o lungă perioa- tină a întîmpiinat cu însufleţire re visează ca mijloacele ce se dentale, cercurile oiiciale ameri dolarul“.
cane vor să evite larga publici
apelul Sovietului Suprem al întrebuinţează astăzi pentru tate ce se face în jurul proble Agenţia „France Presse“ pre
Fapte care dovedesc amestecul U.R.S.S. adresat parlamentelor înarmare să fie folosite în mod mei deficitului balanţei de plăţi cizează că deficitul balanţei de
S. U. Â. în uneltirile împotriva Cubei din toate ţările lumii. efectiv pentru ajutorarea tor. a Statelor Unite. Autorităţile a- plăţi a fost în anul 1958 de 3,3
Ziarul „Popular", care expri Pentru aceste ţări, arată ziarul, 1 mericane sînt îngrijorate de fap miliarde de dolari, iar în anul
NEW YORK 4 (Agerpres). trarevoluţionare din Guba re mă opinia maselor largi popu „problema dezarmării este vita tul că articolele şi comentariile 1959 acest deficit va fi de peste
Ziarul „New York Mirror“ pu fugiate în Statele Unite folosesc lare din Uruguay, scrie că pla lă“, deoarece odată cu dezar apărute în presă vor avea efecte 4 miliarde de dolari.
blică o serie de informaţii care teritoriul american pentru acti nul dezarmării generale şi to marea „vor dispare motivele fo alarmante, subminînd încrederea
confirmă o dată mai mult fap vităţile lor conspirative îndrep tale, propus de N. S. Hruşciov losite astăzi, de pildă, în ţările pe care o are opinia publică în Autorităţile americane sînt a-
tul cunoscut că elementele con- tate împotriva actualului regim de la tribuna Organizaţiei Na Âmericii Latine" pentru a le de valoarea şi stabilitatea dolarului. 1armate şi de faptul că ştirile a-
democrat din Guba şi că auto ţiunilor Unite, şi apelul Sovie termina „să se supună planu supra cauzelor ce determină b
Domnule premier Hruşciov, rităţile americane nu iau nici o tului Suprem al U.R.S.S. sînt rilor militare ale Statelor U- în această problemă, revista devalorizare a dolarului, vor ac
măsură împotriva lor. oportune. Ele au apărut în mo nite“. ,,U. S. News And World Report“ centua ten’dinfa ţărilor ce se a-
francezii i aşîiaptf mentul „oînd problemele păcii arată că în urma deficitului ba flă în zona dolarului de a cere
„Exilaţii cubani din Statele şi dezarmării au pus stăpînire Dar, remarcă ziarul, „primej
MOSCOVA 4 (Agerpres). — porului nostru şi alît de deose Unite, scrie „New York Mimrar", pe minţile şi inimile milioane dia nu a trecut încă şi proble lanţei de plăţi, în cercurile ofi schimbarea acestei monede ctf
Noi, francezii, dorim cu sinceri bită de cea din America, dato vor lansa o campanie generală lor de oameni şi cînd problema ma dezarmării nu a fost încă
tate ca rezultatele tratativelor rită dragostei noastre pentru pentru a răsturna guvernul lui coexistenţei paşnice, pentru ca rezolvată". De aceea apelul So ciale americane „se vorbeşte aur. Corespondentul agenţiei
Fidel Gastiro". Intr-o telegramă re stăruie perseverent Uniunea vietului Suprem' aii U.R.S.S.
din Miami, statul Florida, se Sovietică, se ailă pe ordinea de prezintă o importanţă uriaşă despre o devalorizare“ (a dola France Presse subliniază că în
arată că aici se organizează un zi“. deoarece ajută popoarele să se rului N. R.), iar „Washington
mobilizeze şi permite tuturor urma acestor schimburi, rezer
Post“ scrie că guvernul Statelor
vele de aur ale Statelor Unite
Unite „este atît de preocupat de au scăzut în cursul anului pre
cedent cu 2,2 miliarde de dolarL
deficitul balanţei de plăţi, îneît
dintre De Gaulle şi Hruşciov să dreptate, datorită însemnătăţii pe „guvern provizoriu" pentru a Toate popoarele, scrie în con păturilor populaţiei' să se pro •Ea*
fie îndreptate — pe drumul cel care o acordăm problemelor ma duce această campanie oare va tinuare ziarul, „sînt cu ardoa nunţe în favo’area dezarmării“.
mai scurt şi mai drept — spre jore ale umanităţii, eminentul re în favoarea dezarmării. De Apelul Sovietului Suprem este Opinia publică indoneziana
soluţionarea problemelor princi nostru oaspete îşi va putea da începe cu „paraşutarea de sa acest, lucru depinde viaţa lor". „o nouă contribuţie a Uniunii cere judecarea imediată
pale ale consolidării păcii, scrie seama de prietenia caldă pe care botori în Cuba“. Sabotorii vor Perspectiva dezarmării însu- Sovietice la cauza păcii, pentru
ia 4 noiembrie în ziarul „Izves- o nutreşte poporul francez pen ataca mai întîi întreprinderile care a făcut atît de mult". a pilotului american Allen Pope
tia“ generalul Ernest Petit, pre tru el şi pentru marea Iul ţară, industriei de zahăr şi apoi alte
şedintele Asociaţiei „Franţa— de marile speranţe pe care Ie-a întreprinderi industriale din Gu
ba.
ij.R.S.S.“. Articolul este întitu sădit în sufletul nostru vestea Emilio Nunez Portuendo, fost Populafia vesigermană cere Irafaiive DJAKARTA 4 (Agerptes). procesul lui Pope nu a fost ju
lat: „Domnule premier Hruşciov, sosirii lui în Franţa şi a tratati reprezentant ai! Cubei la O.N.U., pentru reunificarea fării După cum relatează serviciul na decat nici pînă în prezent.
francezii vă aşteaptă“. velor pe care le va duce cu pre va fi numit „preşedinte" al „gu ţional de presă din Indonezia', Werdojo’, membru al Comite
şedintele republicii. mai mulţi membri ai parlamen
Poporul Franţei ştie că aceas vernului provizoriu", iar Jose BERLIN 4 (Agerpres). După taş al vieţii publice din R.F. tului indonezian au cerut jude tului parlamentar pentru apăra
tă sarcină nu va fi uşoară, con In articol se subliniază că Germană, declară într-un arti carea' imediată a pilotului ame re, a' declarat că amînarea ju
tinuă autorul, deoarece în timpul francezii se pregătesc să-l pri Pedrază, care a fost generat sub cum anunţă agenţia ADN, re col publicat de revista „Blatter rican Allen Pope, capturat în decării procesului lui Pope nu
discutării celor mai importante mească pe şeful guvernului so Fur Deutsche Und Internatio Indonezia în luna mai 1958. face decît să încurajeze alte e-
probleme ale actualităţii este ne vietic cu un sentiment de pro dictatorul Batista şi a fugit îm prezentanţi ai diferitelor pături nale Politik" că dacă guvernul îemente străine şi pe interven-
cesar — în primul rînd — să se fundă recunoştinţă faţă de Uni vestgerman nu va ţine seama Pope a ajutat pe rebelii indo
stabilească încrederea reciprocă unea Sovietică, pentru tot ceea preună cu acesta, va conduce a ale populaţiei din Germania oc de schimbările survenite în si nezieni să bombardeze terito ţianiştî. El ă cerut judecarea i-
între conducătorii statelor ce se ce a făcut ea în anii celui de-al forţele armate ale conspiratori cidentală cer tot mai insistent tuaţia internaţională, atunci va riul Indoneziei, omorînd sute de mediată a lui Pope şi aplica
călăuzesc după concepţii ideolo doilea război mondial, cu un schimbarea cursului politicii ex rămîne complet izolat. locuitori paşnici. El a fost cap rea pedepsei capitale.
sentiment de aprobare a oroou- lor. terne a guvernului de la Bonn turat cînd avionul pe care-1 pi
gice diferite. nerilor guvernului sovietic, în H. RauscHnîng, a subliniat că Mai mulţi alţi membri ai Co
Pe pămîntul Franţei, scrie ge dreptate spre întărirea cauzei Unul din punctele „programu- şi organizarea de tratative în mitetului parlamentar pentru
păcii şi mai cu seamă cu un apărare au criticat recent amî
neralul Petit, în ţara noastră, sentiment de adîncă prietenie lu" complotiştilor, precizează tre cele două state germane.
caracteristică prin diversitatea faţă de poporul sovietic.
ei. într-o atmosferă proprie ei, ziarul american, este „strînsa Luînd cuvîntul la o întrunire lă
datorită însăşi caracterului po
colaborare cu Statele Unite“. Essen. prof. Schneider, cunos
cut. fruntaş al vieţii publice din propunerea lui N. S. Hruşciov lota a fost doborît de artileria narea judecării lui Pope. Ei aii
in îniîmpinarea R.F. Germană, a remarcat că cu privire la dezarmarea ge indoneziană în timpul bombar arătat că există dovezi suficien
-Sffi?- congresului P.M.S-U cercurile guvernante din Ger nerală şi totală a produs o im dării localităţii Ambon. Cu toa te ale crimelor săvîrşite de a-
La Moscova a luat sfîrşlt conferinţa mania occidentală au sacrificat presie extraordinară. te că a fost arestat de atunci, cesta.-
internaţională a minerilor BUDAPESTA 4 (Agerpres). reunificarea pentru pactele mili
— Comuniştii unguri se pre tare. Prof. Schneider a arătat
MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS treze eforturile lor în direcţia realiză
enunţă : Reprezentanţii sindicatelor rii practice a principalelor măsuri teh Din lupta popoarelor pentru Independenţăgătesc cu însufleţire în vede că în prezent reunificarea este
minerilor din 22 de ţări din europa, nice pentru securitatea muncii în mi rea congresului Partidului Mun posibilă numai pe calea creării
Asin. America şi Africa au discutat .în ne. Confederaţiei celor două state
decurs de 3 zile 1a Moscova proble citoresc Socialist Ungar care germane. Prof. Schneider a Irakul se va împotrivi oricărui Puternică demonstraţie
mele securităţii muncii şi tehnicii se La conferinţa de la Moscova au va începe la 30 noiembrie 1959. subliniat necesitatea imperioa amestec străin antiamericană în Panama
curităţii în mine. participat de asemenea reprezentanţi ai In aceste zile ziarul „Nepsza-
Federaţiei Sindicale Mondiale, şi Orga să şi posibilitatea dezarmării
Conferinţa internaţională a constatat nizaţiei Internaţionale a Muncii şi ai badsag“, organul central al generale şi totale. BAGDAD 4 (Agerpres). Postul de radio Bagdad a PANAMA CITY 4 (Agerpres). Agenţiile de presă ame
că în industria minieră şi extractivă Uniunii internaţionale a sindicatelor P.M.S.U. publică dări de sea transmis o declaraţie a primului ministru Kassem tăcută ricane anunţă că în zona canalului Panama s-au produs
sînt în prezent destule măsuri efective minerilor. mă asupra conferinţelor de par H. Rauschning, cunoscut frun- ziarului „Al Zaman". „Republica noastră, a spus Kassem, grave incidente între forţele de poliţie americane şi un
tid, la care comuniştii unguri referindu-se la planurile imperialiste care urmăresc răs mare număr de studenţi care au organizat o demonstra
pentru crearea condiţiilor de securi In rezoluţie' se subliniază că sta fac bilanţul activităţii lor, aleg —O— turnarea regimului actual din Irak, este solidă. Ea se ţie împotriva ocupării acestei zone de către S.U.A.
bilirea şi extinderea colaborării fră(eşti noi organe de partid şi pe dele bucură de sprijinul imensei majorităţi, iar bogăţiile na
tate a muncii minerilor. între organizaţiile sindicale ale mine P len ara C* C, al turale de care dispune pot asigura un viitor prosper Cu ocazia celei de a 56-a aniversări a independenţei
Partidului Muncii
Participanţii la conferinţă au reco rilor, va aven şi în viitor o mare în gaţii la congresul P.M.S.U. din Albania populaţiei. Republica Irak, a subliniat Kassem, nu caută Republicii Panama, fostul ministru al Afacerilor Externe,
mandat organizaţiilor sindicale ale mi semnătate atît pe plan naţional cit şi Conferinţe de partid la lucrări TIRANA 4 (Agerpres). ATA să se amestece în afacerile interne ale altei ţări, dar ea Aguillno Boyd, şi alte personalităţi politice panameze, au
nerilor din toate ţările să-şi concen pe plan internaţional. le cărora au luat parte şi mem anunţă: După cum relatează pre se va împotrivi cu toată energia oricărui amestec organizat o manifestaţie prin care cereau încetarea exploa
bri ai Biroului Politic al G.G. sa, în zilele de 2 şi 3 noiembrie străin". tării canalului Panama de către companiile americane.
Dolores Ibárruri despre al P.M.S.U. au avut loc pînă a avut loc o plenară a Comite
situaţia politica din Spania acum la Budapesta şi în majo tului Central al Partidului Mun Kassem a înfierat apoi pe inspiratorii atentatului să- Corespondenţii de presă occidentali relatează că poliţia
ritatea regiunilor ţării, precum cii din Albania. Plenara a exa vîrşit recent contra sa, relevînd că Irakul a fost eliberat americană care păzeşte canalul a atacat pe tinerii mani
MOSCOVA 4 (A gerpres).— Sintern optimişti în ce pri şi în rîndurile armatei populare minat şi dezbătut două rapoarte de sub dominaţia imperialismului şl de sub monarhia festanţi care intenţionau să manifesieze paşnic în zona
TASS anunţă: Intr-un Interviu veşte posibilitatea' schimbărilor ungare. ale Biroului Politic al C.C. al coruptă. El a amintit că Irakul a abrogat tratatele care-i canalului Panama. In urma atacului poliţiei americane,
acordat corespondentului ziaru politice în Sp'a'nia', a continuat Partidului Muncii din Albania: restrîngeau independenţa şi a lichidat bazele militare manifestanţii s-au apărat cu pietre. Cîţiva tineri panamezi
lui „Trud" şi publicat la 4 no Ibarruri. Ea aceasta contribuie străine ce existau în Irak. au fost arestaţi de poliţiştii americani.
iembrie, Dolores Ibarruri a de nu numai lupta’ maselor ci şi Primul plan gsroM „Cu privire la măsurile pentru
clarat că mişcarea internaţio situaţia internă extrem de grea, ai Caffîbodgîei dezvoltarea silviculturii şi a ex Situaţie încordată în Congo belgian Patrioţii din Oman
nală de solidaritate cu poporul precum şi slăbirea încordării in ploatării raţionale a pădurilor" continuă lupta
spaniol îi este acestuia de un ternaţionale care se’ conturea PTOM PENH 4 (Agerpres). prezentat de Hysni Napo, se BRUXELLES 4 (Agerpreş). nile învecinate a fost introdus
nepreţuit ajutor. Gînd în lume ză. — Chină Nouă anunţă : Nhiek cretar al G. G. al Partidului în centrul atenţiei opiniei publi un regim militar sever. Intr-o împotriva trupelor
creşte mişcarea de protest îm Tulong, vicepreşedinte al Cabi Muncii din Albania şi „Cu pri ce şi a presei din Belgia conti serie de localităţi au avut loc engleze
potriva terorii franchiste, a ară Vizita lui N. S. Hruşciov în netului de Miniştri al Gambod- vire la măsurile de extindere a nuă să se găsească masacrul atacuri ale congolezilor împotri
tat ea, opoziţia poate acţiona cu săvîrşit de colonialişti împotriva va patrulelor de poliţie. Pentru DAMASC 4 (Agerpres). Re
Statele Unite şl propunerea să
cu privire la dezarmarea gene
mai mult curaj, iar Franco este rală şi totală, ş spus Ibarruri, au giei a anunţat punerea în apli suprafeţelor irigate şi cu privi congolezilor în oraşul Stanley „stabilirea ordinei“ trupele de prezentanţa Imamului Omanului
nevoit să pronunţe sentinţe mai re la tehnica irigării în agricul securitate folosesc împotriva
uşoare. produs în Spania o adevărată care cu începere de la 1 ianua tură“, prezentai de Spiro Kole- ville. In ciuda faptului că în şti congolezilor arme de foc. a anunţat că patrioţii omanezi
rie 1960, a primului plan cinci na, prim-vicepreşedinte al Con rile oficiale se face încercarea de au dezlănţuit noi operaţiuni
Gu toată trăinicia aparentă senzaţie. se nal al Cambodgiei. Potrivit a- siliului de Miniştri al R. P. Al a convinge opinia publică bel In oraşul EleisabethviKe, a- împotriva trupelor britanice din
In cercurile burgheze cestui plan, suma totală a in giană că în Congo belgian a proximativ 8.000 de muncitori de tre Mizwa şi Iski, provocîndu-le
a dictaturii, a arătat Ibarruri, în fost instaurată din nou liniştea, la întreprinderile producătoare
Spania nimeni nu crede că se pune tot mai acut problema de
va putea menţine timp îndelun ce nu putem avea relaţii comer vestiţiilor capitale va ti de 15 bania. acolo situaţia continuă să rămî- de ulei au declarat grevă în pierderi în oameni şi materia
gat. După părerea generală, fă ciale şi de ce nu putem face miliarde rieli. In decurs de 5 în legătură cu problemele dis nă extrem de încordată. semn de protest împotriva sa le. Au fost ucişi 11 militari bri
ră ajutorul economic din afară comerţ cu Uniunea Sovietică şi ani se planifică sporirea veni mavolniciei autorităţilor belgie tanici şi 20 au fost răniţi.
regimul ar cădea foarte repede. cu celelalte ţări socialiste. tului naţional cu 28 la sulă. cutate plenara a adoptat hotă- După cum anunţa zbirul „Le ne.
rîri. People“, la Stanleyville şi regiu-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telelon: 188 !189 1 75. laxa plătită în numeral A/n ,orm aprobări 1 ~Direc|iunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - .Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,,1 Mai" - Deva
