Page 24 - 1959-11
P. 24
'PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,' UN1ŢI-VA! A
'
mulsocialismului I rmasca tmaoîrüitoare
învăţătură marxist-leninista
Anul XI Nr. 1517 Duminică 8 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani k !/ W W W W V W V A A A A A A / W S A A A A / W W V V V V W W s A A i,
A 42-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie CÜ PLANUL ANUAL
în d eplin it
Mitingul solemn din Capitală Adunarea festivă de la Moscova Ojeîăria eiedrică
!;.i Ui 'u I *• m • .
MOSCOVA 6 (Agerpres). — a Combinaiului
Vineri 'după-amiază a avut loo Instituţiilor centrale, delegaţi ai varăşul Fiorian Dănălăche, TASS transmite : sovietice şi flotei maritime mi Pospelov, A. N. Kosîghin, D. S.
în sala Floreasca' mitingul so oamenilor muncii din întreprin siderurgic Hunedoara
lemn organizat de Comitetul derile şi instituţiile Capitalei, membru al C.G. al P.M.R., prim- Im 6 noiembrie Sovietul de litare. Polianski.
Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. oameni de ştiinţă şi cultură, ac deputaţi ai oanienilor muncii In ziua de 6 noiembrie un alt
şi Comitetul executiv al Statului tivişti de partid şi de stat. secretar al Comitetului orăşe din Moscova şi Comitetul oră In sală s-au aflat de aseme Şedinţa festivă a fost deschi colectiv de muncă din cadrul
popular al Capitalei cu prilejul şenesc Moscova al P.C.U.S. au Combinatului siderurgic Hune
zilei de 7 Noiembrie, cea de-a Au fost de fată membrii dele nesc Bucureşti al P.M.R. organizat în Palatul Sporturilor nea membri ai corpului diplo să de N. I. Bobrovnihov, preşe doara a raportat îndeplinirea
42-a aniversare a Marii Revolu gaţiei sovietice care ne vizitează o şedinţă festivă consacrată ce înainte de. termen a sarcinilor
ţii Socialiste din Octombrie. tara cu prilejul Lunii prieteniei A luat cuvântul tovarăşul Ale lei de-a 42-a aniversări a Ma matic şi delegaţiile străine a- dintele Comitetului executiv al planului anual de producne.
rqmîno-sovietice, şefii unor mi relui Octombrie. In marea sală Este vorba de colectivul oţela-
siuni diplomatice acreditaţi în xandru Drăghici, membru al Bi a Palatului Sporturilor s-au a- flate la Moscova. Sovietului orăşenesc de deputaţi riei electrice.
R. P. Romînă, precum şi mem- dunat muncitori, reprezentanţi ai oamenilor muncii din Mosco
briPambasadei Uniunii Sovieti roului Politic al G.G. ăl P.M.R., ai vieţii publice, oameni de ştiin Asistenţa a întîmpinat cu a- va. După intonarea Imnului de La acest frumos rezultat s-a
ce la Bucureşti, ţă, ingineri, militari ai armatei plauze apariţia în prezidiu a to stat al U.R.S.S., s-a dat cuvîntul ajuns datorită sporirii indicelui
ministrul Afacerilor Interne. Cu- varăşilor : A. B. Aristov, L. I. lui A. B. Aristov, membru al de utilizare a cuptoarelor, prin
Pe fundalul scenei, dominat Brejnev, E. A. Furţeva, N. S. scurtarea duratei reparaţiilor,
de un medalion cu portretele vîntareă să a fost subliniată în mărirea capacităţii de încărcare
marilor învăţători ai proletaria a cuptoarelor, traducerii în viaţă
In prezidiu au luat loo "tovă tului mondial — Marx, Engels, repetate -rânduri de puternice a- a pianului de măsuri tehnj.ee-
Lenin, erau înscrise datele fes- organizatoriçe, precum şi între
răşii Gheorghe Gheorghiu - Dej, stiv e : 1917-1959, iar dedesubt plauze. 1 Hruşciov, N. G. Ignatov, A. 1. Prezidiului Comitetului Central cerii socialiste care a cuprins
Urarea : „Trăiască a 42-a aniver Kiricenko, F. R. Kozlov, O. V. al P.C.U.S., secretar al C.C. întreg colectivul. Numai în luna
Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, sare a Marii Revoluţii Socialiste A vorbit apoi ambasadorul Kuusinen, A. I. Mikoian, N. A. al P.C.U.S. care a prezentat octombrie secţia respectivă a tri
jdln Octombrie“. Pe pancarte Muhitdinov, Ai. A. Suslov, N. Ai- raportul cu privire la cea de-a mis industriei noastre prelucră
Emil Bodnărăş,' Petre Bontă, extraordinar şi plenipotenţiar al 42-a aniversare a Marii Revo toare 731 tone oţel special peste
mari scria : „Slavă gloriosului plan.
Nicolae Ceauşescu, Alexandru Partid Comunist al Uniunii So Uniunii Sovietice la Bucureşti,
vietice, detaşamentul de frunte Colectivul oţelăriei electrice a
Drăghici, Alexandru Mogh'ioroş, al mişcării comuniste şi munci A. A. Epişev, care ă rostit ulti închinat acest succes celei de-a
toreşti internaţionale. în lupta 42 aniversări a Marii Revolu
Constantin Pîrvulescu, Dumitrii ma parte a cuvî-ntării sale în Şvernik, K. E. Voroşilov, P. N. luţii Socialiste din Octombrie. ţii Socialiste din Octombrie.
pentru pace, democraţie şi socia
Coliu, Leonte Răutu, general de lism „Trăiască şi să se în limba romînă. Guvîntarea am Iată ciţiva dintre fruntaşii o-
tărească puternicul lagăr socia fetăriei electrice :
armată Leontin Sălăjan, Ştefan list în frunte cii Uniunea So basadorului sovietic "a fost pri Raportul tovarăşului B. Aristov
vietică, bastionul de neclintit al
Voitec, Ion Gheorghe Maurer, mită cu aplauze îndelungate.
păcii şi socialism ului!", „Slavă
'A'.- A. Epişev,- 'ambasadorul Prii*- Partidului Muncitoresc Romîn, Au mai luat cuvîntul tovarăşii
conducătorul încercat al poporu
unii Sovietice la Bucureşti, E'. h lui, organizatorul şi inspiratorul Anton Constantin, muncitor frun Tovarăşi, ducţie, a descoperit surse vitale ine ne-a răpit milioane de oameni —
tuturor victoriilor noastre !“. puizabile din care poporul sovietic părinţi, fraţi şi fii ai noştri, pa
Afănasenko, conducătorul dele taş la Uzinele „23 August“ şi Cu 42 de ani în urmă lumea a soarbe noi şi noi forţe, devenind tot trioţi glorioşi ai patriei socialiste.
Au fost intonate imnurile de fost zguduită de un eveniment măreţ, mai bogat şi mai puternic. Revolu El a adus şi moarte şi suferinţă în
gaţiei sovietice care ne vizitea stat ale Uniunii Sovietice şi prof. univ. C. Dinculescu, recto in Rusia a învins Marea Revoluţie ţia socialistă a deschis oamenilor rîndurile femeilor noastre. Retră-
Socialistă din Octombrie. Frontul im muncii posibilităţi nelimitate de gîndu-se, barbarii fascişti distrugeau
ză jara cu prilejul Lunii priete R. P. Romîne. rul Institutului Politehnic din perialismului mondial a fost rupt. Mun a-şi dezvolta în mod liber capacită cu înverşunare, prefăceau în cenuşă
citorii şi ţăranii, conduşi de partidul ţile, aptitudinile şi talentele. Ea a oraşe şi sate, fabrici şi uzine, col
niei romîno - sovietice, general Mitingul a fost deschis de to- Bucureşti. comunist în frunte cu Vladimir Bici încredinţat conducerea statului oa hozuri şi sovhozuri. Anii Marelui
Lenin, au răsturnat dominaţia capi menilor muncii şi i-a condus pe ca Război pentru Apărarea Patriei au
maior. P. Juravliov, ataşat mili Mitingul solemn din sala Flo- taliştilor şi moşierilor şi au instau lea largă a măreţelor transformări fost pentru noi cea mai grea şi aspră
rat puterea sovietică. Pentru prima socialiste. încercare. Dar poporul nostru, strîns
tar, naval şi al aerului ăl Uni feşsca a luat sfârşit într-o at oară in istoria mondială, oamenii mun unit în jurul partidului comunist, a
cii şi poporul exploatat au obţinut a- Sărbătorim astăzi cea de-a 42-a ani rezistat, a zdrobit pe inamic şi a apă
unii Sovietice, FIori an Dănăla- mosferă de puternic entuziasm. devăratele drepturi ale omului şi li versare a Marelui Octombrie. Privind rat cuceririle Marelui Octombrie.
bertatea, au devenit stăpînii destine calea parcursă în aceşti ani, putem
che, Virgil Trofin, academicienii Participanţii la miting au ova lor lor. spune cu mîndrie că eroicul nostru In numai 5—6 arii, poporul sovie
popor şi-a transformat statul într-o tic a ridicat din ruine şi cenuşă
Iorgu Iordan şi Petre Gonstan- ţionat îndelung pentru marea Revoluţia din Octombrie a elibe mare putere socialistă şi a obţinut oraşele şi satele, a vindecat rănile
rat toate popoarele patriei noastre succese care stîrnesc admiraţia între războiului şi a început cu şi mai
tinescu-Iaşi, Maria Rosetti, Gh. Uniune Sovietică şi gloriosul de sub jugul social şi naţional. Re gii omeniri progresiste. mare entuziasm să construiască şi să
voluţia a descătuşat forţele de pro- dezvolte industria, agricultura, cul
Calcan, proî. univ. Constantin său Partid Comunist, pentru tura, să ridice bunăstarea oamenilor
muncii. Cu toate încercările extrem
Dinculescu, Ana Boghină, Erou Partidul Muncitoresc Romîn în de grele prin care a trecut poporul
sovietic, partidul comunist, partidul
al Muncii Socialiste, L’arisa frunte cu Comitetul său Central, iui Lenin, a ştiut să trezească şi să
întărească în rîndurile Iui o aseme
Munteanu, activistă sindicală, pentru prietenia de nezdruncinat nea încredere în forţele sale, în vic
toria comunismului, îneît el a săvîrşit
Anton Constantin, muncitor romîno-sovietică, pentru pace în adevărate minuni!
fruntaş. . tre popoare. Tovarăşi,
In sală se 'aflau membri ăi A urmat un bogat program Lenin a arătat că revoluţia noas
C.C. al P.M.R., membri ai .gu tră, prin însăşi natura ei, este o re
vernului şi ai Prezidiului Marii artistic prezentat de Ansamblul voluţie creatoare. El spunea: „In
Adunări Naţionale, conducători orice revoluţie socialistă — deci şi
ai organizaţiilor obşteşti şi ai de cîntece şi dansuri al Consi în revoluţia socialistă din Rusia, în
cepută de noi la 25 octombrie 1917
liului Central al Sindicatelor. — sarcina de căpetenie a proletaria
tului şi a ţărănimii sărace, condusă
(Ager preş) Marea forjă creatoare de el, este munca pozitivă sau con
a Revoluţiei Socialiste structivă.
CuDÎntarea tovarăşului Alexandru Drăghici
Tovarăşi, 1927 poporul nostru, prin munca sa Duşmanii socialismului au calom
Dragi tovarăşi, istoria omenirii, înrîurind în med ţara noastră se spunea: „...Revolu eroică, a refăcut complect economia niat cu ură revoluţia socialistă pre-
hotărîtor destinele popoarelor. Sub ţia poporului rus e şi revoluţia noas In aceşti 42 de ani, poporul sovie distrusă. Apoi ne-au trebuit aproxi zentînd-o ca pe o stihie oarbă care
Astăzi, împreună ou marele po liniind importanţa internaţională a tră. Impodobiţi-vă piepturile, mun tic a străbătut o oale lungă şi grea. mativ 15 ani pentru a lichida secu aduce numai distrugere. Fostul am
por sovietic, cu oamenii muncii din Revoluţiei din Octombrie, Lenin a- citori, cu cocarde roşii, avîntaţi pă încă din primele luni ale revoluţiei, lara înapoiere economică, moştenită basador englez în Rusia, J. Bucha-
ţările lagărului socialist şl din toa răta că legile şi trăsăturile funda lăriile în văzduh, umpteţi-1 cu stri asupra tinerei Republici Sovietice s-au din trecut, pentru a crea o puter nan, scria, în amintirile sale, că bol
te celelalte ţări ale lumii, poporul mentale ale revoluţiei socialiste din găte de bucurie şi de victorie, pen năpustit numeroasele armate ale con nică industrie, o mare agricultură şevicii „reprezintă numai o forţă dis
nostru muncitor sărbătoreşte cu în Rusia „au o însemnătate nu locală, tru că viitorul clasei muncitoare de trarevoluţiei interne şi intervenţioniş- mecanizată şi pentru a desfăşura trugătoare, nu una creatoare. Ei sînt
sufleţire cea de-a 42-a aniversare nu specific naţională, nu numai rusă, pretutindeni — socialismul — se în tilor străini. Duşmanii ne-au impus larg construcţia culturală. Ca urma capabili să distrugă dar nu pot crea
a Marii Revoluţii Socialiste din Oc ci una internaţională“. făptuieşte". războiul civil şi ani de-a rîndul nu re a înţeieptei politici naţionale le
tombrie — cea mai măreaţă revo ne-au dat posibilitatea de a ne ocupa niniste a partidului, popoare asupri nimic". Asemenea scorniri absurde au
luţie socială din istoria omenirii. In victoria Revoluţiei din Octom Istoria statului sovietic, de la apa de munca paşnică creatoare. te de secole s-au ridicat într-o pe
brie, masele asuprite şi exploatate riţia sa, demonstrează că socialismul (Continuare în pag. IV-a)
An de an se vădeşte tot mai clar din toate ţările globului pămîntesc creează cele mai favorabile condiţii Ţara Sovietică a adus jertfe mari. rioadă scurtă la nivelul naţiunilor
şi mai puternic însemnătatea isto au văzut o întruchipare vie a nă pentru dezvoltarea furtunoasă a for In lupta pentru libertatea patriei, pen înaintate. Au fost create Înfloritoa
rică mondială a Revoluţiei din Oc zuinţelor lor de veacuri. Din pri ţelor de producţie, că numai în so tru fericirea oamenilor muncii şi-au rele republici unionale şi autonome.
tombrie, a ideilor leninismului. mul moment, mişcarea muncitoreas cialism omul muncii se transformă dat viaţa mulţi revoluţionari de frun
că, masele muncitoare din Romînia din rob în om cu adevărat liber a- te mii dintre cei mai buni fii şi fiice In preajma celui de-.al doilea răz
înfăptuită sub conducerea glorio au salutat cu entuziasm acest mă sigurîndu-i-se condiţii de muncă şi de ale poporului nostru. Intervenţioniş- boi mondial, U.R.S.S. ajunsese din
sului Partid Comunist al Uniunii viaţă din ce în ce mai bune. tii şi aibgardiştii au cotropit regiuni urmă în ceea ce priveşte producţia
-Sovietice, în frunte cu Vladimir reţ eveniment. încă de la prima a- de importanţă vitală ale ţării. Ei vo celor mai importante tipuri de pro
Ilici Lenin, Marea Revoluţie Socia Reschizînd noi drumuri pentru iau să ne înăbuşe. Dar oamenii so duse industriale ţările capitaliste din
listă din Octombrie a dus la crearea niversare a Marii Revoluţii Socialis progresul omenirii, eroicul popor so- vietici nu au dat înapoi şi nu s-au Europa cu un înalt nivel de dezvol
primului stat al muncitorilor şi ţă predat. Glasul lui Lenin, glasul bolşe tare şi, cînd Germania fascistă a
ranilor. Ea a deschis o eră nouă în te din Octombrie, într-un manifest (Confinuare în pag, 3-a) vicilor ne-au făcut să ne unim for atacat în mod perfid Uniunea Sovie
ţele, ne-au însufleţit în lupta pentru tică, economia noastră s-a dovedit în
al muncitorilor revoluţionari din cauza dreaptă, pentru marile cuceriri stare, în cursul războiului, să aprovi
ale Revoluţiei. Sub focul duşmanu zioneze armata sovietică cu toate cele
-----------------------s s s t s ----------------------- lui, poporul crea pe atunci noua o- necesare zdrobirii duşmanului.
rînduire, îşi întărea stalul sovietic.
TELEGRAMĂ Acest război ne-a pricinuit pier
Invingînd greutăţi uriaşe, pînă în deri şi distrugeri îngrozitoare. El
Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV
¦¦ ___ ________
Prirri-secretar ai Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
Tovarăşului KLIMENT EFREMOVÎCI VOROŞILOV Mitinguri ale oamenilor muncii
Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
Moscova-Kremlin din regiunea Hunedoara
Dragi tovalrăşl, Salutăm călduros iniţiativele guvernului so LA DEVA socialismului şi comunismului. P.M.R., prim-secretar al Comi GHEORGHE N1TA
vietic îri vederea rezolvării, problemelor inter Mitingul din sala „Filimon tetului raional de partid Petro
Cu prilejul celei 'de-a 42-a aniversări ă Re naţionale litigioase pe calea tratativelor şi în Ieri după-amiază a avut loc şani, Wilhelm Neagu, Alexan topitor
voluţiei Socialiste 'din Octombrie — măreaţa deosebi propunerile sovietice cu privire lă de în sala cinematografului „Fili- Sîrbu“ a luat sfârşit într-o at dru Plic şi Gheorghe Vîjdea, se
sărbătoare a poporului frate sovietic şi a oa zarmarea generală şi totală, a căror înfăptuire mon Sîrbu“ din oraşul Deva, mi mosferă de viu entuziasm. cretari ai Comitetului raional de !.T. C. Petroşani
menilor muncii de pretutindeni — vă trimitem ar exclude pentru totdeauna războiul din viaţă tingul oamenilor muncii organi Cei prezenţi la miting au ova partid, Ştefan Kovacs, lector la
salutul nostim fierbinte şi cele mai cordiale societăţii, cit şi rezultatele favorabile ale vizi zat cu prilejul celei de a 42-a ţionat îndelung pentru puternica Institutul de mine „Gh. Gheor- Succesele obţinute pînă acum
felicitări. tei tovarăşului Hruşciov în S.U.A. aniversări a Marii Revoluţii So Uniune Sovietică, pentru Parti ghiu-Dej“ din Petroşani, Ioan au făcut ca în. ziua de 6 noiem
cialiste din Octombrie. dul Comunist al Uniunii, Sovie Mîrza, redactor şef al ziarului brie, colectivul de muncă de la
Marile înfăptuiri în construirea' orânduirii co împreună ou toate popoarele ţărilor socialiste, tice, pentru Partidul Muncito „Steagul roşu“ din Petroşani şi Întreprinderea de transporturi
muniste, asupra cărora oamenii sovietici ra poporul romîn înaintează cu hotărîre, sub con La masa prezidiului au îuat resc Romîn, pentru prietenia de alţii. comerciale Petroşani să rapor*
portează astăzi cu legitimă mîndrie gloriosului şi ducerea Partidului Muncitoresc Romîn, pe dru Ioc tovarăşii Petru Furci ui, prim- nezdruncinat dintre poporul ro- teze că şi-:au îndeplinit în între
încercatului lor conducător.— Partidul Comunist mul deschis cu 42 de ani în urmă de Marea secretar al Comitetuitii regional rnîn şi marele popor sovietic. Despre importanţa celei de-a gime sairciniile planului anual la
al Uniunii Sovietice — cuceririle fără seamăn Revoluţie Socialistă din Octombrie, învăţînd ne-' P.M.R. Hunedoara, Ioan Arde- 42-a aniversări a Marii Revo toţi indicii. Totodată s-au rea
ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, deschizătoare contenit din experienţa bogată a construcţiei leanu, secretar al Comitetului După expunere, participanţii luţii Socialiste din Octombrie a lizat economii la preţul de cost
a drumului în Cosmos, sînt roadele bogate socialiste în U.R.S.S. Republica Populară Ro regional P.M.R., Szabo Carol, la miting au vizionat filmul so în valoare de 326.000 lei, faţă
ale marelui Octombrie, care umplu deopotrivă mînă îşi aduce contribuţia la cauza nobilă a vietic „Marele cetăţean“. vorbit tovarăşul Gheorghe Vîj de 293.000 lei cît prevede pla
de bucurie inimile oamenilor muncii din ţara dezvoltării relaţiilor paşnice între popoare şi a prim-secretar al Comitetului re dea, secretar al Comitetului ra nul.
noastră, stîrnesc admiraţia întregii omeniri pro dest inderii internaţion ale. gional U.T.M., Sanda Ciuceanu, LA PETROŞANI
gresiste şi iubitoare de pace. membră a Comitetului regional ional de partid Petroşani. în Gu prilejul îndeplinirii sarci
Urăm din toată inima Partidului Comunist Simbătă după-amiază a avui nilor planului anual, colectivul
Dezvoltarea rapidă a economiei şi culturii în ăl Uniunii Sovietice, Guvernului U.R.S.S. şi de partid, Dionisie Pintecan, Ioc la Petroşani un mare miting treaga asistenţă a ovaţionat în de aici şi-a sporit angajamentul
U.R.S.S. şi în celelalte ţări socialiste eviden tuturor oaimenilor sovietici noi şi măreţe victo al oamenilor muncii cu ocazia privind realizarea de economii
ţiază superioritatea incontestabilă a orînduirii rii în construirea societăţii comuniste, în lupta vicepreşedinte al Comitetului e- aniversării a 42 de ani de la delung pentru gloriosul Partid cu încă 33.000 lei.
socialiste şi influenţează tot mai puternic ra pentru asigurarea unei păci trainice în lumea xecutiv al Sfatului popular oră Marea Revoluţie Socialistă din
portul de forţe pe arena internaţională în fa întreagă. şenesc Deva şi alţii. Octombrie. Sala teatrului de stat Comunist al Uniunii Sovietice şi Este de remarcat faptul că
voarea socialismul ui. „Valea Jiului“ din Petroşani de aici un număr de 29 conducă-’
Trăiască marele popor sovietic, constructor Cu acest prilej a luat cuvîntul venise neîncăpătoare încă cu pentru Partidul Muncitoresc Ro teri auto au obţinut titlul de;
De la primul Decret asupra păcii, semnat al comunismului ! mult timp înainte de începerea şutamiişiti, > ~ - ---— •— ------
de marele Lenin, şi pînă în zilele noastre, stă tovarăşul Ioan Ardeleanu, se mitingului. La orele 17 au luat mîn. v
tu! sovietic — creaţie a Revoluţiei din Octom Trăiască şi înflorească prietenia între po cretar al Comitetului regional loc la masa prezidiului iov. Ioan
brie — a dus ou consecvenţă o politică exter porul romîn şi poporul sovietic ! Barna, membru af G. C. al Cei prezenţi au asistat apoi Ia
nă bazată pe principiile leniniste ale coexisten de partid Hunedoara, care a vor
ţei paşnice. Trăiască lagărul socialismului în frunte ou bit despre importanţa Marii Re un bogat program artistic pre
Uniunea Sovietică! voluţii Socialiste din Octombrie,
zentat de către formaţiile artis
Trăiască pacea şi prietenia' între popoare! despre succesele poporului so
vietic în opera de construire a tice de amatori de la cooperativa
„Jiul“. Tot cu acest prilej colec
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA ION GHEORGHE AîAURER tivul teatrului de stat „Valea
Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Prezidiului Marii Adunări
Naţionale a Republicii Populare Romîne Jiului“ a prezentat piesa „Fiul
ai Partidului Muncitoresc Romîn al Republicii Populare Romîne
rătăcitor".