Page 22 - 1959-11
P. 22
Nr. 1516 DRUMUL SOCJ ALISMULUI i mam Pag. 3'
OKBSBEB&BBfS :^ iss ssw3Hazggagag?oa«
Hunedoara — expresie vie (•7&X& In contul celor
133.000.000 lei
Mm uA
mm
a ajutorului sovietic D esfăşurînd larg întrecerea
socialistă pentru ducerea
la îndeplinire a angajamentelor
' Cti flecare an Hunedoara se dez luate drept răspuns la chema
voltă necontenit, devenind principala
producătoare de metal a ţării. Alături Convorbire cu tov. care au fost construite tot cu ajutorul rea celor opt întreprinderi din
de vechile agregate, modernizate şi arh. ALEXANDRU COGAN sovietic. Acestea au dat încă din pri
acestea, s-au ridicat furnale noi, laminoa mele luni de funcţionare o producţie Capitală şi pentru a întări mă
re, cuptoare Martin, la nivelul tehnicii director general al I.C.S. mai mare decît cea prevăzută.
mondiale actuale. Toate aceste con Hunedoara surile luate de plenara C.C. al
strucţii poartă- pecetea ajutorului prie
tenesc acordat ţării noastre de Uniu de construcţii siderurgice, care pe baza P.M.R. din 13— 14 iulie a.c., co
nea Sovietică. De aceea, sărbătorirea sarcinilor trasate prin planurile cin
Lânii prieteniei romino-sovieiice are cinale de dezvoltare a economiei na Pentru satisfacerea nevoii de cocs lectivele unităţilor economice
pentru hunedoreni o adincă semnift- ţionale, a trecut ia construirea unor s-a construit o uzină, cocsochimică, din
jaţle. Această prietenie este ’cimenta importante obiective siderurgice. care două baterii sînt în funcţiune, din regiunea noastră au obţi
tă, trăieşte prin legături adinei, vii, iar a treia baterie în curs de termi
prin tonele de fontă şi oţel pe care — Care sînt principalele obiective nare. In cadrul uzinei cpcsochimice nut o seamă de realizări fru
siderurgicii hunedoreni le elaborează care au stat în atenţia constaicto- funcţionează secţiile condens-captare,
rilor ? desulfurare, rectificarea benzenului. In moase în ce priveşte reducerea
zi de zi la aceste agregate, construi prezent se construieşte apatra sec
te cu sprijinul Uniunii Sovietice. — Ca urmare a sarcinilor trasate ţie, distileria de gudroane. Proiectele preţului de cost.
uzinei cocsochimlce au fost elaborate
Pe această temă am avut o scurtă de partid şi guvern în sectorul produc după proiectele întocmite de către In Descoperind şi punînd în va
convorbire cu tovarăşul arhitect A- ţiei de fontă, s-au început la Hune stitutul de proiectări „GHIPROCOCS“
lexandra Cogan, director general al doara lucrările de mecanizare a în din Harlcov. La executarea acestor loare multe din rezervele inter
întreprinderii de construcţii siderur cărcării furnalelor vechi, s-a construit lucrări am fost îndrumaţi de tovarăşii
gice Hunedoara. un furnal de 450 mc., iar în anul specialişti sovietici Saveliev, Solearov, ne existente la locurile de mun
1956 s-a dat în exploatare furnalul BorLsov, Rudevski şi I. K. Sltulin.
— In primii ani de economie pla de 700 m.c., ambele mecanizate şl au că, reducând consumurile speci
tomatizate. Pentru construirea cu suc In vederea dezvoltării armonioase a
nificată, 1949—1950, au fost Intensi ces a noilor furnale am primit un siderurgiei noastre au fostconstruite fice de materii şi materiale, pro
ficate măsurile de refacere jl reorgani sprijin deosebit din partea specialiştilor la Hunedoara faminoarele bluming şl
zare a Întreprinderilor siderurgice, ceea sovietici. de 650 mm. Utilajele şi documenta centele de rebut, aplicînd în
ce a dus la o creştere simţitoare a ţiile pentru acestea sînt rodul priete
producţiei de metal, faţă de 10.48. — Ce lucrări s-au făcut pentru a niei, al ajutorului frăţesc acordat de viaţă planurile de măsuri teh-
Cu toată această creştere a producţiei asigura creşterea continuă a produc Uniunea Sovietică, de unde am primit
siderurgice, nevoia mereu crescîndă de ţiei de oţel ? nico-organizatorice, la sfîrşitul
metal nu putea fi satisfăcută de în
treprinderile existente. Era necesară — In ce priveşte sporirea producţiei trimestrului III, 23. unităţi eco
construirea de noi agregate pentru de oţel, întreprinderea noastră a con
tribuit prin lucrările executate la mă nomice din regiune aiu raportat'
producerea de fontă, oţel, cocs şi la rirea capacităţii de producţie a cup
toarelor Martin existente şi introdu îndeplinirea integrală a angaja
minate, ceea ce a determinat Înfiinţa cerea gazului metan la aceste cuptoa
Aproape că nu există ) mentelor pe acest an privind
rea în "oadrul Ministerului Industriei re. in 1957 s-a construit oţeiăria elec
.agregat nou construit 1 realizarea de economii.
Grele a unor întreprinderi profilate trică, folosindu-se documentaţii şi
Admir din toată mima In cadrul Combinaţii- ^ Printre unităţile fruntaşe că"-,
pe construcţii siderurgice. Astfel, a fost utilaje sovietice. In anul 1958 au in
lui siderurgic din Hu- j re au obţinut cele mai mari e-
înfiinţată la Hunedoara întreprinderea trat în funcţiune primele trei cuptoare
9 9 nsdoara care să n u l conomii se numără întreprinde’-,
de La noua oţelărie Martin, cuptoare ( poarte amprenta ajutorului econo- rea 409 produse industriale
lL mic şi tehnic al U.R.S.S. Printre -j Hunedoara, „Vimalcool" Albă
materiale şi aparatajo din cele mai [ agregatele construite cu ajutorul 1 Iulia, întreprinderea „I. G. Fri-.
modeme, de mare precizie. Aţn, vizitat de curînd Uniunea Sovietică. Arn fost la Kiev, la C sovietic se numără şi noua oţelărie ^ mu“ Orăstie, S.M.T. Miercurea',
Moscova şi, în, şîţeva colhozuri. Drept să spun, n-.am, cuvinte
Cu prilejul celei de-a 42-a aniversări să-mi exprim fericirea pentru marea cinste ce mi s-a făcut de a, I.C.E.M. Brad, O.R.A.G.A. De
vizita ţara unde se construieşte comunismul, n-am cuvinte să-mi
a Marii Revoluţii Socialiste din. Oc exprim în toată plinătatea lor sentimentele de adîncă admiraţie L Martin. ") va. Complexul G.F.R. Simeria şi
pentru tot ce-am văzut- acolo. Am fost pripiţi pretutindeni ca
tombrie gîndul constructorilor hune- nişte adevăraţi prieteni, am tost cinstiţi după datin.iie ruşeşti, cu C IN C L IŞ E U : Aspect de pe şan-1 altele. ’‘
toată ospitalitatea caracteristică poporului sovietic. La Mioscova
doreni se îndreaptă cu adîncă recu Herul noilor cuptoare ale oţelăriei Sumă economiilor peste plan
ţ Martin de la C.S. Hunedoara. ) realizate de aceste unităţi se
noştinţă către marea Uniune Sovie U i i —7 i - -7 u i '— 7 V _ i u i u i *- —i u i v ridică la 14.613.000 iei.
tică, oare ne-a ajutat atît la elibera am stat cel mai mult. Aici am vizitat Kremlinul, Mausoleul Le-
nin-Stalin, muzeul istoric, expoziţia unională, metroul şi alte mul
rea patriei noastre, cît şi la. construi te locuri- importante şi interesante, care pe mine m-au uimit. In T u r n ă t o r i i au o b f i n u t r e z u l t a t e bune
timpul' şederii la Moscova, am avut o întîlnire cu preşedintele
rea unei puternice industrii siderurgia colhozului „Lenin“ din regiunea Krasnodar. Am rămas ad.înc
impresionat de cele. ce ne-a povestit acest om. Colhozul „Lenin“
ce — baza. independenţei noastre eco? dispune de 12.000 hectare de 'teren arabil, 4.000 vite mari, 1.300 L a uzina „Victoria" din Că- cele 480 minute ale zilei de lu
de vaci mulgătoare, 12,000 de porci, 6.000 de oi şi are venit anu lan, se dă o atenţie deo cru şi depăşesc procentul de re
nomice. *<¦ al de 30 milioane ruble. O avere uriaşă ! Preşedintele colhozului sebită ridicării tuturor echipe but admis.
„Lenin“, ne-a spus că la ei, în afară de produse, colhoznicii pri lor la nivelul celor fruntaşe.
noasira adîncă mesc în fiecare lupă drept retribuţie a muncii depuse, între 600 ’ Pentru aceasta, se duce o in Conducerea tehnică şi comi
şi 1.200 de ruble fiecare. tensă activitate în direcţia ex tetul sindical de secţie, au ho-
Sărbătorirea Lunii prieteniei romîno- Ing. IERONIAÎ RUSAN iămurlrlle ie-am rezolvat cu fostul meu tinderii celor mai bune metode tă-rît ca cei doi şefi de echipe să
sovietice este un prilej minunat pentru şeful centralei electrice coleg sovietic, care mira dat de fieca Dar să nu vorbesc despre ce ne-a povestit preşedintele col de lucru, precum şi a iniţiative fie schimbaţi. Astfel, în locul
a face bilanţul măreţelor realizări ob din Combinatul siderurgic Hunedoara re dată indicaţii preţioase. Şi Iqtă că hozului „Lenin“. Am vizitat colhozul „Rusia“ din raionul Viniţa. lor fruntaşilor în producţie. lui Stronschi a fost numit tur
ţinute de poporul nostru, cu ajutorul a sosit ziua cînd lucrările noastre tre Ge-am văzut aici, n-aş putea spune totul nici într-o săptămînă. nătorul fruntaş Adolf Stempel.
preţios şi frăţesc al marelui popor so gie termică şl electrică. Aceasta impune buiau să fie verificate prin punerea în Mai întîi ne-a impresionat clădirea clubului colhozului. Ce mai, Recent, în oadrul secţiei tur
vietic. Oriunde aruncăm privirea pe mărirea capacităţii de producţie a ter funcţiune a agregatului. Dacă el a ca o clădire de operă. Săli mart de spectacole, de repetiţii, bi nătorie au fost analizate cauze In urm# acestor măsuri s-au
întinsul patriei noastre, acest preţios mocentralei, lucrare ce va începe anul fost bine montat, trebuie să funcţioneze bliotecă şi sală de: lectură, săli de şah sau alte jocuri distracti le care au făcut ca echipele con obţinut rezultate dintre cele
ajutor prietenesc se face simţit din viitor prin montarea a încă unui ca neapărat bine, lucru confirmat practic, ve şl cite altele. Apoi, am vizitat- colhozul. Am văzut adăpători duse de Ioan Munteanu şi Iosif mai frumpase. Astfel, chiar în
plin. La Hunedoara, ca şi în alte lo zan T.K.T.I. şl a unui grup identic îmi aduc şl acum aminte cu cîtă emo automate, pentru cele 656 vite mari- şi 350 vaci- cu lapte pe Stronsc.hi să obţină rezultate sub prima zi de lucru a lunii no
calităţi ale patriei, uriaşele agregate turbogenerator. Aceste noi agregate, ne ţie ridicam treptat turaţia turbinei: c-are le are colhozul, cocinile moderne pentru cei 1.100 de porci, posibilităţi. Cu acest prilej s-a iembrie, cele două echipe şi-au
construite şi puse în funcţiune în anii vor fi livrate tot de Uniunea Sovietică. 300-500-1.000-1.500-3.000 ture pe minut. cele 7 combine şi 7 tractoare cu care colhoznicii lucrează constatat că aceste echipe nu depăşit planul de. producţie ou
regimului nostru, oa furnalele nr, 5 şi Totul era în ordine. îmi plăcea nespus peste 2.500 ha. de păm-înt Am văzut şi cele 14 autocamioane acordă atenţia cuvenită înde 125 procente şi aii redus cifra
6, fabrica de aglomerare, uzina cocsp- Deosebit de preţios pentru noi a fost de mult zgomotul acesta caracteristic plinirii ritmice a planului de de rebut admisă la zero.
chimică,' otelăria nouă, termocentrala şi ajutorul dat de specialiştii sovietici, ai maşinii, care a prins dlntr-odată vi producţie, nu folosesc raţional
nouă, bjumingu.l, şl laminorul de 650 care s-au deplasat la Hunedoara şi aţă. De atunci au trecut mai bine de < GH. SPERIOSU.
mm., cu utilajp primite din, Uniunea ne-au, dat indicaţiile necesare la mon 5 ani. Turbina funcţionează şl acum
Sovieiică, cojistituip expresia vie a rod tajul agregatelor, ajutîndu-ne la pune la fel de bine. C;’ cprespqndeaţ^
nicei colaborări economice dintre ţara rea lor în funcţiune.
noastră şi marea Uniune Sovietică. Nu voi uita niciodată cuvintele ros L-
Ca absolvent al Institutului energetici tite ia despărţire de colegul meu so
Lucrez la unul, dintre aceste agre „V. I. Lenin" din oraşul Ivanovo, am vietic, care în limba romînă pot fi tra proprietate colectivă şi toate' fermele anexe pfe care le au colhoznicii. pentru
gate mpderne şi anume la termocen avut plăcuta surpriză ca Ia Hunedoa duse catti a ş a : „Noi acum plecăm dar La fel, m-a impresionai nivelul de viaţă al colhoznicilor. Numai
trală. Construită în anii primului cin ra să mă întîlnesc cu un coleg mai sîntem siguri că agregatele pe care
cinal, termocentrala nouă de termpfi- mare sovietic de la acelaşi institut. Am le-am montat, împreună le lăsăm pe în anul acesta,. 70 dintre colhoznici şi-au construit case noi, 40
care a combinatului este completamen lucra't împreună Ia montajul turboge- seama unor mîini bune. Ingrijiţi-le ca
te dotată cu utilaj sovietic. Ea asigură neratorului. Nu voi uita niciodată pre? pe lumina ochilor". dintre ei şi-au cumpărat turisme „Moscovici“, 400 au motociclete lui Octombrie roşu
cu energie termică şi electrică consu ţiosul ajutor pe care acest coleg sovi iar peste 800, biciclete. Cum să nu rămîi adine impresionat de
matorii vitali din combinat şi va da etic ml l-a dat cu aceasta ocazie( aju- Da, prieteni sovietici, le vom în’griji.
în curînd o însemnată cantitate de e- tîndu-mă să aplic cu succes în practi Ele ne vor aduce în permanenţă a- atita-'avere obştească, de un aşa nivel de trai înalt. Eu, şi acum Curînd sala de repetiţii s-a cupn ştiu să-l cînte-
nergie termică pentru termoficarea cvar că cunoştinţele primite în institut. A minte de voi. Ele ne ajută să mergem cînd mă gîndeso la ce-am văzut acolo, nu pot să nu admir din umplut. Coriştii din Sâsciori, din Săsciori, „Cîntecul lui
talului muncitoresc de lîngă poşta nouă. fost pentru prima dată cînd am parti victorioşi înainte, pe drumul deschis de toată., inima, pei colhoznicii de acolo, întreg- poporul sovietic care vestiţi in toată regiunea pen Octombrie" a răsunat ca up
Prin extinderea neîncetată a combi cipat la montarea unui asemenea agre Marea Revoluţie Socialistă din Octom construieşte cea mal, omenească şi mai- dreaptă orînduire: co tru măestria cu care interpre omagiu adus poporului frate.
gat. Ca orice începător, îmi era tea brie. munismul,
natului, unde cu ajutorul Uniunii So mă ca nu cumva dlntr-o mică neaten
ţie să fac vreo greşeală de montaj, Alături de voi cu ajuţorul vostru, întors din Un-junea Sovietică am povestit colectiviştilor tează clntecele din reperto sovietic, ca o recunoştinţă,
vietice se vor construi în anii ce ur care să aibă repercusiuni asupra func patria noastră înfloreşte mereu, şl noi noştri tot ce-am văzut acolo. Au rămas cu toţii tot atît de im pentru imensul ajutor, pe ca
ţionării ulterioare a agregatului. Ne- presión,aţi. Am văzut în, privirile Iof credinţa că peste ani, şi' riu, fac de două ori pe săp- re ni l-a acordat să ne qon-
mează noi agregate, creşte într-o mă vă mulţumim şi vă sîntem adînc recu gospodăria noastră va deveni atît de bogată. Am citit în ochii tămirj.ă repetiţii. Acum, in struim mai uşor viaţa liberă
lor şi voinţă de a munci cu toate forţele pentru oreşterea şi con cinstea zilei de 7 Noiembrie, şi frumoasă de astăzi.
sură însemnată si necesarul de ener- noscători pentru toate acestea. solidarea avutului comun. însufleţirea lor a crescut şi
rar se întîmplă ca cineva să Cînd interpretarea cînte
Ţin să-uni exprim încă o dată marea mulţumire poporului lipsească atunci cînd se repe cului a fost cea dorită de
sovietic pentru ospitalitatea cu care ne-a primit, şi partidului tă. Iată-i şi acum, veniţi cu dirijor, repetarea sa a înce
nostru drag pentru posibilitatea pe care ne-a acordat-o de. a vi toţii chiar înainte de ora tat. S-a făcut o pauză.
zita ţara constructorilor comunismului. anunţată. Maria Roman, una
dintre veteranele corului, a — Acum vom repeta cîn
NICOLAE FENEŞERIU venit cu feciorul ei, Vasile. tecul „Steagul partidului“ a
Gheorghe Mihu a venit cu anunţat din nou dirijorul.
preşedintele G.A.C. „Horia, Cloşca şi, soţia sa Eleonora, Zaharia
Şi, cînd mica pauză a luat
Crişan" — Bucerdea Vinoasă sfîrşit, cîntecul „Steagul par
Moga, cel mai in vîrstă co tidului" a răsunat tot atît de
(Urmare din pag. t-a) OcM rie mul a intrat odată: cu înfăptui rist, a adus cu el şi pe Elisa- plin şi de frumos pînă depar
rea Marii Revoluţii Socialiste beta soţia sa şi pe Elena ţii- te, in comună. Săsciorenii
lităţi politice de răspundere din din Octombrie. Burghezia impe că-sa. Cu soţiile lor au venit mulţumeau parcă într-un sin
S.U.A, a făcut ca speranţele în- rialistă întîmpină pe zi ce trece şi Ioan Radu şi Dumitru gur glas partidului pentru
‘regii omeniri iubitoare de pace Faur' şi alţii. La Săsciori, co drumul muncii in comun pe
să se îndrepte mai mult ca ni Populară Chineză şi celelalte ţări Regiunea Hunedoara oferă astăzi importante pentru economia greutăţi economice serioase ca^ rul are legături strlnse cu care li l-a arătat şi pe care
ciodată spre Răsărit, spre marea de democraţie populară din Eu o vie imagine a drumului par noastră naţională. S-a, constru racterţzate prin restrângerea pro familiile- ţăranilor muncitori. ei au pornit, pentru toate în
Uniune Sovietică. ropa şi Asia formează sistemul curs de ţara noastră spre înflo it marele laminor Bluming, fur ducţiei., prin puternicele valuri Aşa cum la mineri meseria făptuirile care au schimbat
rire. Vechea Hunedoara a deve de greve care zguduie din teme se transmite din tată în fiu, faţa comunei lor. Cctminul
Poporul romîn, împreună cu mondial socialist care reprezintă nit în anii puterii populare o pu nalele de mare capacitate, uzina lii lumea capitalistă. Este tot aşa şi aici cinstea de a face cultural, şcoala, dispensarul,
întreaga opinie publică mondia ternică cetate a fontei şi oţelu cocsochimică, fabrica de aglo papte din corul căminului cul întovărăşirea şi multe alte.
lă, salută cu satisfacţie faptul o forţă de neînvins. lui ; Valea Jiului, odinioară Va merare, laminorul de pţofile mij tp j evident falimentul politicii tural a devenit o tradiţie. Co- realizări, au fost doar înfăp
că şefii guvernelor U.R.S.S. şi Ideile leniniste, care şi-au gă lea Plîngerii, este astăzi princi locii etc. La Paroşeni a fost colonialiste dusă de puterile im jiş tii din Scţsciori au grijă tuite în anii puterii populare,
S.U.A, au căzut de acord cu pri palul bazin carbonifer din ţară. coţis,truiţă o puternică termocen perialiste. Puternica mişcare de ca. cineva din familie să le ia ta îndemnul şi sub conducerea
vire 'la necesitatea rezolvării sit întruchiparea în Marea Re In satele regiunii noastre creşte trală ş.a,m,d. eliberare a popoarelor din Asia. locul atunci cînd nu vor mai comuniştilor.
paşnice a tuturor problemelor voluţie Socialistă din. Octombrie, şi se dezvoltă permanent numă şi •Africa, constituie un. important putea cînta.
nereglementate în relaţiile din luminează drumul pe care a pă rul unităţilor socialiste ale agri Coriştii au mai repetat
tre state, precum şi declaraţia şit cu hotărîre şi poporul nos culturii. Aniversarea Marelui Octom proces care a luat naştere sub ...Dar să vedem cum se în seara aceea şi alte cînte
că cele două guverne vor depu tru. In anii puterii populare în pregăteşte corul pentru ma ce. „Măreţ păm-înt al patriei
ne toate eforturile pentru solu făţişarea ţării noastre s-a schim însufleţiţi de măreţele idei ale brie e întîmpinată de oamenii . influenţa Marelui Octombrie. Tot rea sărbătoare a lui Octom iubite", „Patrid“, „Riureana“,
ţionarea constructivă a celei mai bat total. întreaga ţară a deve socialismului victorios, de pers brie roşu. Dirijorul, ca în „Săscioreancd“, „Ca la noi",
importante probleme care se pu nit un vast şantier al muncii, li pectiva luminoasă a zilei de muncii din patria !noastră cu un mai multe ţări coloniale îşi do- totdeauna, a venit la ora sta au răsunat pînă seara
ne în faţa lumii, problema de bere. mîine, oamenii muncii din patria bilită. Fără să fie invitaţi, tîrzin în sala de repetiţii a
zarmării. noastră îşi construiesc prin mun puternic şi nestăvilit entuziasm bîndesc prin luptă independenţa coriştii s-au aşezat fiecare la căminului cultural. La sfîrşit,
Sub îndrumarea ş.i conducerea că entuziastă un viitor tot mai locul ştiut dinainte, după vo dirijorul le-a sp u s:
Propunerile de dezarmare ge organizaţiilor de partid, oame luminos. în muncă. Pe întregul'cuprins al naţională, cu toată împotrivirea ce, statură. O clipă, în sală
nerală şi totală, făcute în nu nii muncii din patria noastră s-a făcut linişte deplină. Di — Mi-a plăcut cum aţi
mele guvernului sovietic de că luptă cu hotărîre pentru a trans Prietenia, colaborarea, alianţa patriei se desfăşoară cu succes forţelor imperialiste. rijorul a consultat mai întîi cintat. Sînt sigur că la 7
tre tovarăşul N. S. Hruşciov în pune în viaţă politica partidului cu Uniunea Sovietică sînt che repertoriul apoi a anunţat: Noiembrie serbarea noastră
faţa Adunării Generale a O.N.U. de industrializare socialistă a zăşia trainică a înaintării victori întrecerea socialistă pentru înde Oamenii, muncii din ţările la o să strîngă pe toţi săscio
au aprins în inimile tuturor oa ţării, de transformare socialistă oase a ţării noastre pe drumul — Repetăm mai întîi „Cin- renii la cămin...
menilor din lumea întreagă noi a agriculturii, de ridicare a ni socialismului, a independenţei plinirea înainte de termen a sar gărului socialist condamnă cu
nădejdi de pace şi progres, au velului de trai. material şi cul noastre naţionale şi a securită tecul lui Octombrie"... Aten In drum spre casele lor,
demonstrat încă odată, cu pute tural al celor ce muncesc. Ve ţii patriei noastre. Aplicarea cre cinilor de plan pe anul în curs, toată hotărîrea politica de ex ţie... Gheorghe Mihu, Ioan Radu,
rea faptelor, că socialismul şi chea Romînie înapoiată, jefuită atoare de către partidul nostru, Maria Roman, Elisabeta. Mo
pacea sînt de nedespărţit, că în de marile monopoluri străine în potrivit condiţiilor istorice con pentru continua creştere a pro pansiune, de agresiune şi de Toate privirile s-au aţintit ga, Elena Faur şi toţi ceilalţi
prezent forţele păcii pot învinge cîrdăşie cu burghezia şi moşieri- crete, a uriaşei experienţe a asupra dirijorului. Acesta a corişti, au vorbit mult şi cu
războiul. mea din ţara noastră a devenit P.C.U.S., folosirea experienţei ductivităţii muncii şi pentru re menţinere a războiului rece dusă ascultat o clipă sunetul dia drag despre marele popor so
o ţară industrial-agrară înainta sovietice de către întregul nostru pazonului, a luat tonul cel vietic, despre munca sa în- ¦
Sub influenţa Marii Revoluţii tă, cu o economie puternică, cu popor înlesnesc rezolvarea pro ducerea preţului de cost. Luptîndr, de adepţif războiului care în mai potrivit şi ta un semn, sufleţită pentru construirea
Socialiste din Octombrie şi ca o 'cultură în plină dezvoltare, o blemelor dezvoltării Romîniei vocile tuturor., coriştilor s-au comunismului despre ajutorul
urmare a rezultatelor celui de-al ţară care pe zi ce trece se bu spre socialism. pentru .îndepiinirea angajamen cearcă să facă totul pentru, a, revărsat în sală, tumultos, ca
doilea război mondial, din lanţul cură de un prestigiu internaţio telor sporite luate în urma ple primejdui pacea lumii. Vigilen apele unui rîu de zăgăzuit. pe care îl acordă frăţeşte po
imperialismului s-au desprins nu nal tot mai mare. Rodul ajutorului frăţesc, al narei O.G. al P.M.R. din 13-14 ţa popoarelor, unirea strînsă a „Cîntecul lui Octombrie", u- porului nostru. Şi fiecare
colaborării cu Uniunea Sovietică iulie a.c., harnicii siderurgişti uriaşelor forţe ale păcii pot însă nul din miile de cîntece în în sinea lui, s-a gîndit să se
meroase ţări care, sub conduce Pe întregul cuprins al patri s-a reflectat adînc şi în regiu hunedoreni obţin însemnate suc întîmpină războiul, pot menţine chinate celui mai mare eve pregătească cît mai bine pen
ei noastre se înalţă puternice u- nea noastră. în oraşul Hunedoa cese în sporirea producţiei de şi întări bunul cel mai de preţ niment din istoria¦ omenirii, tru sărbătoarea Marelui Oc
rea partidelor comuniste şi mun nitaţi ale industriei siderurgice, ra s-au construit în anii puterii fontă, oţel şi lam inate; minerii al omenirii — pacea. a umplut sala. Viguros, plin, tombrie.
citoreşti au păşit pe calea con chimice şi de prelucrare a pro Văii Jiului pun la dispoziţia e-
strucţiei socialiste. împreună cu duselor agricole, centrale electri populare obiective deosebit de conoţtiiei naţionale cantităţi tot * nuanţai cu măiestrie, aşa GH. PAVEL
Uniunea Sovietică, Republica ce; de mare putere, oraşe noi. m.ai mari de cărbune cocsificabl.I Cu 42 de ani în urmă, răstur
şi energetic. narea orînduirii capitaliste, in
în vreme ce în ţara noastră staurarea puterii celor ce mun
cesc erau doar visul unor minţi
şi în toate ţările care fac parte cutezătoare. Pe drumul deschis
din puternicul lagăr socialist ni acum 42 de ani, acest vis a de
velul de viaţă al oamenilor mun venit o măreaţă realitate a zile
cii creşte mereu, în ţările capi lor noastre. Trăim epoca în care
taliste se agravează continuu socialismul şi pacea vor birui în
criza generală, în care capitalis lumea întreagă.
