Page 18 - 1959-11

Nr. 1515 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

CERCETĂTORII ŞTIINŢIFICI AU CUVINTUt - T Fapt d ivers

N Citind şi ascuitînd

Combaterea bolilor şi dăunătorilor Seara s-a lăsat cam de niult ’ azil, care de ani de zile fusese

pomilor In timpul repausului vegetativ şi Niculiţă nu mai apare in pus la dispoziţia consiliului

prag zîmbind şi salutînd voios municipal pentru a fi folosit

Pentru a obţine producţii mari oum este cartul-scoarţei şi sfre­ nestins la 87 litri,, apă. Datorită ca de obicei. Bunicul Voicu îi drept şcoală. Cartierul in care

de iructe, de calitate bună în delitorul ttilpinelor... Se distrug acestei soluţii-lichenii şi muşchii cunoaşte orele de şcoală şi de s-a întîmplat¦acest incident nu

fiecare an, trebuie să apărăm de asemenea şi dăunătorii care se usucă, se desprind cu uşurin­ joacă. Azi a avut cursuri de mu­ are şcoală. Consiliul municipal
zică pină la ora 7. Ora a trecut a considerat că nu a putut face
livezile de atacul bolilor şi dău­ iernează' în ;scoarţa ramurilor şi' ţă de pe scoarţa ramurilor iar şi tot nu vine. In aşteptare, moş nimic mai mult decît. să pună
la dispoziţia copiilor două că­
nătorilor. Un rol important în tulpinilor,.ca păduchele din San pomii devin mai viguroşi' şi-şi

acţiunea de combatere a acestor 'Jose, păduchele ' lîhos şi alţii. recapătă. în timp 'scurt puterea Voicu îşi ia ziarele, se aşează măruţe umede într-o casă insa­

paraziţi îl au lucrările care se Ramurile groase, uscate sau ata­ de rodire. .' , ¦ la masă şi le răsfoieşte. O ia, lubră în loc de şcoală. Mişca­
ca de obicei, de ta pagina cu rea celor cîteva sute de copii a
execută în perioada de la că­ cate de boli sau dăunători se Pentru distrugerea-sporilor- di­ ştirile externe. II interesează în fost sprijinită de părinţii lor şi
mod deosebit problemele de po­ membri ai corpului profesoral...
derea frunzelor şi pînă lă umfla­ taie cu fierăstrăul sau' cu foar­ feritelor boli, pomii trebuie stro­ litică internaţională. Le urmă­
reşte ca un adevărat cronicar. Moş Voicu îşi ridică ochii de
rea mugurilor. In această peri­ fecele: de tăiat pomi. Rănile care piţi iarna cu zeamă sulfocalcică Are ciţiva prieteni de vîrsta pe ziar. Priveşte îndelung spre
tui, pensionari, cu care le discu­ un punct nedefinit. Meditează.
oadă pomii fiind lipsiţi de frun­ rezultă se vor unge cu mastic sau cu zeamă bordeleză. Cu zea­ tă din fir-a-păr. întotdeauna se Deodată atenţia îi este atrasă
ziş suportă mai bine tratamen­ sau cu ceară de altoit pentru a mă sulfocalcică în proporţie de prezintă... bine pregătit la a- de o voce cristalină de copil, ce
ceste discuţii. ţişneşte din difuzorul agăţat
tele iar soluţiile cuprind mai u- împiedica putrezirea lemnului 0 parte zeamă la 5 litri aTpă se în perete. Se simte emoţia în
şor coroana pomilor. In plus în prin Infiltrarea apei din ploi. . stropesc pomii atacaţi de făina-re Şi, cum zic, începe să citeas­ glasul tremurînd al copilului.
că. Află elogii la adresa rapor­ Copilul, care înlocuia crainicul,
această perioadă şi eficacitatea O altă lucrare importantă este şi de monilioză cu excepţia pier­ La uzinele constructoare de maşini-agricole „Semănătoarea“ din Capi- tului tovarăşului Hruşciov la se­ anunţă că se va recita o poezie
substanţelor este mult sporită. curăţirea pomilor de cuiburi de sicilor care se stropesc cu zea­ siunea Sovietului Suprem al
O combatere metodică a bolilor omizi si de ouă de insecte. In mă bordeleză în concentraţie de !tală a intrat parţial în funcţiune, o nouă turnătorie, cu o capacitate anua- \ U.R.S.S. Majoritatea ziarelor, de Maiakovski. A recitat-o un
şi dăunătorilor impune cunoaşte­ regiunea noastră omizile produc 2 la sută deoarece ei nu suportă posturilor de radio şi televiziu­ copil. Apoi altul şi altul au
rea dăunătorului animal sau primăvară — în multe centre zeama sulfocalcică. 1lă de 5.000 tone repere turnate din fontă maleabilă şi cenuşie. ne din întreaga lume au cu­ cîntat, au recitat. Erau elevii
boala care există în plantaţii, pomicole — desfrunzirea com­ vinte frumoase despre politica clasei a şasea din localitate. A-
zona de răspîndire a parazitu­ plectă a pomilor. Cuiburile de o- Cu zeamă bordeleză în - doză Această turnătorie modernă va satisface complect necesarul de piese externă a Uniunii Sovietice. cum a priceput moş Voicu de
lui sau grupului de paraziţi şi mizi se prezintă sub formă unor de 2 la sută (2 kg. de piatră vî- Observă că dezarmarea este ce Niculiţă n-a venit încă aca­
mijloacele tehnice de care dis­ frunze uscate care atîrnă de ra­ nătă cu 1 kg. var nestins la 100 1turnate al uzinei, precum şi cerinţele mai multor întreprinderi constructoare astăzi pe buzele, în inimile tu­ să. Dar, ca să se convingă se
punem. Gunoscînd aceste elemen­ muri. Omizi tul se execută fie oii litri apă)' se combate pătarea turor, este problema numărul duce ta dulap şi vede că a-
te putem începe acţiunea de com­ mîna. fie cu ajutorul unei pră­ cafenie a fructelor şi frunzelor ide maşini din ţară. Noua turnătorie este complect mecanizată şi înzestrată unu a zilelor noastre — cum
batere. jini despicate la vîrf. In afară iar în concentraţie de 3 ta sută spun ziarele. cordeonul pe care tatăl i l-a
de cuiburi de omizi, în coroană ciuperca" care produce deforma­ Jcu utilaj şi instalaţii dintre cele mai moderne. cumpărat lui Niculiţă pentru a
In general în multe unităţi a- pomilor — mai ales la măr şi rea frunzelor de piersic. Citeşte şi alte ştiri de peste învăţa muzică, lipseşte. In a-
gricole această acţiune de com­ păr — se găsesc ouăle diferite­ IN CLIŞEU: Comunistul ing. Niculae Cărăbaş (şeful sectorului 1 tur- celaşi minut parcă prin minu­
batere se rezumă numai la stro­ lor insecte. Acestea trebuie ră­ Pentru combaterea păduchelui' ne, lui Niculiţă îi veni rîndul să
piri cu diferite produse insecto- zuite cu ajutorul unui cuţit de din San Jose, păduchele ţestos Inătorie) împreună cu inginerul Marcu Emil, şef de atelier, discută tehnolo-
fungicide. Este cunoscut însă că lemn pe o prelată aşternută pe al prunului ’şi ouăle "păduchilor
stropirile care se fac fără să fie pămînt. Stringerea şi arderea de frunze, stropirile de"iarnă se >gia pieselor turnate. \ t ¦.
însoţite şi de alte lucrări nu dau frunzelor şi fructelor mumifiate. fac cu ulei mineral horticol în
rezultate satisfăcătoare. De ace­ curăţirea trunchiurilor pomilor concentraţie de 5 la sută sau cu Informaţii d© partid hotarele patriei noastre: despre arate ce ştie. A cîntat la acor­
ea înainte de a se efectua stro­ de muşchi şi licheni sînt lucrări Selinom în doză de 750 gr. ta
pirile de iarnă, pomicultorii tre­ necesare în combaterea dăună­ 100 litri apă. In cazul oînd liva­ ţy continuarea luptei de eliberare deon un cîntec frumos. Moş Voi­
buie să execute o serie de lu­ torilor. Toate aceste lucrări nu da pe care o stropim este puter
crări care au drept scop să mă­ necesită cheltuieli de materiale, mic infectată de păduchele din Plenara Comiteiului raional In Algeria, în Statele Unite nu cu a ascultat tot programul pe
rească eficacitatea stropirilor. se fac într-o perioadă de repaus San Jose, se recomandă efectua­
'Astfel, se vor tăia din coroana şi dau cele mai bune rezultate rea a două stropiri din care una P. M. R. Hunedoara
pomilor şi se vor arde toate ra­ în combaterea' dăunătorilor. cu ulei horticol şi a doua cu Se­
murile uscate sau atacate de boli După executarea lor, pomii pot fi linom 1a un interval de 45 zile. Acum cîteva zile a avut loc plenara vizionării muncitorilor. In urma dis­ încetează greva celor 500.000 care elevii clasei a şasea l-au
şi dăunători. Prin înlăturarea a- stropiţi. Stropirile se dau în ra­ Stropirile se aplică cînd pomii Comitetului raional de partid Hune­ cuţiilor şi a propunerilor făcute ple­
cestor ramuri se distrug sporii port de paraziţii pe care trebuie nu sînt acoperiţi cu zăpadă şi doara. Plenara, a analizat măsurile nara a adoptat un plan de măsuri de oţelari, patrioţii din Nica­ dat la staţia de radioficare. In
unor ciuperci parazite care pro­ să-i combată. Astfel, pentru com­ temperatura permite zvîntarea luate de organele în drept pentru a- concret în vederea îmbunătăţirii apro­
duc boli primejdioase pomilor baterea muşchilor şi lichenilor zemii pînă în seara zilei în care provizionarea de iarnă a oamenilor vizionării de iarnă a oamenilor mun­ ragua manifestă împotriva dic­ încheierea programului, toţi ele­
fructiferi, precum şi diferiţi dău­ se foloseşte Selinom în concen­ se face stropitul. muncii din centrele industriale ale cii din raion.
nători care iernează în lemn, raionului, precum şi a cantinelor mun­ tatorului Somoza etc., etc. vii au cîntat cu glasul lor zglo­
Aplicînd aceste recomandări, citoreşti. Tot în această problemă a fost pre­
asigurăm sănătatea pomilor, ă- Intr-un colţ al paginei, privi­ biu „Mulţumim din inimă parti­
sigurăm o recoltă de fructe bo­ La discuţii au luat cuvîntu! un în­ zentat, discutat şi adoptat planul co­
gată în anul viitor. semnat număr de participanţi, care rea îi este atrasă de un titlu. dului“. •
au scos la iveală lipsurile şi au făcut mitetului raional de partid cu privire
ing. GHEORGHE LEFTER propuneri pentru îmbunătăţirea apro­ Citeşte ştirea în care se spune Cintecul acesta era nu numai
la întărirea economico-organizatorică a
traţie de 750 gr. la 100 litri apă. - Staţiunea experimentală pomicolă că în oraşul italian Neapole s-a o încheiere a programului, dar
gospodăriilor agricole colective.
In lipsa acestui produs se poate GEOAG1U petrecut zilele acestea un inci­ şi un gest simbolic. In mintea
,71Acfiuni pioniereşti folosi Galaicanul în amestec cu
laptele de var în proporţie de dent care ilustrează cum nu se lui Moş Voicu, cintecul a căpă­
10 kg. calaican şi 3 kg. de var
în cinstea zilei La şcoala serală economică de poate mai bine situaţia învăţă- tat semnificaţia lui adevărată.

de 7 Noiembrie mintului nu numai în acest o- Da, copiii patriei noastre mul­

Pionierii de la Şcoala ele­ parfid de doi ani raş, ci în regiuni întinse ale ţumesc din inimă partidului

mentară de 7 ani din comuna **'>Lu~ni '¦fOdruţtp. ă,r-Va'm' *iază, în faţa elevilor ex..p..u..s....lecţia. „Ca•p-/itali<s•,m< ul -i.şi; .p1l1us•<'•va- Italiei. Sute de copii de vîrsta pentru calea fericită pe care
Vjsca, . raionul Ilia, în întlmpi- acestei, şcoli pe baza programului de lcarea“. . . . iU .... ..... , ........
narea zilei de 7 Noiembrie, au desfăşurare a cursurilor, s-a expus de şcolară dintr-un cartier al ora­ le-a deschis-o.
întreprins mai multe acţiuni, către prof. Gheorghe Simţea lecţia: Activiştii de partid, din aparatul de
printre care : stringerea a 500 „Obiectul filozofiei marxist-leniniste şi şului, aii ocupat localul unui Prin faţă ochilor lui moş
kg. fier vechi şi 100 kg. macu­ contradicţiile dintre materialism şi stat şi economic, elevi ai acestei şcoli,
Voicu mai trecu odată fraza din
au ascultat cu mult interes expunerile
Din programul zia r: La Napoli, copiii se luptă
de radio
latură. Zilele trecute, pionierii pentru scoală...

idealism", iar ing. Gavrilă Szanto, a făcute. C. ARMEAN

au participat la o acţiune de Invăfămîntul ideologic 7 NOIEMBRIE 1959
reîmpădurire, plantînd 4.000 pu­ PROGRAMUL 1 : 5,55 Statul
medicului: Plantele medicinale
teţi de salcîm. In această mun­ al cadrelor didactice şi folosirea lor;- 6,15 Jocuri cŞ-fieetaeâ-le
că s-au evidenţiat pionierii A- populare romîneşti şi sovieti­
ce; 7,15 Cîntece şi marşuri; cb m ttia t& fym .lia c
lexandru Suba, preşedintele uni­ Duminică, 1 noiembrie, la Hunedoa­ ria. Trebuie remarcat şl faptul că 9.00 Concert de dimineaţă ; 9,30
tăţii, Adam Tămaş, Maria Nan, ra şi Simeria, în cadrul învăţămîntutui frecvenţa la cursuri a fost de peste Pagini «literare închinate reali­ 7 NOIEMBRIE 1959
Augustin Căsălean,. Ioan Man- ideologic al cadrelor didactice anul I 90 la sută. tăţilor sovietice contemporane;
dula, Simion Alba, Rozalia Blă- şi II, au avut loc seminarii la lec­ 10,10 Muzică instrumentală; D EVA : Dimineaţă mohorî-
găilă şi alţii. ţiile expuse anterior. De remarcat este După terminarea seminariilar, în ca­ 10,35 Din muzica popoarelor ;
faptul că mulţi dintre profesori şi în­ drul anului II a fost expusă lecţia 11,03 Concert popular; 11,45 tă; ALBA IULIA: Neamul Jur-
Tot în cinstea zilei de 7 No­ văţători s-au prezentat bine pregătiţi- „Politica P.M.R. de întărire continuă Actualitatea literară în revis­
iembrie, pionierii au pregătit un Printre cei care au participat în mod a alianţei clasei muncitoare cu ţără­ tele noastre; 12,00 „înfloreşte binilor ; Vremea ghioceilor;
frumos program artistic, care ţara mea“ — program de mu­ BRAD : Căpitanul bătrînei ca­
cuprinde cîntece revoluţionare activ la discuţii, aducîndu-şi contri­ nimea muncitoare şi de transformare zică uşoară; 12,20 Cotidiene; rapace ; ILIA: De partea cea­
închinate acestui eveniment, re­ 13,05 Concert de prînz; 14,35 laltă ; ORĂŞTIE : Tăunul; Aici
socialistă a agriculturii. Sarcinile sta­ Bucureşti şi Moscova, cîntate a trăit Lenin ; HUNEDOARA :
de compozitori romîni şi sovie­ Dragostea nu se cumpără ; HA­
citări, dansuri, precum şi o pie­ buţia la dezbaterea problemelor, se bilite de partid pentru întărirea şi dez­ tici ; 15,10 1917— 1959 drum ŢEG : Povestiri despre Le­
glorios, măreţe victorii; 15,40 n in ; PETROŞANI: O. în-
să de teatru. Programul va fi numără prof. Letiţia Bretoiu, Anghei voltarea sectorului socialist al agricul­ Concert de valsuri; 16,15 Vor­ ţîmpitare extraordinară; Soar­
beşte M oscova!; 17,15 Muzică ta unui o m ; SEBEŞ : O-
prezentat în ziua de 7 Noiem­ Lucia Bodea şi Corislăntin Batog 'sini elevi in clasa l-a a Şcolii medii Gheorghe şi Laz arin Ontţiu de Ia turii şi sporirea producţiei agricole". uşoară din ţări prietene ; 18,00 mul cu arma; SIMERIA: Răs­
„Aurel Vlaicu“ din Orâşlie. Ei abia au început să pătrundă in tainele centru! din Hunedoara. Aurora Tăş.- La Hunedoara această lecţie a fost Roza vînturillor; 19,05 „Săp-tă- făţatul ; LONEA: Deputatul de
brie. literelor şi cifrelor. De aceea, chiar dacă ştiu că doi şi cu doi fac patru, chină, Dorina Timaru, Olivia Caţavela mîna muzicii sovietice“ ; 20,20 Baltica ; TEIUŞ : Pagini de vi­
o verificare a socotelii la „numărătoare“, nu strică. şi Maria Rusan de la centrul Sime­ expusă de tov. Ioan Radovici, secretar Muzică instrumentata; 20,30 tejie ; ZLATNA: Marele cetă­
GH. A. HAIDUC al Comitetului raional de partid. Pe teme intern aţiona/le ; 20,40 ţean ; BARU MARE : Inima de
Concert de estradă; 21,15 Cine o ţe l; APOLDU DE SUS : Anul
corespondent ştie, cîştigă !; 22,30 Gîntec, joc 1918 ; CALAN : Ciclul de filme
şi voie bună ; 23,00 Muzică de sovietice.
OCOOOCOC«OCX>OOOOCXXXXÎOCXXXX)OOOOOOODOOOCXXX’XXXXXXXIOCXXXXXXXXXXXXXXXXXX>OOCOOO^^COOGOCGOOCt o o o o c ^ : o ^jiq o o o o q q o o 2 ocxx>c o «x x x îîx x îo q <x x > dans.
PROGRAMUL II : 14,30 Con­
Pădurile, apele, animalele, ocrotim H t m regiunii noastreI buie ocrotită natura. Nu se or­ cert de muzică simfonică romî-
plantele şi alte bunuri naturale ganizează în suficientă măsură nească ; 15,00 Concert de mu­
ale patriei noastre sînt iubite de diul Academiei R.P.R. Rezulta­ ştiinţei turiştilor şi vînătorllor, crescut în masivul Retezat ta excursii cu pionierii şi şcolarii zică populară sovietică ; 15,30 Buletin
fiecare cetăţean. Natura, mai a- tele obţinute în muncă de acest s-au obţinut în ultimii ani rea­ 2.500-3.000 exemplare. Ia aceste monumente ale natu­ Muzică uşoară de compqzitori
les cea vie, este o mare forţă consiliu fac cinste regiunii noas­ lizări însemnate în ceea ce pri­ rii. romîni; 16,15 Cîntece revolu­ meteorologic
educativă. tre. Cu ajutorul Departamentului veşte respectarea regulilor lega­ Cu sprijinul direct al Sfatului ţionare ruse; 16,30 Muzică u-
silviculturii din M.A.S., al Di­ le de ocrotire a naturii, lucru popular regional şi af Sfatului Consiliul regional de Ocrotirea şoairă; 17,30 Lenin, drum nou Centrul meteorologic Deva
Spre deosebire de trecut, sub recţiei silvice Deva şi al Sfatu­ care a dus la reducerea delicte­ popular al raionului Haţeg a fost Naturii, sprijinit de organizaţiile rie-a deschis. Emisiune de ver­ comunică timpul probabil:
regimul burghezo-moşîeresc, cînd lui popular regional, a fost asi­ lor de tăiere, a arborilor de pă- asigurată o mai bună practicare de partid şi de stat, de instituţi­ suri şi cîntece; 18,05 Concert
bunurile naturale erau exploata­ gurată paza şi buna întreţinere şunat neautorizat, incendii, bra­ a păşunatului în Retezat. In a- ile, întreprinderile şi organizaţi­ interpretat de solişti şi orches­ PENTRU 24 ORE
te în folosul clasei dominante, a rezervaţiilor naturale, declara­ conaj etc. In activitatea de pază cest scop în zona de protecţie ile de masă trebuie să ia toate tre de muzică populară care au
astăzi aceste bunuri se exploa­ te monumente ale naturii din şi ocrotire a rezervaţiilor natu­ s-a construit în vara anului 1958 măsurile pentru [!eludarea lipsu­ concertat în Uniunea Sovietică ; Vreme schimbătoare, cu ce­
tează pentru clasa muncitoare. cuprinsul regiunii Hunedoara. rii, un aport deosebit a adus şe­ un număr de trei stîni, s-a cu­ rilor care mai persistă în scopul 18,30 Sonata opus 27 nr. 2 în ru! mai mult noros. Ploi slabe,
Printre aceste rezervaţii amin­ ful ocolului silvic Retezat, tov. răţit pădurea de molî3, de ar­ îmbunătăţirii activităţii de ocro­ do diez minor de Beethoven; locale. Vînt slab,- pînă 1a po­
Intensificarea procesului de ex­ tim : parcul naţional Retezatul, Ştefan Tumoni, şeful staţiuni bori uscaţi etc. tire a naturii. 19.00 Ştiinţa în slujba păcii; trivit din sectorul estic. Tempe­
ploatare şi valorificarea acestor pădurea Bejan din împrejurimi­ I.C.S. Simeria, inginer Radu Ste- 19,15 Muzică uşoară orchestra­
resurse naturale trebuie să fie le Devei cu valoroşi hibrizi de Iian şi şeful ocolului silvic Si­ Cu sprijinul A.S.I.T. s-au ţinut * lă; 19,30 Poeţii lumii cîntă ratura în uşoară scădere, va fi
însoţită şi de acţiunea de apă­ stejar, parcul den’drofogic din Si­ meria, tov. I. Frunză. cîteva conferinţe, s-au întreprins Marea Revoluţie Socialistă din cuprinsă ziua între 6—10 gra­
rare şi protecţie a naturii. Ocro­ meria, bogat în plante exotice şi unele cercetări ştiinţifice în pro­ Trebuie să amintim că multe Octombrie; 19,40 Muzică din
tirea naturii devine o problemă rare, cetatea Devei, rezervaţia Pentru protecţia păsărilor fo­ blema ocrotirii naturii. Acestea specii de animale care au trăil operete; 21,05 Emisiunea „Scri­ de, iar noaptea între 4—7 gra­
deosebit de importantă, o sarci­ Parîngul cu tacul Gîlcescu, peş­ lositoare s-au amplasat şi între­ sînt doar cîteva din realizările în ţara noastră ca bourul, zim­ sori din ţară“ ; 21,15 Muzică de de.
nă obligatorie şi de mare răs­ ţinut an de an peste 500 cuiburi obţinute în ultimii ani în cadrul bru, antilopa, şaiga, castorul şi dans; 21,45 Jocuri populare
pundere. Ea este încredinţată A- tera Tecuri-Baru Mare şi altele. artificiale, mai ales în parcul din regiunii noastre pe tărîmul ocro­ altele au pierit în veacurile tre­ romîneşti; 22,00 Muzică de PENTRU URMĂTOARELE
cademiei R.P.R. Pe lîngă sfatu­ Simeria, Cetatea Devei şi altele. tirii naturii. cute din vina omului. Alte spe­ d an s; 23,52 Muzică de dans.
rile populare regionale au luat S-a pus un deosebit accent pe S-au aşezat cîteva sute de pan­ cii ca vulturul bărbos, cocoşul BULETINE DE ŞTIRI : 5/00, 3 ZILE • ::
fiinţă consilii regionale de în­ măsurile de ocrotire a plantelor carte cu lozinci avertizatoare, In aceastăi activitate s-ău ma­ de mesteacăn etc sînt pe cale 6.00, 7,00, 11,00, i3,00, 15,00,
drumare pentru ocrotirea naturii şi animalelor. Dintre aceste ani­ s-au creat peste 12 km. garduri nifestat însă şi lipsuri, s-au ivit de dispariţie. Pentru prevenirea 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52 Vreme schimbătoare, favora­
care, sprijinit de căîre organele male amintim capra neagră, rî- de lemn şi garduri vii în jurul şi greutăţi. Majoritatea din ele (programul I), 14,00, 16,00, bilă ploilor locale.
de partid şi de stat, precum şi suî, vulturul bărbos, vulturul ple­ acestor rezervaţii şi s-au corn au fost lichidate iar unele au dispariţiei lor totale, vînătoarea 18.00, 21,00, 23,00 (programul
cu ajutorul întreprinderilor, in­ şuv sur, cocoşul de munte, fe­ stituit în Retezat două rezerva­ rămas să se remedieze în viitor. Oferte de serviciu \
stituţiilor şi organizaţiilor de meia, corbul, stîrcul alb şi altele. ţii pentru zimbru. Principalele lipsuri se referă la este oprită în tot timpul anului. II).
masă, întreprinde anumite acţi­ faptul că nu se respectă peste ' O.C.L. PRODUSE INDUS- ^
uni pe această linie. Dintre plantele declarate mo­ Este necesar de semnalat că tot regulile de ocrotire a .monu­ Regiunea Hunedoara este bo­ TRIALE INTERRAIONALA ?
numente ale naturii şi care tre­ în masivul Retezat, datorită mentelor naturii, Urnitele lor nu DEVA angajează remizieri >
A- buie ocrotite, fac parte floarea de practicării pe scară largă a bra­ sînt în întregime materializate gată în plante rare, animale şi
colţ, sîngele voinicului, laleaua conajului în timpul celui de-al pe teren, drumurile şi potecile — pentru magazine şi tîrguri S
in anul 1953, a luat fiinţă şi pestriţă, strugurii ursului, ghin- doilea război mondial, numărul mai ales în Retezat — sînt în fenomene geologice de o mare
pe lingă Sfatul popular al regi­ ţiira galbenă şi altele. caprelor negre a scăzut sub multe locuri impracficabile. alit în Deva cit şi în regiune, S
unii Hunedoara un consiliu re­ 1.000 de exemplare. Prin măsu­ importanţă ştiinţifică. Ele con­
gional de îndrumare pentru o- Datorită întăririi pazei păduri­ rile de ocrotire luate pînă în pre­ Este necesar de amintit că se care vor îi bine retribuiţi. In- s
croiirea naturii. Acest consiliu zent, numărul caprelor negre a duce o insuficientă muncă de stituie o comoară naturală cu
şi-a desfăşurat activitatea an de lor, mai ales în Parcul naţional ' formaţii se pot primi de la bi- S
an pe baza planurilor de muncă al Retezatului, precum şi a con­ popularizare a felului cum tre­ care se mîndreşte regiunea noas­
aprobate de Comisia Monumen­ rouriie O.C.L. Produse Indus-L
telor Naturii de pe lîngă Prezi- tră. Datoria fiecărui cetăţean,
triale din localităţile Deva,<
este de a le păzi de stricăciuni,
>Alba Iulia, Brad, Cugir, O răş-<
de a le îngriji şi folosi chibzuit,
^tie şi Sebeş. >
ing. TRAIAN 1ACOB
W W W W VVVW W W SA/VW
preşedinte al Consiliului regional
de ocrotire a naturii