Page 21 - 1959-11

/>

ft« .* / ffiflFm&ir mmă u s m u lu i

m mm-

Pe drumul glorios ui marelui Octombrie T o ii pentru ridicam neconteniţi a

nivelului de trai al oamenilor sovietici

i O raşe noi pe harta După cum se ştie, Gon.gires.ull în 1958 la 796.000 bucăţi în
Colectivul Uzinei 1 al XXI-lea al P.G.U.S. a trasat 1961, maşini de spălat rufe şi

de locomotive Die- 1 Uniunii S o vietice sarcina ca în cursul septenalu­ vase — de la 463.000 la
sol din Kolomna, ] lui să se asigure din belşug ne­ 1.215.000, aspiratoare de praf

de Ungă Moscovă, } In cursul înfăptuirii planului In prezent însă oraşele se con­ cesităţile c/resoînde aile popu­ — de la 246.000 la 510.000, te­
septenal în geografia U.R.S.S. struiesc acolo unde este mai a- laţiei şi a prevăzut sporirea levizoare — de la 979.300 la
continuă să litere- intervin asemenea transformări vantajoasă exploatarea subsolu­ producţiei de mărfuri industriale 1.928.000. In această perioadă
cum nu a cunoscut încă istoria. lui, unde există cărbune, mine­ şi alimentare, precum şi de producţia de biciclete cu motor
ze la mecanizarea -j In orbita regiunilor industriale reuri, metale neferoase şi metale mărfuri de uz gospodăresc şi cu şi motorete va oreşte de peste
şi automatizarea') cu un înalt nivel de. dezvoltare rare, ţiţei. destinaţie culturală. Bunăstarea zece ori, producţia de aparate
sînt atrase noi suprafeţe imense. şi necesităţile populaţiei din U- electrice — de peste două ori
producţiei. Aid I Dacă numai cu cîteva decenii în Este îndoielnic, de pildă, că niunea Sovietică oresc însă atît etc.
urmă Siberia era un ţinut săl­ oraşul Usovo ar fi fost construit de rapid, îneît se simte o lipsă
funcţionează deja * batec, nelocuit, acum ea poate în aspra taiga, departe de căile de unele mărfuri cu destinaţie Se va pune la punct produc­
rivaliza cu curaj cu cele mai ferate şi cursuri de apă, dacă cultural-socMă şi de uz gospo­ ţia unor frigidere foarte eco­
25 linii de pro- -j dezvoltate ţări industriale. Este nu s ar fi descoperit acolo unul dăresc, iar calitatea acestor nomice, inclusiv frigidere cu
suficient să arătăm că numai e- clin cele mai mari bazine de mi­ mărfuri care ieri satisfăcea pe volum mic şi frigidere înzidjite,
ducţie în flux. ") nergie electrică se produce aici nereu de fier. Acestui bazin i s-a consumatorul sovietic, astăzi nu aparate electrice de încălzit cu
de cîteva ori mai mult decît pro­ dat numele de Angaro-Pit, iar mai corespunde gusturilor sale reglare şi blocare automată, ma­
IN: FOTO : Ingt- 1 rezervele lui de fier sînt evalu­ mai rafinate. Toate acestea au şini de spălat automate, modele
duc Africa şi America de Sud impus îmbunătăţirea conside­ perfecţionate de maşini de cu­
neru.1 Alexandr j ate la 5-6 miliarde tone ! Bazi­ rabilă a producţiei mărfurilor cu sut. Va oreşte producţia de cea­
luate laolaltă. destinaţie culturală şi de uz sornice de cele mai diferite
Marilnoo ( dreapta) ¦) nul ocupă un teritoriu de peste gospodăresc. mărci, inclusiv a ceasornicelor
Iu acest ţinut imens, deosebit de, masă cu corpuri de porcelan,
şi. strungarul Via- ~) 2.000 km. p . In multe locuri mi­
ceslav Peslţrebuşin 1

in faţa unei linii de ^
producţie in flux -j

pe care., se vor fi- ]
nişa blocurile de 1

motoare pentru lo- 1

comotive Diesel. ^

La asina de laminai fevi din Celeabinsk de bogat, se construiesc mereu nereul este aşezat atît de aproa­ In acest scop, Comitetul faianţă, bronz, a ceasornicelor
noi şi noi uzine, combinate, mi­ pe de suprafaţa pămîntului incit Centrai! al P.G.U.S. şi gu­ combinate cu barometre, termo­
* In anii septenalului uzina de noare mari cu o viteză sporită toare la alte întreprinderi. ne, iar o data cu ele iau fiinţă este suficient să se scoată stra­ vernul sovietic au adoptat în metre, calendare etc. Multe ino­
Pînă la sfîrşitul septenalului noi aşezări, oraşe. tul superior pentru ca minereul octombrie a.c. hotărîrea cu pri­ vaţii vor fi introduse în pro­
laminat fevi din Celeabinsk (U- de laminare, proiectate special să poată îi extras cu excavatoa­ vire la sporirea considerabila a ducţia de televizoare, aparate de
• .• • - ' • - f ............. M - I «*-.* r .......................r producţia de ţevi va creşte de înainte oraşele apăreau de re­ rele. Aşezarea deosebit de favo­ producţiei, la lărgirea sortimen­ radio, magnetofoane.
două ori. O mare parte a aces­ gulă de-a lungul drumurilor co­ rabilă a minereului în acest ba­ tului şi îmbunătăţirea calităţii
ral) va fi reconstruită în între- perţtru această întreprindere. tei creşteri va li realizată de u- merciale, al cursurilor de apă a zin va permite ca aici extracţia mărfurilor cu destinaţie cuiltunal- In hotărîrea G.C. al Partidu­
zina din Celeabinsk. căror energie acţiona maşinile. să se desfăşoare după metoda sociallă şi de uz gospodăresc în lui Comunist şi, a guvernului
gime şi va deveni una din cele Una din secţii va fi în între­ la zi. scopul îndeplinirii înainte de U.R.S.S. se vorbeşte în amă­
90.000.000 de oameni termen a sarcinilor trasate în nunţime despre sporirea şi lăr­
mai mari intreprinderi din a- gime automatizată. In celelalte Este firesc deci ca chiar în actest domeniu de planul septe­ girea sortimentelor de tacîmuri,
primul an de exploatare a bazi­ nal pe anii 1959— 1965. Aceas­ de produse chimice de uz cas­
ceastă ramură industrială. secţii dirijarea a numeroase pro­ tă hotărîre importantă, dare nic, de apărata] de iluminat e-
lectrice eto.
Producfia de bază a uzinei vor cese tehnologice se va realiza

îi ţevile sudate electric cu dia­ de la un singur pupitru de co­

metrul pînă Ia 1.020 mm. desti­ mandă. Dispecerii vor putea ur­

nate conductelor magistrale de mări îuncţionarea maşinilor se vor mota în case noi nului construcţia oraşului şi a constituie o nouă mărturie a Vor fi luate măsuri pentru, lăr­
ţiţei şi gaz, a căror construire mari cu ajutorul unui ecran de căilor de acces către oraş să fie grijii neobosite a Partidului Co­ girea fabricilor existente şi oom
se desfăşoară în ritm rapid în televiziune. In Uniunea Sovietică se nu­ In afară de construcţia de recuperate. munist şi a guvernului sovietic struirea de noi fabrici de pia­
Uniunea Sovietică. Uzina din mără zeci de oraşe în care con­ locuinţe la oraşe, în mediul ru­ pentru binele poporului, prevede nine şi piane, întrucît în Uniu­
Celeabinsk va furniza de aseme­ Concentrarea producţiei de structorii dau anual în folosin­ ral vor fi clădite aproximativ In anii puterii sovietice au lu­ ca în 1960 valoarea mărfurilor nea Sovietică aceste instrumen-.
nea ţevi exploatărilor petrolifere ţevi Ia uzina din Celeabinsk per­ ţă peste 100.000 m.p. de supra­ 7.000.000 case de locuit pentru at fiinţă peste 600 de oraşe noi. cu destinaţie culturală şi de uz te muzicale se bucură de o ma-,..
şi şantierelor de construcţii a ca­ mite reducerea substanţială a in­ faţă locaiivă. Aceasta înseam­ ţăranii şi intelectualii de la sa­ Uriaşa forţă economică ce se a- gospodăresc să sporească la re eferere din partea populaţiei.-
selor de locuit. vestiţiilor capitale specifice pen­ nă peste 2.500 de apartamente te, In felul acesta se poate con­ cumulează în cursul îndeplinirii 57,9 miliarde ruble şi în 1961 la
tru reconstruirea ei • ele vor 11 avînd în medie cîte 40 m.p. Pre­ sidera că în decurs de şapte septenalului, gigantica amploa­ 64,6 miliarde ruble (în preţuri Această dezvoltare vertiginoa­
In secţiile uzinei din Ural se cu aproximativ o treime mai tutindeni pot fi văzute străzi ani aproximativ 90.000.000 de re a construcţiei de uzine, fa­ cu amănuntul) faţă de 45,5 mi­ să va fi asigurată prin accele­
prevede montarea cîtorva lami- mici decît cheltuielile asemănă­ întregi de case cu mai multe persoane, adică 22.000.000 fa­ brici, oraşe constituie o mărturie liarde ruble în 1958. rarea producţiei în serie a ce­
etaje. Desigur, recordul este milii, se vor muta în case noi. vie a creşterii şi întăririi poten­ lor mai noi prototipuri de a-
-MSI- deţinut de constructorii din ţialului economic al Ţării So­ Următoarele date ilustrează în ceste mărfuri, elaborate de con­
Moscova. In anul 1957, ei au In prezent se pune sarcina vietice. ce măsură va creşte în urmă­ structorii sovietici, precum' şi ă
Maşini de calculat la agregatele construit 1.810.000 m.p. de su­ ca în următorii 10— 12 ani să torii doi ani producţia acestor celor mai .bune prototipuri de
metalurgice prafaţă locaiivă, în 1958 — se pună ta dispoziţia fiecărei mărfuri r producţia frigiderelor mărfuri similare produse peste
2.352.000 m.p., iar în 1959 ei familii cîte un apartament sepa­ va creşte de la 359.600 bucăţi hotare.
şi-au luat angajamentul să clă­ rat. Arhitecţii şi proiectanţii so­
dească 2.700.000 m.p. Aceasta vietici au elaborat proiecte tip ---------------------- 'S e s a s ---------------------- -
înseamnă că în medie în fie­ de case urbane cu apartamente
Ea două cuptoare Martin de Asemenea automate se insta­ care zi, inclusiv zilele de sărbă­ economice destinate unei sin­ Cifre grăitoare
la uzina metalurgică „Dzerjins- lează la alte două cuptoare ale toare şi zilele libere, peste 170 gure familii. \
ki“ din Dneprodzerjinsk s-a ter­ uzinei. de familii din capitala U.R.S.S. • Uniunea Sovietică ocupă în niunea Sovietică aproape de 7 ori.
se mută în apartamente noi. Deşi partea precumpănitoare a prezent locul al treilea din lume, Durata medie a vieţii este în sută şl va depăşi de şase oi} ni­
minat încercarea în condiţiile in­ In secţia Bessemer, automate­ după China şl india, în ce priveşte U.R.S.S. de 67 ani, faţă de 32 ani velul anului 1940. Aproximativ trei
dustriei a unor automate pentru le cu folosirea maşinilor electro­ In iulie 1957 partidul comu­ locuinţelor din U.R.S.S. este numărul populaţiei. Sporul anual în 1913. pătrimi din venitul naţional este fo­
reglarea procesului termic cu fo­ nice de calculat vor dirija topi­ nist şi guvernul sovietic au a- proprietate de stat-, nu este de populaţie — 3,5 milioane oa­ losit în Uniunea Sovietică pentru
rea, vor stabili stadiu! la care doptat o hotărîre care prevede neglijabilă nici ponderea case­ meni — este egal, cu numărul to­ o In decurs de şapte ani, numă­ satisfacerea nevoilor persotjale, ma­
losirea maşinilor de calculat. sporirea într-o asemenea mă­ lor proprii ale oamenilor mun­ tal al locuitorilor Norvegiei. rul muncitorilor şi funcţionarilor teriale şl culturale ale oamenilor
Fără intervenţia omului, aceste a ajuns topirea, vor opri proce­ sură a volumului construc­ cii. In 1956, fondul de locuinţe ocupaţi în toate ramurile economiei
instalaţii calculează şi alimen­ ţiei de locuinţe Incit în următo­ aflat în proprietatea individuală • In prezent în Uniunea Sovie­ naţionale a U.R.S.S.’ va creşte cu muncii.
sul şi vor realiză scurgerea me­ rii 10— 12 ani să fie lichidată a cetăţenilor sovietici în oraşe tică există 1.094 oraşe, cu 503 o- 12 milioane persoane şl va repre­ • In anii 1959—1965 circulaţia
tează cuptorul cu cantitatea de lipsa de locuinţe în ţară. şi aşezările de tip. urban repre­ raşe mai mult decît în 1939. Numă­ zenta 66,5 milioane de oameni. mărfurilor va creşte în U.R.S.S. cu
combustibil şi aer necesară ar­ talului din convertizoare în cupe. zenta aproape o treime din to­ rul aşezărilor de tip urban a cres­ 62 Ia sută.
derii intensive. In felul acesta S-aii' început pregătirile în ve­ In conformitate cu această talul fondului urban de locuinţe cut în aceeaşi perioadă de la 1.568 In perioada 1918—1958 în oră­ o Cheltuielile pentru deservirea
se respectă regimul de ardere hotărîre în cadrul septenalului din ţară. la 2.922. In prezent în oraşele şel? şi aşezările de tip urban din socială a oamenilor muncii vor
completă a combustibilului şi de derea folosirii maşinilor de cal­ (1959—1965) în oraşele şi aşe­ U.R.S.S. locuiesc 48 la sută din Uniunea Sovietică au fost construi­ reprezenta în 1985, în medie, apro­
zările muncitoreşti din U.R.S.S. Constructorii sovietici dispun populaţie. te case de locuit cu o suprafaţă ximativ 3.800 ruble pentru flecare
transmitere maximă a căldurii culat la agregatele furnalelor şi se vor construi case de locuit de tot ce este necesar pentru a totală de 626.000.000 m.p. In anii om ai muncii, iar pentru construc­
laminoarelor uzinei. Ele vor con­ cu o suprafaţă globală de 650— construi în decursul septenalu­ • In Uniunea Sovietică este cea septenalului, în U.R.S.S. se vor ţia de locuinţe, şcoli, Instituţii so­
în bazinul cuptorului. duce automat procesul tehnolo­ 660 milioane m.p., adică de lui 15.000.000 de apartamente. mai scăzută mortalitate din lume, construi 15 milioane, de apartamente cial-cui turale — peste 800 de ru­
Darea în exploatare a automa­ 2,3. ori mai mare decît în cei In cadrul planului septenal, pen­ !ar creşterea naturală a populaţiei ia oraşe şi 7 milioane de case la ble.
gic la regimul optim, ceea ce va tru construcţia de locuinţe şi este mal mare decît în majoritatea sate. ° In bugetul U.R.S.S., greutatea
telor a permis ca de pe fiecare şapte ani precedenţi. In case­ construcţia comunală din bugetul covîrşitoare a ţărilor. Dacă în 1913, specifică a impozitelor percepute
permite ridicarea productivităţii în Rusia ţaristă mortalitatea era de ® In anii puterii sovietice veni­ de la populaţie este neînsemnată
metru pătrat de vatră a cupto­ le nou construite oamenii mun­ de stat se alocă 380.000.000.000 30,2 la mie, în 1958, în U.R.S.S. tul naţional pe cap de locuitor a — în total numai 7,8 la sută. In
muncii, reducerea preţului de era de 7,5 Ia mie, pe cînd în S.U.A. crescut de 15 ori. Pînă la sfîrşi- anii următori statul sovietic va re­
rului să se obţină zilnic în me­ cost şi îmbunătăţirea calităţii de ruble —- cu 83 la sută mai
die cîte 10 tone de oţel. producţiei.

Consumul de combustibil la o Către sfîrşitul septenalului u-
zina metalurgică „Dzerjinski" se

va transforma într-o întreprinde­

tonă de metal topit s-a redus cu re model în privinţa gradului de cii vor primi aproximativ mult decît In cei şapte ani pre­ era de 9,5, iar în Italia — 10. Mor­ tul septenalului venitul naţional al nunţa în genere ia perceperea de
talitatea infantilă a scăzut în U- U.R.S.S. va creşte cu 62—65 la impozite de ia populaţie.
HO kg. automatizare. 15.000.000 de apartamente. cedenţi.

V. EtI.GAGI.OV existente în prezent se poate a- lui şi gazelor cu 26 la sută, în nătăţii. Acestea sînt primele treagă fabrică să nu existe nlcî
fi-rma că deşi în unele regiuni industria chimică cu 74 la sută, roade ale 'muncii oamenilor so-' o brigadă care să nu- î-ndepli-
Istoricul congres al XXI-lea se presupună că volumul produc­ nivelul producţiei de metal şl ale ţării condiţiile atmosferice au în industria constructoare de vietîci în septenal. neascâ planul.
al P.G.U.S. a marcat intrarea ţiei globale în 1959 va creşte în minereuri, planificat pentru sfîr­ fost nefavorabile, se aşteaptă ca maşini cu 23 la sută, în indus­
Uniunii Sovietice în perioada comparaţie cu anul trecut cu cel şitul septenalului. Măsurile pen­ în anul curent recoltele globale tria uşoară şi alimentară cu 38 Entuziasmul poporului Exemplul Valentinei Ga'gănb-
construcţiei desfăşurate a socie­ puţin 12 la sută faţă de sarcina tru mobilizarea rezervelor inter­ de cereale, sfeclă de zahăr şi la sută. A fost dată în folosinţă va a fost urmat de mulţi munci'-'
alte culturi, să fie mai mari de­ o suprafaţă de locuit cu 16 la Măreţele perspective ale cre­ tori fruntaşi din toate ramurile
tăţii comuniste. Cifrele de con­ de plan de 7,7 la sută. Aşadar, ne ale producţiei preconizate de ării bazei materiale — de pro­ industriei. Trecerea muncitorilor
cît recolta medie anuală din ul­ sută mai mare decît în şapte ducţie a comunismului au stîr- cu experienţă în colectivele ră­
trol ale dezvoltării economiei na­ pînă la sfîrşitul anului, indus­ Gonsiliuf economiei naţionale timii cinci ani. Se dezvoltă cu luni ale anului trecut. nit un nou entuziasm în munca mase în urmă aduce în viaţa a-
succes şi creşterea animalelor poporului sovietic. In zilele pre­ cestor colective un spirit de or­
ţionale a Uniunii Sovietice pe tria sovietică va da o producţie al oraşului Moscova, permit spo­ Pe drumul celui mai mergătoare Congresului a luat ganizare, de disciplină, spirit i-
proprietate obştească. La data de înalt nivel de trai naştere mişcarea pentru titlul de novator nou. Astfel se egalează
anii 1959-1965 aprobate de Gon- peste plan ,în valoare de 40-50 rirea considerabilă a producţiei 1 august efectivul de vite cornu­ brigadă sau udarni’ci ai muncii nivelul muncii diferitelor brigăzi,-
gres reprezintă un program fun­ miliarde ruble. te mari din colhozuri şi sovho­ Creşterea producţiei este înso­ comuniste. Această mişcare se secţii şi ateliere ale întreprinde­
industriei constructoare He mă- zuri era cu 16 la sută mai mare ţită de ridicarea nivelului de trai desfăşoară sub lozinca „Să mun­ rilor, se îmbunătăţeşte organiza­
faţă de anul trecut. In primele material şi cultural al poporului cim, să învăţăm şi să trăim în rea muncii şi a producţiei, sînt
damentat din punct de vedere • Productivitatea muncii în 'in­ şini-unelte, din care a producţiei nouă luni ale acestui an s-a a- sovietic. In ianuarie-septembrie stil comunist“. Membrii brigăzi­ puse în valoare noi surse de
ştiinţific al dezvoltării economi­ dustrie- a crescut cu 8 la sută, -de strunguri speciale de 2,5 ori, chiziţionat cu 43 la sută mai 1959, în comparaţie cu aceeaşi lor de muncă comunistă şi dife­ sporire a producţiei, de îmbună­
ce a societăţii socialiste sovieti­ iar în construcţii .cu 9 la sută. de maşini-unelte de mare pre­ multă carne, cu 15 la sută mai perioadă a anului 1958, circula­ riţi muncitori care se întrec pen­ tăţire a indicilor calitativi ai
ce pe calea spre comunism., Sep- Economia peste plan. realizată cizie de 2,3 ori. Cheltuielile fă­ ţia mărfurilor cu amănuntul a muncii.
tenalul reprezintă o etapa hotă- prin reducerea preţului de -cost cute în a'ce-sf scop reprezintă nu­ mult lapte, cu 26 la sută mai crescut în preţuri comparabile tru titlul dc udarnic al muncii
fîtoare în crearea bazei tehnice- ai întregii producţii industriale mai jumătate din mijloacele care multe ouă şi cu 15 la sută mai cu 8,3 la sută, iar în cadrul co­ comuniste îşi propun să-şi în­ Succesul planului septenal se
materiale a comunismului. în, U- a' reprezentat numai în primul' multă lină, în comparaţie ou pe­ suşească la perfecţie tehnica pro­ rezolvă direct în întreprinderi şi
niunea Sovietică, în întrecerea semestru aii anului 4 miiliarde-de ar fi fost necesare pentru con­ rioada corespunzătoare a anului operaţiei de consum săteşti cu ducţiei, să-şi ridice sistematic pe şantiere, în colhozuri şi sov­
economică a Uniunii Sovietice şi-, ruble. struirea de întreprinderi noi. trecut. Toate aceste succese do­ 10,2 la sută. De la 1 iulie au nivelul lor tehnic şi de cultură hozuri. Reorganizarea conduce­
ă întregului lagăr-socialist cu. Organizaţiile de partid şi e- vedesc că colhozurile şi sovho­ fost reduse preţurile cu amănun­ generală, să introducă principiile rii economiei, hotărîrea partidu­
lagărul capitalist. Hotărîrile plenarei din iunie a zurile ţării au făcut primul pas tul la ceasornice, biciclete, apa­ comuniste în relaţiile dintre oa­ lui cu privire la creşterea rolu­
conomice din regiunile economi­ G.G. al P.G.U.S., consacrată mare pe drumul îndeplinirii îna­ rate de fotografiat, la unele pro­ lui organizaţiilor obşteşti în con­
inte de termen a sarcinilor pla­ duse ale 'industriei ra'diotehnice, meni atît la locul de muncă cit ducerea producţiei au creat con­
Producţia Industrială ce Vladimir şi Sverdlovsk, a-na- problemelor progresului tehnic nului septenal. precum şi la diferite articole din şi în viaţa particulară.
lizînd posibilităţile întreprinderi-. în industrie şi în construcţii, e- fibre sintetice. Acum cîteva să- diţiile necesare pentru dezvolta­
în plin avînt lor, au elaborat măsuri oare să xercită o mare influenţă asupra Construcţiile capitale ptămîni, Comitetul Central al Un exemplu strălucit al noii rea prin toate mijloacele a acti­
atitudini .faţă de muncă este
In prezent planul septenal nu permită realizarea înainte de ter­ perfecţionării continue a produc­ . Se îndeplineşte cu succes şi P.G.U.S., Consiliul de Miniştri fapta şefei de brigadă Valentina vităţii creatoare a maselor. Lu­
grandiosul program de construc­ al U.R.S.S. şi Consiliul Central nile care au trecut din primul
este numai un document: de cî­ men a nivelului de producţie ţiei industriale. ţii capitale prevăzut prin cifrele al Sindicatelor din U.R.S.S. au Gaganova de la filatura combi­
teva luni el este transpus în vi­ prevăzut pe 7 ani, prin îmbună­ adoptat o hotărîre cu privire la natului textil din Vişnii Volocek. an al septenalului s-au remarcat
de control. In primele şapte luni desăvîrşirea Trecerii la ziua de Ea a trecut de bună voie dintr-o printr-un nou avînt al întrecerii
aţă. Datorită muncii pline de tăţirea folosirii rezervelor inter­ Agricultura—pe drumul muncă redusă , şi reglementarea brigadă fruntaşă într-una coda­ socialiste. Intensificarea activi­
ale anului 1959, volumul inves­ salariilor muncitorilor şi funcţio­ şă şi transmiţînd experienţa şi’
abnegaţie a poporului sovietic, ne, fără investiţii capitale supli­ dezvoltării continue narilor. S-au stabilit termene cunoştinţele ei acestei brigăzi, tăţii organizatorice a organiza­
tiţiilor capitale a crescut cu 10 concrete pentru introducerea zi­ codaşe în trecut a asigurat ridi­ ţiilor de partid, sprijinirea larga
activităţii organizatorice a Par­ mentare din partea statului. Lu­ In momentul de faţă este prea lei de muncă de 7 orc în diferi­
tidului Comunist ău fost scoase crătorii industriei din Leningrad la sută în comparaţie cu perioa­ te ramuri ale industriei, unde carea nivelului muncii ei. Trece­ a iniţiativelor patriotice ale ino­
da corespunzătoare a anului tre­ nu s-a trecut încă la ziua dc rea într-o brigadă slabă a în­ vatorilor şi fruntaşilor în pro­
la 'iveală şi valorificate imense ¦. au fost iniţiatorii mişcării pen­ devreme să vorbim despre bilan­ muncă redusă; în domeniile ad­ semnat pentru Valentina Gaga­ ducţie contribuie la valorificarea'
cut. Totodată, volumul lucrărilor ministraţiei, culturii, ocrotirii să­ nova o diminuare a salariului, uriaşelor rezerve ale îndeplinirii
rezerve noi ale dezvoltării eco­ tru îndeplinirea. înainte de ter­ ţul primului an al septenalului totuşi ea a tăcut acest lucru fără
de construcţii şi montaj în me­ şovăire, animată de dorinţa ele a înainte de termen a planului'
nomice a ţării. De pe acum se men ă planului septenal În do­ în domeniul agriculturii. îndepli­ îmbunătăţi calitatea muncii în­
talurgia neferoasă a crescut cu tregii fabrici, de a face ca în în­ septenal, la dezvoltarea accele­
pot fa.ee unele bilanţuri ale înde­ meniul nivelului productivităţii nirea planului septenal în dome­
plinirii acestui plan. muncii. Metalurgisi ii şi lucrăto­ niul producţiei agricole va fi ana­ 21 la şută, în industria petrolu­ rată a societăţii sovietice pe. că­
rii industriei'miniere din regiu­ lizată la Plenara G.G. af P.G.U.S.
Planul producţiei industriale nea Dnepropetrovsk s-au anga­ convocată pentru nOiembrie-de- lea spre comunism. ¦ •v a -
pe primele nouă luni ale anului jat să realizeze în 1963, cu doi
1959 a fost depăşit cu peste 4 la

sută. Există toate temeiurile să ani înainte de termenul stabilit, cembrie a.c. Dar şi după datele

I