Page 20 - 1959-11
P. 20
PROLET AP! T)M TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1
malsocialismului
Anul X! Nr. 1516 Sîmbăfă 7 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani
SUB STEAGUL « » II
MARELUI OCTOMBRIE LA HUNEDOARA
Alături de poporul sovietic, de înfăptuirea cu succes a preve S-a aprins focul pentru încălzirea Termocentrala II 'din
popoarele ţărilor socialiste şi de derilor planului septenal, dez bateriei a treia de cocs
oamenii muncii din lumea în voltarea tuturor ramurilor eco Pentru fen o li® « industrialăcadrul C.S.H. este o
treagă, poporul nostru muncitor nomiei Uniunii Sovietice, creea In cursul zilei de ieri s-a a- bil. Pentru realizarea ei, con
sărbătoreşte anul acesta, Ia 7 ză condiţii ca în viitorul apropi prins tocul pentru uscarea coşu structorii au zidit peste 10.000 construcţie realizată
Noiembrie, cea de a 42-a aniver at, oamenii sovietici să aibă cel lui de fum a! bateriei a treia de tone cărămidă refractară, din
mai ridicat nivel de trai din lu cocs din cadrul Uzinei cocso- care 80 Ia sută a fost livrată in întregime după
sare a Marii Revoluţii Socialiste me. Aşa cum prevăd directivele chimice a Combinatului siderur de Uniunea Sovietică. proiecte şi cu ^ utilaje o repari noastre
din Octombrie. Congresului al XXI-Iea al gic Hunedoara. Prin aceasta s-a sosite din Uniunea Sovietică. Aceas
P.C.U.S., în Uniunea Sovietică început prima fază de încălzire Trebuie subliniat faptul că în ta este o uzină modernă, de mare
In Octombrie 1917, proletari se înfăptuieşte cea mai scurtă a bateriei a treia de cocsificare a treaga construcţie metalică a ba capacitate.
atul din Rusia, în alianţă cu ţă zi de lucru din lume. Măsurile cărbunilor. teriei a fost executată de uzi
rănimea muncitoare, sub condu luate de curîud prevăd ca în cel nele metalurgice din ţara noas IN C L IŞ E U : Tov. tng. Mircea S-a împlinit mai bine de un an oferit posibilitatea de a pregăti
cerea gloriosului partid comu de-al IV-lea trimestru al anului Intrarea în funcţiune a celei tră. Tătara, care a făcut studiile în cadrele de specialişti care deser
nist creat de Lenin, a doborît viitor să se desăvîrşească trece de a treia baterie de cocs va U.R.S.S. (cel din mijloc) dă cîteva de la intrarea în producţie a la vesc aceste agregate. Astfel, nu
jugul capitalist şi a instaurat un rea tuturor muncitorilor şi func face ca producţia de cocs a com In cursul zilei de astăzi va indicaţii muncitorilor din luda tur minorului bluming de 1.000 mm. meroşi muncitori, tehnicieni şi
stat nou, necunoscut pînă atunci, ţionarilor la ziua de lucru de 7 binatului să crească considera începe încălzirea canalelor de binelor. S-a împlinit mai bine de un an ingineri au fost trimişi pentru
statul muncitorilor şi al ţărani ore, iar pentru anumite categorii fum. de cînd constructorii de la specializare în Uniunea Sovieti
lor. Rupînd pentru prima oară la ziua de lucru de 6 ore. Drumul nostru I.C.S.H. si specialiştii sovietici că. Aceste cadre — pregătite cu
în istorie lanţul imperialist, des- asistau plini de bucurie Ia in ajutorul Uniunii Sovietice —-
fiinţînd exploatarea omului de Un drum de lupte duce spre Comună, trarea în funcţiune a acestui conduc cu pricepere uriaşele
F. unul singur dar mai larg ca zarea, mare agregat siderurgic. Acum noastre agregate şi asigură des
către om pe a şasea parte a glo Popoarele din întreaga lume Schimburi de onoare Nu-i stă-rnpotrivă muntele, nici marea cîteva luni în urmă a fost por făşurarea normală a procesului
bului pămîntesc, Marea Revolu urmăresc cu un profund interes Şi nu-1 va spulbera nici o furtună. nit şi dat în exploatare şi lami de producţie.
ţie Socialistă din Octombrie a măreţele succese dobîndite de la uzina '„)} Victoria“ - Călan norul de 650 mm.
arătat oamenilor muncii din toa Uniunea Sovietică în domeniul Ni-e fericire rîvna şi chemarea Colaborarea cu U.R.S.S., aju
te ţările lumii calea eliberării din ştiinţei şi tehnicii. Geniul popo n ziua de 5 noiembrie a.c. colec In fruntea întrecerii socialiste s-’au Şi jinduim a stelelor cunună; La construcţia blumiagului, a torul său frăţesc îşi găsesc ex
cătuşele orînduirii capitaliste, rului sovietic a dat pămîntului tivele de muncă de la uzina „Vie- situat echipele conduse de turnătorii Am şi trimis un mesager spre Lună laminorului de 650 mm. cît şi a presia în marile construcţii rea
calea construirii socialismului şi primii săi sateliţi artificiali. Sa toria‘‘-Călan au muncit cu mult en Viorel Avram, Miron Cocîrlă, Ludovic Vestind în cosmos aselenizarea. altor construcţii ca uzina cocso- lizate în regiunea noastră. In
comunismului. vanţii sovietici au sporit numă tuziasm în cadrul schimburilor de Cojan Gheorghe Bărboni, Adolf Stem- chimică, furnalele 5 şi 6, aglo- afară de cele amintite se numă
rul planetelor sistemului nostru onoare organizate în cinstea zilei de pel, Francisc Mavruşca şi alţii, care Un fulger duce veşti din astru-n astru meratorul, oţelăria Martin nr. 2 ră şi termocentrala electrică de
Anul acesta, sărbătorirea Ma solar cu încă una, făcută şi pla 7 Noiembrie. La furnalul nr. 2 şi-au depăşit sarcinile de plan cu pes Că le vom smulge taină după taină, etc. poporul nostru s-a bucurat Ia Paroşeni, dotată în întregime
rii Revoluţii Socialiste din Oc sată pe orbită de mina omului. bunăoară, planul de producţie a fost te 20 la sută. Brodind cu stele’ noi cortul albaslru. din plin de sprijinul material şi cu utilaj sovietic. Minele din
tombrie are Ioc în condiţii cu Stindardul primei ţări a socialis îndeplinit în ziua respectivă, în pro. tehnic acordat de către poporul Valea fiului şi din alte raioane
totul deosebite. Anul 1959 — mului, purtind secera şi cioca porţie de 116,34 la sută. Cele mai fru -k S-or îmblînzi-n pustiul lor chiar sorii sovietic. a'le regiunii noastre au primit
primul an din septenalul sovie nul, a ajuns în Lună spre gloria moase realizări le-au obţinut furnaliş- Şi lepădînd tăcerea, veche haină, maşini de extracţie şi diferite
tic — este anul unor mari suc ştiinţei şi tehnicii sovietice. Cu tii din cadrul brigăzilor a 11l-a şi a I colectivul semicocseriei a dove Var bubui de saivele-Aurorii. Specificul relaţiilor de colabo alte maşini şi utilaje miniere.
cese dobîndite de U.R.S.S. pe puţin timp în urmă o nouă veste Il-a (124,20 şi respectiv 114,10 la dit mult interes în îndeplinirea şi rare statornicite între ţările la La Combinatul siderurgic Hune
drumul construirii desfăşurate a a făcut înconjurul lumii. Uniu sută). depăşirea sarcinilor de plan. La bate TRAIAN F1LIMON gărului socialist — relaţii ne doara sosesc mereu trenuri în
comunismului. nea Sovietică a trimis în spa In mod deosebit s-au evidenţiat fur- ria l-a Ab-der-Halden, de pildă, pla maicunoscute pînă acum în isto cărcate cu minereu de fier, cu
ţiul cosmic prima staţie automa natiştii Leontin V. Puşcaş şi Marin nul zilei de 5 noiembrie — ziua schim Pe adresa Combinatului ria omenirii constă în sprijinul cocs şi diferite maşini, utilaje
Sub conducerea Partidului Co tă interplanetară. A fost con Dumitru, şeful echipei de încărcare, bului de onoare — a fost depăşit cu siderurgic Hunedoara neprecupeţit, în colaborarea şi şi materiale de construcţii care
munist al Uniunii Sovietice, în struit şi a pornit în cursă pri Dumitru Jenariu, prim furnalistul loan 34,38 la sută. Cele mai frumoase re intr-ajutorarea tovărăşească, pen asigură desfăşurarea ritmică a
frunte cu Comitetul său Central mul spărgător de gheaţă atomic Blaj, cauperistul Simion Stănculea ş.a. zultate le-a obţinut schimbul condus La Combinatul siderurgic din tru ca fiecare ţară în parte să procesului de producţie în aceas
leninist, popoarele sovietice dau din lume. de tov. Adam Troşan. Bine au muncit Hunedoara, poate mai mult de- se dezvolte din punct de vedere tă cetate a fontei şi oţelului.
viaţă hotărîrilor Congresului al 'k încărcătorii şefi Nicolae Filip, Gheor cit in oricare altă unitate econo economic, să crească şi să devi
XXl-Iea al P.C.U.S., construiesc Grandioasele succese ale Uni ghe Puşcaşu, loan Pricop, lăcătuşii mică a regiunii noastre, ajuto nă tot mai puternică şi mai în însuşirea bogatei experienţe a
comunismul, rezolvînd cu succes unii Sovietice poartă amprenta Cu rezultate deosebit de frumoase loan Ţîrlea, Alexandru Molnar şi alţii. rul frăţesc al Uniunii Sovietice floritoare. oamenilor sovietici — bun de
în cadrul acestei opere grandi mptei neobosite a constructori au încheiat ziua schimburilor de se !ace simţit din plin. Uriaşele mare preţ al oamenilor muncii
oase sarcina economică funda lor comunismului pentru ferici onoare şi turnătorii uzinei. Astfel, pla ir construcţii siderurgice ridicate Aceste relaţii îşi găsesc expre cin ţara noastră în lupta pentru
mentală de a ajunge din urmă rea şi pacea oamenilor de pretu nul de producţie a fost îndeplinit în ealizări frumoase au obţinut şi co in decursul ultimilor 10 ani sia în ajutorul frăţesc dat ţării construirea socialismului - - răs
şi de a depăşi principalele ţări tindeni. Această luptă a popo proporţie de 120,97 la sută, cele mal vorbesc convingător despre a- noastre de către Uniunea Sovi pândirea ei iargă ne-a dat posi
capitaliste în ce priveşte volu rului sovietic se reflectă în fie mari depăşiri înregistrîndu-se la sor- lectivele secţiilor montaj şi eitiai- cest lucru. etică. Blumingui şi laminorul de bilitatea să obţinem succese im
mul producţiei pe cap de locu care acţiune a U.R.S.S. pe plan timenlele radiatoare, tuburi de scurge laj. In aceiaşi zi planul de desfacere 650 mm.,' construcţii moderne portante în dezvoltarea indus
itor. Popoarele sovietice înain internaţional, în politica de pro re, cochile, piese mecanice. a fost depăşit cu 5,8 Ia sută. In acelaşi timp, poporul fra de înaltă tehnicitate, sînt rodul trială a regiunii noastre, în spo
tează vertiginos spre înfăptuirea movare a coexistenţei paşnice te sovietic a dat industriei noas ajutorului şi a! colaborării fră rirea producţiei de metal a pa
ţelului măreţ pe care şi I au între state cu sisteme social-eco- IOS1F FF.KF.TE tre siderurgice un preţios aju-, ţeşti cu Uniunea Sovietică. Mo triei.
propus. nomice dilerite, de asigurare a corespondent tor prin materiile prime şi ma dul cum funcţionează şi se com
păcii în lumea întreagă. Vizita terialele livrate combinatului. E portă în exploatare aceste agre Importantele obiective industri
Prevederile planului de 7 ani, tovarăşului N. S. Hruşciov în -ES3- suficient să amintim în acest gate ale industriei noastre side ale construite in regiunea noas
deschizătoare de perspective mă Statele Unite a avut un răsunet sens, că numai în acest an pînă la rurgice oglindeşte înalta lor teh tră ce se caracterizează printr-un
reţe, au început să fie nu numai mondial. Coniacul direct luat de Spre randamente cît maî mari data de 1 noiembrie, au sosit din nicitate, înaltul nivel de pregă !nalt grad de mecanizare şi au
îndeplinite ci şi depăşite. In pri preşedintele Consiliului de Mi U.R.S.S. pe adresa combinatu tire profesională a specialiştilor tomatizare, sînt rod al prieteni
mele 9 luni ale anului în curs niştri al Uniunii Sovietice cu Y upta pentru realizarea sar- exploatînd mai judicios utilajele, lui hunedorean, 460.862 tone sovietici şi romîni care au mon ei şi colaborării cu marele popor
— spre exemplu — producţia in poporul american şi cu persona- etnii trasate de Conferinţa minerii realizează în fiecare zi minereu Krivoi-Rog şi de decar tat zeci de mii de tone de uti sovietic — constructor al comu
dustrială a Uniunii Sovietice a randamente sporite, burare, 317.563 tone cocs meta laje livrate de U.R.S.S. nismului. De aceea, acum, cu
sporit cu 12 la sută — în vre (Contlnuare în pag. IIl-a) regională de partid privitoare la lurgic, 2.843 ione cărămizi re prilejul celei de-a 42-a aniver
me ce planul' pe 1959 prevedea creşterea productivităţii muncii, Toate acestea au făcut ca în fractare, 5.982 tone fero-aliaje Uniunea Sovietică ne-a livrat
o creştere de 7,7 la sută. devine tot mai dîrză în rîndurile cursul lunii octombrie randamen- şi 421 tone electrozi de grafit. şi ne livrează maşini şi utilaje, sări a Marii Revoluţii Socialiste
mineriilor Văii Jiului. Organizîn- lele pe exploatări să atingă va- materii prime şi materiale, do
cumentaţie tehnică, dar în ace din Octombrie, oamenii muncii
du-şi mai bine munca, folosind lori superioare. Astfel, s-a rea- laşi timp ne-a ajutat cu specia
mai raţional timpul de lucru şi Uzat 0,941 tone pe post la Lo- lişti care, împreună cu specia din regiunea noastră îşi în
liştii romîni, au executat lucră
nea, 0,880 tone pe post Ia Lu- dreaptă gîndurile, plini de recu
rile de construire şi montare a
Muncitori fruntaşi carev ă p r e z e n t ă m .- peni şi 1,063 tone pe post la U- noştinţă, spre poporul sovietic al
ricani. Cifrele acestea, întrec cu
aplică metode de mancă sovietice 34-42 kg. pe post pe cele plani
ficate şi sînt superioare celor re
alizate în lunile trecute.
Furnalistul boreze de la începutul ¦anulai şi misirea de materiale şt scurtarea multor obiective industriale din cărui exemplu ne călăuzeşte pe
pînă la 31 octombrie, 49 şarje ra duratei de construcţie. De exemplu, regiunea noastră. Mai mult de- drumul făuririi societăţii noi —
Comunistul Simion pide. Scurlind timpul de elaborare pentru executarea lucrărilor de zi cît atît, Uniunea Sovietică ne-a socialiste in patria noastră.
a şarjelor, reducind consumurile dărie şi tencuieli interioare la blo
¦ ’’lg» » l arca este şef de de materiale, respectind reţeta de curile 90 şi 91 s-au planificat 116 ¦s a ;-
încărcare şi procesul tehnologic de zile. Aplicind metoda Orlov, briga
brigadă la secţia elaborare a oţelului, această echi da a terminat aceste lucrări cu 5 10 ani de apariţie a ziarului
pă a realizat in luna octombrie un zile înainte de termen, reuşind să „Drumul socialismului“
| | | * , II I ; !I-a furnale de la indice de utilizare a cuptorului de economisească 5—6 cărămizi la un i\V.rV i-vivhhXrXvivXv:-
5,54 Ione oţel pe m.p. vatră de oup- m.c. de zidărie. Suma economiilor
C.S.H. El lacrea- lor faţă de 4,76 ione planificate. realizate de această brigadă se ri
Angajamentul echipei de a elabo dică la aproape 8.000 lei.
* ¦ zâ ca prim-jurna ra in acest an, peste plan 2.000
ione oţel a fost îndeplinii şi de Mecanicul
áí M list la jurnalul păşit cu 73 ione încă de la 1
nr. 5. Tov. larca noiembrie a.c. Colectivul care de ; La Depoul de lo-
serveşte cuptorul I şi-a îndeplinit \comotive C.F.R.
m m aplică cu tnuli şi angajamentul de a se realiza in ISimeria lucrează In ziua de 6 noiembrie a.c., şi au făcut propuneri preţioase
acest an 5.900 tone oţel peste plan. | de mai mulţi ani la sediul Comitetului regional de cu privire la munca pe care tre
slicoes metoda Pînă la dala de 1 noiembrie el a I şi mecanicul Mi- partid, a avut loc o consfătuire buie să o desfăşoare ziarul în
dat, peste plan în contul angaja | hai Zamoniţâ, ca- organizată cu prilejul aniversă viitor. In mod deosebit, s-a sub
maistrului sovietic A. Filipov de ob mentului anual pe cuptor 5.996 to j re conduce loco rii a 10 ani de la apariţia pri liniat faptul că ziarul trebuie
ţinere de coeficienţi inculţi in folo ne de oţel. mului număr al ziarului „Dru să-şi îmbunătăţească intr-o mă
motiva cu seria mul socialismului'', organ al Co sură mai mare legătura sa cu
sirea volumului util al furnalului. 50.142. Ca şi alţi mitetului regional de partid şi masele de oameni ai muncii, să
Manifestând o deosebită grifă fa !mecanici din acest al Sfatului popular regional — trateze cu mai multă competen
depou ei aplică cu bune rezultate Hunedoara. ţă problemele vieţii interne de
ţă de respectarea cu stricteţe a metodele avansate de muncă ale partid, conducerea de către par
procesului tehnologic de elaborare feroviarilor sovietici. La consfătuire au participat tid a economiei, popularizarea
numeroşi corespondenţi volun experienţei înaintate a muncito
a foniei, brigada de furnaUşii con Printre acestea un loc important tari, colaboratori, tipografi, ac rilor fruntaşi, să militeze mai
dusă de Simion Iurca a reuşit să H ocupă metoda de remorcare a tivişti cu munci de răspundere mult pentru dezvoltarea şi con
obţină indici înalţi de utilizare a trenurilor cu tonaje sporite iniţia din aparatul de partid şi de stat, solidarea sectorului socialist al
volumului util al furnalului şi ast tă de mecanicul sovietic Blinov. conducători de întreprinderi, ci agriculturii, pentru rezolvarea
Aplicind această metodă mecanicul titori. Au fost de faţă tovarăşii: problemelor de viaţă sociale şi
fel să producă însemnate cantităţi Mihai Zamoniţâ remorcă trenuri cu David Lazăr, secretar al Comi culturale ale oamenilor muncii.
de fontă peste prevederile planului tonaje sporite cu 50 pînă. la 100 tetului regional de partid, Du Unii vorbitori'au cerut ziarului
tone. Aplicind această metodă el mitru Dejeu, preşedintele Comi să abordeze cit mai multe ge
de producţie. De pildă, in luna Constructorul reuşeşte să realizeze şi importante tetului executiv al Sfatului popu nuri publicistice şi să publice
octombrie in loc de 0,799 tone fon economii de combustibil convenţio lar regional, Rudolf Balazs, şe in coloanele sale cu regularitate
tă pc m.c. volum util de furnal cil Pe şantierul nr. 2 nal. Aşa de pildă, in luna trecută ful secţiei propagandă şi agita pagini literare, pagini ale tine
era planificai s-a realizai 0,8>57 al grupului 4 şan ţie a Comitetului regional de retului, femeii etc.
tone. Procentul de declasate admis tiere construcţii ci partid, Sanda Ciuceanu, preşe
— 6 la sulă — a fost redus la 02 vile clin cadrul dinta Comitetului regional al fe In încheierea consfătuirii, to
la sută. Drept urmare, brigada a I.C.S.H., lucrează meilor, loan Gorea, secretar al varăşul David Lazăr a vorbit
dat in luna octombrie, peste sarci şi zidarul Andrei Comitetului executiv al Sfatului despre principalele obiective ca
nile de plan, 393 tone fontă. Weber. Bl conduce popular regional. re stau in faţa ziarului In pe
cu multă pricepe rioada actuală, subliniind scici-
Oţel anil re o brigadă com In cadrul consfătuirii, tova nile ce revin colectivului redac
răşul loan Sirbu, redactor şef ţional în îmbunătăţirea continuă
La cuptorul / al pusă din 20 de al ziarului „Drumul socialismu a c-onţinutului materialelor pu
blicate şi în îndeplinirea intr-o
|§j secţiei Oţelâria oameni. Studiind metodele de mun lui“, a prezentat un referat cu măsură iot mai mare a rolului
;i|i Martin nr. 1 de că ale constructorilor sovietici We privire la activitatea ziarului. său de propagandist, agitator şi
organizator colectiv al maselor
ii! la C.S.H. lucrea- ber a trecut ta aplicarea in prac Au luat apoi ’cuvlntul nume de oameni ai muncii.
roşi corespondenţi voluntari şi-
f!ţ ză şi Simion Mi- iicâ a metodei de zidărie in lanţ el a redus consumul specific de colaboratori, care au analizat
! |i hăilă. Aplicind cu Orlov, la folosirea unor unelte per combustibil cu ¦ 15 la sulă faţă
feefionate. de norma tehnică, reatizînd econo activitatea desfăşurată de ziar
pricepere metoda
¦ ........Mmnvm de elaborare a Aplicind metoda sovietică de mii. de 5.764 lei. In prezent, meto Metoda sovietică de exploatarea minereului de fier prin puşcarea in ma
\ <j||llg da de remarcare a trenurilor cu să este aplicată ou succes şi la mina Teliuc. In acest scop mina a fost în
şarjelor rapide zaidărie în lanţ, brigada condusă de zestrată ou utilaje ca foreze şi excavatoare de tip sovietic.
tmsmsb oţelarului sovietic candidatul de partid Andrei Weber tonaje sporite se aplică pe toate IN C L IŞ E U : Excavaloristut loan Nicnia, lucriM pe un excavator de tip
Matulin e ţ, echipa pc care o con obţine succese in ce priveşte can- locomotivele de la trenurile de „Voronej“,
duce Iov. Mihăilă a reuşii să ela iitatea şi calitatea muncii, econo- marjă.
