Page 25 - 1959-11

i

Pag. 5 Dnwmm m w AirsM utui Nr. 1517
ggOTBagggmMBroTOi1

Alegeri în organizaţiile de partid de la gate 1 Şezătoare literară închinată Pentru folosirea din plin a celor 480 n|inute
ale zilei de lucru
întărirea eeonomico-organizaforică prieteniei romîno-sovietice
Aceiaşi oameni, alte rezultate
a gospodăriei colective —sarcină In Luna prieteniei romîno- După schimbul de dimineaţă,
sovietice,'-nenumărate au fost muncitorii, tehnicienii şi ingine- Acum cîteva zile mă aflam crete pe care le-a folosit au
manifestările ¦ cultural-artistice rii de la majoritatea secţiilor u- la Simeria, la Atelierele C.F.R., făcut ca vorbele lui să ajungă
zinei „Victoria"-Călan s-au in­ cu intenţia de a scrie un repor­ la inima fiecărui tovarăş de
a tuturor comuniştilor l;| organizate în întreprinderile, im dreptat spre sala de lectură a taj despre o partidă fruntaşă. muncă. Aşadar, primul motiv
stituţiile-şi -satele regiunii noas- clubului, pentru a asista la şe- Mi-a fost indicată partida con­ de nelinişte a dispărut: oame­
tre. Oamenii muncii au avut zătcarea literară la care şi-au dusă de comunistul Ernest
dat concursul membrii cercului Friedmann. De numele acestui nii l-au înţeles. Cel puţin aceas­
La sediul organizaţiei de bază, lucrările n-au mat avansat cu Hotărîrea adoptată.-de comu- astfel prilejul să .cunoască şi literar al uzinei. Deşi erau după om nu mai auzisem. „Fruntaşii ta i-a fost impresia. Şi mai iir-
•'19 membri de partid şi 8 candi- nimic. De ce? nişti este un program concret de mai mult marile realizări obţi- opt ore de muncă, oamenii l-au s-au înmulţit" — am reflectat ziu s-a convins că n-a greşit.
daţi se adunaseră să facă bl- dezvoltare multilaterală a . gos- nule de poporul sovietic, în toa- eu. Şi totuşi, puţin mai tirziu,
lan|ul activităţii lor de an an. In cuvîntul lor, comuniştii A- podăriei colective. Sarcina con- te domeniile de activitate. O a- cind mi-au fost prezentaţi mem­ Acesta era nucleul pe care
urel Maier, Alexandru Albu, Gh. brii partidei, am rămas con­ avea să se bazeze In activita­
trariat. Mi-am dat searha că tea ce urma s-o desfăşoare. Cu
ln darea de seamă a biroului, Munteanu şi alţii, au arătat că strunii în anul ce vine a unui "semenea manifestare'a avut'loc ascultat cu mult interes pe aveam în faţă oameni pe care-i- ce să continue ?
strungarul llie P. Vasile, care cunoşteam, li ştiam că fac
p re z e n ta tă +o" Ioan Ncn- biroul organizaţiei de bază a alt graţd, a unui patul corespun- de cLirihd si la uzina, „Victoria- a prezentat recenzia romanului parte dintr-o partidă care ră- Comuniştii trec la fapte
scăpat din atenţia sa această zător pentru depozitarea porum- Călan. De data' aceasta condu- mînea deseori In urmă şi care
dreanu, secretarul “ organizaţiei, cRrrăorbiilleemnae-cPesearleingpăenftarputual cocapeiruiş- baudJăupio, stairiiunueni.elrteelmoriz,e dseasitvinanatual era condusă de llie Begu. Intr-una din zilele ce au ur­
cerea clubului muncitoresc „II mat, membrii partidei au hotă•
era mcunprriinnssăa mmuimnccaa ccoommuunniişşttiilloorr n-au început, conducerea gospo- pentru oi, al căror număr va ire- Iunie" a organizat o şezătoare „Carte deschisă" de V. Kave- De ce nu mai e Begu şef? rit să se ia măsuri împotriva
dariei^ Şi. sfatului popular nu hui. să crească la 500, a mater­ literară. rin, Cei prezenţi au urmărit cu acelora ce nu folosesc din plin
din buvaş . atenţie evoluţia în roman a Tâ­ Cu vreo două luni şi ce­ timpul de lucru. Astfel, s-a
rnei, personajul principal al va In urmă, la secţia a doua fixai de comun acord ora cînd
Rezultatele sîttt rod romanului, care, dintr-o fată vagoane se lucra foarte de­ se va lua masa, ora cînd se va
săracă înainte de revoluţie, a- fectuos. Din această pri­ pleca de la lucru — cind sună
ai munciiii c«on mm Huniiiişotfiilionrc s"au ^n?r0'it nici de procurarea nitâţii pentru scroafe ş i ' altele funge în anii puterii sovietice, cină, unele partide pe lingă că sirena şi nu mai devreme — şi
ţiglei. Această rămînere în urmă sînt lucrări pentru realizarea cercetător ştiinţific în domeniul nu respectau calendarul de ter­ la fel, ora cînd toţi trebuie să
medicinei. men, realizau şi lucrări de sla­ fie prezenţi. Totodată s-a hotă-
Aproape toţi cei care au 'discu­ nu poate fi justificată prin lu- cărora vor trebui, să simtă răs- rii să fie sancţionaţi cei ce vor
tat pe marginea dării de seamă bă calitate. Din categoria aces­ încălca programul acesta.
au amintit că satul lor a ounos- crăriie agricole de toamnă, de- punderea toţi colectiviştii şi în tor partide făcea parte şi cea
cut în ‘aceastâaperioadă eveni- condusă de llie Begu. Cu toate acestea, intr-o zi,
mente importante. La 8 martie oarece pînă la- 1 noiembrie a.o. primul rînd membrii !şi candida- Ernest Friedmann a fost pus
Deficienţa mare in munca in faţa unui fapt la care nu se
c «!1 ţta ţele.200 ha. plamficate au tu de partfi Terminarea pînă Ia • In cadrul, învăţământului acestei partide o constituia fo­ aşteptai In timpul regulamentar
a.c spre exemplu, locuitori Sil- ideologic pentru cadrele didacti­ losirea în mod neraţional a echipa de la şasiu nu şi-a ter­
f“ ‘ mearantate abia 40, 25 noiembrie a.o a grajdului şi ce, în raionul Haţeg, s-aii orga­ După susţinerea recenziei, celor 480 minute ale zilei de minat lucrul, cu toate că norma
vaşului Inferior^au sar a ori c - In cuvmtul lor, participanţii la stringerea animale or si a ate a- nizat mai multe centre de semi­ membrii cercului literar au citit lucru. Unii muncitori invocau di­ a fost aceeaşi ca şi în zilele tre­
ectivizarea m întregime a sa u- adunarea de ale^ ri au oriticat |elor„ plantarea a 2^00 pomi narizare: La centrul Pui, de pil­ fragmente din operele lui Puş- verse motive pe seama cărora cute, cînd toate echipele se a-
dă, participă cadrele didactice kin şi Maiakovski. Din opera dutaseră de sarcini. Poate că
lui. Ca urmare a munni desîa- secţarjsmuj manifestat în activi- fructiferi, creşterea şepteluilui de din comunele Sălaş, , Rîu Alb, cunoscutului poet Puşkin au fost puneau întirzierile în cursul n-ar fi ştiut ce să facă, dacă
Şurata de organizaţia de partid Rău Bărbat,, Livadia, Baru Mare citite cîteva fragmente din „Pol- dimineţii, sau plecarea înainte nu i-ar fi venit în ajutor clţiva
şi datorită exemplului personal tatea biroului. Ei au arătat că animale în aşa fel cp numărul şi Pui. tava", iar din creaţia lui Maia­ de sfîrşitul programului. Aşa, tovarăşi:
pe care l-au oferit mulţi comu- kovski o bucată din „Poemul de pildă, se invoca motivul că
maj mup a p.reocupare din vaci|or de laotp să aiuncrâ la 40 lui Octombrie". trenul soseşte dimineaţa prea — Nu putem lăsa lucrul ne­
artea biroului> 'problema con. VfacI'Ior, de lapÎ L T t tirziu şi pleacă la prînz prea terminat, i-a spus Aron Popa.
devreme. In spatele acestui mo­ Ne facem de rîs., Eu zic să ră-
strUctiei putea fi rezolvată. Fap- şi cre?terea fondului de baza tiv se ascundea însă comodita­ mlnem peste orele de program
ţul c'a faza de începere "co- (din producţia vegetală şi ăni- tea unor oameni. De asemenea, şi să terminăm noi. Mâine om
jumătatea de oră pentru masă
nişti ca Ioan Nendreanu, Mun- tectiviştii 'au participat voluntar mală a anului viitor) cu încă Recent s-a ţinut seminarul la era de multe ori transformată vedea ce-om face.
in oră.
teanu Gh. Lemberg, Ioan Mariş, \a scoaterea şi transportul pie- 230.000 lei, nu sînt sarcini u lecţia „învăţătura leninistă des­ Cei care ău asistat la şeză­ împreună cu Popa a mai ră­
pre industrializarea socialistă". toarea literară, printre care şi Şi totuşi llie Begu era — şi mas şi Arghir Pădurean, şi Va­
Emiiian Gătănid şi alţii care tril şi al nisipului că au conîec- ŞGare. Tocmai de aceea în {run. Toţi cursanţii s-au prezentat cu tov. Gicas Costas, muncitor continuă să fie — un muncitor sile Sibişan. Cu toţii au stat
la secţia semicocs şi jurnalistul bun. Atunci de ce mergeau lu­ pînă cînd lucrul a fost termi­
s-a u înscris /dp.inrimsiai,t1 tos„-aa„tu„e cele Ibb ţionat cele 106.000 buc. cărămizi ; . ,. . conspecte întocmite pe baza bi­ Dumitru Marin, au fost plăcut crurile slab ? nat. Friedmann şi-a dat seama
familii unit îinn şki Ca- zi.dj uri..le au fxost, ri.dji-ca+te in te cu noul birou ales,’ com, un.işv- bliografiei indicate. Discuţii vîi de ce n-a terminat lucrul echi­
de au purtat tovarăşii Trandafir impresionaţi de reuşita ei. Iar Una din cauze — şi după pă­ pa de la şasiu a doua zi, cînd
Rahotă, Constantin Tîrjoianu, cînd totul s-a terminat, tovară­ rerea conducerii secţiei, cea restul partidei i-a tras la răs­
marea tamilie G.A.G. „Drumul roşu în trei săptămîni, dovedeşte dm G.A.G. Silvaşu Inferior. Ioan Itu, Nicolae Gutu, Ştefan şul Pamfil Cuteanu, maistru mai importantă — o con­ pundere pe vinovaţi.
Crişan şi alţii. la secţia electrică, a ţinut, să a- stituia familiarismul care se
lui Lenin“. că se poate face treabă bur ^ vor trebui ca încă de pe acur' rate cu glas tare că i-a plăcut stabilise între şef şi mem­ — Ar fi bine să vorbiţi mai
CONSTANTIN FLORESCU şezătoarea precum şi bucăţile brii partidei. De cele mai
N-au trecut de atunci decît dacă există preocupare ţaţă de să se mobilizeze la înfăptuirea alese şi că asemenea manifes­ multe ori dispoziţiile sale nu puţin' şi să lucraţi mai mult.
corespondent tări să se organizeze cit mai Doar n-aţi vrea să lucreze alţii
opt luni, dar rezultatele obţinu- organizarea muncii şi de mobili- acestora, des. şi pentru voi. Acesta nu este un
te dovedesc că colectiviştii din 0 La cercul de studiere a Is­ lucru frumos, a spus Aron Po­
Silvaş sînt buni pospodari. Fon- zarea oamenilor. Biroul organi- PETRE FARCAŞIU toriei P.M.R. din G.A.C. Nalaţi,
dul 3e bază al gospodăriei, la zaţiei de bază s-a limitat însă. participă 12 membri şi candidaţi
început le circa 460.000 lei, e
acum mai mare cu aproape în munca sa, la activitatea celor O nouă echipă de partid din gospodăria colec­
90.000 lei. S-au cumpărat 214 oi o tovarăşi care-l formau, n-a dat tivă şi satul Vad. După predarea
şi o clădire pentru sediul gos- lecţiei cu tema „Expunerea to­
sarcini concrete fiecărui mem- arilsffcă varăşului Gh. Glieorghiu-Dej la
podăriei. S-a început construcţia bru şi candidat de partid şi-n a-
unui grajd pentru 100 capete a 15-a aniversare a eliberării
vite mari celaşi timp n-a analizat activi- Nu de mult a luat fiinţă Romîniei de sub jugul fascist" Şi au avut de ce să fie mul­
în comuna Luncoiru de Jos, ra­ mai mulţi cursanţi, printre care ţumiţi cei care au participat
tafea celor 4 membri şi candi- ionul Brad, o echipă artistică Ioan Covaci, Caro! Nagy şi alţii, la şezătoarea literară organi­
zată la clubul din Călan. Au a-
partid care fuseseră a- s-au angajat să ajute la mobi­ vut astfel posibilitatea să cu-
ieşi in consiliul de conducere al lizarea tuturor cursanţilor la
lecţii şi Ia studierea temeinică a
Cele 24.000 kg. grîu — seca- gospodăriei. _ formată numai din utemişti. E-
tă, 10.000 kg. S>r5mb, 25.000 cbipa a prezentat în localita­ materialului bibliografic indicat.
In cuvmtul lor comuniştii Ioan te, un frumos program artistic
kg. cartofi, 7.500 kg. castraveţi, Mariş, Emtlian Gătaîiici şi alţii format dintr-o suită de dan­ nc-ască şi mai bine anumite opere
suri româneşti, cîntece şi reci­
110 ha. mazăre bob şi un însem­ au vorbit despre unii candidaţi tări. Munca lor a tost răsplă­
nat număr de animale, contrac­
tate ău adus în acest an însem- şi membri de partid care ei în­ tită cu vii aplauze, de către ale scriitorilor din marea ţară

şişi n-au constituit un exemplu prietenă. Faptul este cu atit mai

nate venituri gospodăriei şi co- în ce priveşte mobilizarea oarne- semnificativ cu cit oamenii mun­
nEor |a construcţia grajdului?

lectiviştilor. Victor Suşman s-a referit la îap- publicul spectator. Echipa ur­ cii de pretutindeni au sărbă­
Toate aceste rezultate sînt ro-
tul că nici în adunarea de dare mează să tacă deplasări în sa­ torit aniversarea a 42 de ani
dul muncii comuniştilor dm Sil- de seama şj njCj cu alte ocazii tele vecine.
de la Marea Revoluţie Socialis­
vaşu Inferior, rodul muncu^ bl- nu s .a ana.lizat activitatea celor F. BENEA V. COCHECI
tă din Octombrie.
roului organizaţiei de^ baza, a 4 brigadieri, deşi toţi aceştia corespondent corespondent
membrilor de partid cărora _le-a sînt membri sau candidaţi de V. A.

tost încredinţată sarcina _de-a partid, iar Sigismund Suşman şi erau respectate, oamenii lucrînd pa.

conduce gospodăria colectivă, ro- Aurel Maier au criticat birou! fiecare aşa după cum credea: ' — Vă pierdeţi timpul um-

dul activităţii susţinute şi a e- pentru muncă sectară şi delăsa- Cîntec despre Conducerea secţiei bllnd coto-colo...
Lunik hotărăşte,.. Şi mustrările au continuat. Vi­
xemplului pe care membrii şi re în ceea ce priveşte lupta pen-
Cu ochii phW de întrebări, novaţii (Sofia Pintea, Leontina
candidaţii de partid îl constituie tru- întărirea economico-crgani- De mult privea spre ceru-albastru, —
Astăzi spre vasfele-i zări
pentru colectivişti. Darea de zatorică a gospodăriei colective, Omul trimite un astru. Comuniştii au pus acest caz Adam, Margareta Bocşanu si
in faţa conducerii secţiei. Şi alţii) n-au mai avut altceva de
seamă a biroului organizaţiei de -Ar t

bază n-a oglindit însă aproape „Noul birou ales astăzi va tre- Ii pu.ne aripi măiestre, cum era şi firesc, hotărîrea n-o făcut decît să plece capul în
Şi ochi adine scrutători; întirziat: llie Begu a fost în­ pămint.
nimic din aceste rezultate, pro- bui să-şi îndrepte atenţia sa şi Iar el îi aduce ca zestre
Veşti despre stele şi sori.
blema întăririi economico-orga- să canalizeze activitatea întregii

nizatorice a gospodăriei colecti- organizaţii de partid înspre con- locuit. Partida i-a fost încredin­ Care-i secretul ?
ţată comunistului Ernest Fried­
ve a lipsit din darea de seamă. , solidarea economico-organ!zato­

De ce întîrzie rică a gospodăriei colective“ — mann. Biroul organizaţiei de Întrebat în seama cui trebuie
a spus în concluziile adunării
partid i-a trasat acestuia din pus saltul pe care l-a înregistrat
terminarea grajdului ? tov. Gheorghe Ordeanu, secretar
al Comitetului raional de partid urmă sarcina să introducă în această partidă, loan Pîrvu,
Haţeg. Vorbitorul a arătat că
Colectiviştii din Silvăş au în rîndurile membrilor partidei de maistru de şantier, a s p u s :
gospodăria lor 122 boi, 27 vaci lipsurile manifestate în acest do­
şi 43 cai. Pentru adăpostirea lor meniu se datoresc în mare parte Ştiinţa descătuşată, i vopsitori o disciplină socialis­ — Bineînţeles că¦merite deo­
s_-a început, pe_ la sfî_rşitul lunii faptului că organizaţia de par- Te-a străpuns plafon de cobaii t tă, să conducă partida spre rea- sebite i se cuvin lui Friedmann,
Pe nesfirşita boltă-nslelată, ţi
Vîsleşte Lunik in zboru-i înalt. Uzări pe măsura capacităţii oa- dar totul trebuie pus în seama

iulie, construcţia unui grajd. In tid şi biroul său, masa comuniş- menilor ce o compun. folosirii din plin a timpului de

20-22 de zile zidurile acestui.a au tilor. nu şi-au pus şi n-au avut Noul şef şi-a strins în lucriL Partida aceasta reuşeşte

fost ridicate. De atunci au trecut în centrul preocupării lor aceas- Stele cu părul albastra jur muncitorii cei mai con- resPecte calendarul de ter-
însă mai bine de două lupj şi tă sarcină de mare importanţă. Plutind pe mări de azur, ştiincioşi, comuniştii din parti-
Întorc spre tîaâml astru dă. Le-a vorbit acestora despre men 5i' dea lucru de bună
Campionatal regional de fotbal Mirate, chipul lor pur. importanţa. muncii lor, despre calitate, datorită faptului că fo-
faptul că ei pot să grăbească doseşte raţional cele 8 ore ale
O etapă a derbiisrifor Pe line cărări selenare sau să întîrzie reparaţia vagoa­
Alunecă încă şi încă nelor necesare siderurgiştilor şi 2“ ei' ae niuncă.
i După o întrerupere de o eta­ In cea de a doua serie a Şorbind cu antene de-argint BALAN Iată, aşadar, o partidă care
pă, campionatul regional de campionatului regional de fot­ Din Cosmos, faina adirtcă. minerilor.
fotbal îşi reia astăzi activitatea. bal trei tntîlniri au roluri mari numai In decurs de două luni a
Deşi au trecut nouă etape din în desemnarea unui nou lider Î. Felul simplu în care a discu­ înregistrat un salt impresio­
acest tur de campionat lupta sau a consolidării poziţiei plu­ nant, o nouă partidă In rîndul
este destul de strînsă. In seria tonului fruntaş. Astfel la Teiuş, f. Tînărul Ioan Manta lucrează la * tat cu oamenii, exemplele con- celor mai bune.
l-a, de pildă, între prima clasa- C.F.R. va întîlni Minerul De- centrifuga argăsitoriei fabricii de j
tă, Minerul Aninoasa, şi echipa va, la Sebeş, Sebeşul va întîlni N. ANDRONACHE
f blănuri „Vidra" din Orăştie. Mun- }
de pe locul 8, Parîngul Lonea, Aurul Brad, iar Locomotiva Al­ POŞTA REDACŢIEI
este o diferenţă doar de două ba va juca cu U.M. Cugir. Lup­ p cind cu multă conştiinciozitate reu- )
puncte. ta va fi cu atît mai dîrză cu cît
se întîlnesc între ele 4 din e- [ şeşte să-şl depăşească lună de lună I
Şt situaţia celor 8 echipe ni chipele fruntaşe ale clasamen­
se pare destul de dificilă în ce tului seriei. t norma în medie cu 13—16 la sută. 1 ROD1CA CIOCOTOIU — ALBA despre actualitatea zilelor noastre, nar vine în concediu, îşi întMneşte sensul celor arătate mai sas.
priveşte locul pe care-l vor
ocupa după consumarea etapei Etapa de ‘duminică va avea I IN FOTO: Tov. Manta la locul j IUL1A. Poeziile pe care ni le-aţi tri- Pretutindeni veţi găsi oameni ini- iubita şi pleacă la cosit, nu este de IO ACH IM LUCAC1 — HUNBDOA-
a 10-a, mai ales că unele din poate şi rolul de a mări numărul
fruntaşe îşi vor disputa între echipelor pentru primul loc în r de muncă. T mis „Stele... stele“ şi „S-au deschis moşi, devotaţi luptei poporului pentru nalarp să satisfacă exigenţele citiio- p X Este nobilă intenţia dunmea-
ele întiietalea. Astfel, actualul clasamentul seriei a 11-a. Ast­
lider, Minerul Aninoasa, va fel Unirea Alba, deşi joacă la azi porţile lu m i n i ia u teme intere- construcţia socialismului, oameni pe rilor. Se vede că atunci cînd aţi în- voastră de a ciuta Marea Revoluţie
Deva, are toate şansele de a
primi în deplasare replica echi­ învinge pe Recolta, iar Metalul Fruntaşi sânte. Unele strofe, la care probabil care să-i zugrăviţi in versurile dvs. cepul să scrieţi, n-aţi avut cristaliza- Socialistă din Octombrie şi apreciem
pei Parîngul Lonea, iar Dacia la învafăiură
Orâştie va juca acasă cu Mine- Cugir. va juca acasă cu Meta- aţi muncii mai mult, ni se par rea- In acest fel credem că veţi izbuti tă ideea, mesajul pe care aţi fi dorit 0um se cuvine acest lucru. Regre-
ruX Vulcan. Deosebit de dispu- ^il Crişcior, joc al cărui pre­ In una din zilele trecute,
nostic credem că va fi 1. In ca­ unitatea de pionieri din comu­ lizate. De pildă, dm poezia „Stele... . să creaţi o poezie bună. să-l transmiteţi. In viitor trebuie să tăm însă că nu putem publica poezia
tată va fi partida dintre Victo­ zul cînd cele două echipe, Uni­ na Lunca Cernii, raionul Ha­ vă străduiţi mai îniii să aveţi clară „Marelui Octombrie", pm tm că nu
ria Călan şi Şantierul Hune­ rea Alba şi Metalul Cugir., vor ţeg, a analizat în adunarea stele", strofa următoare este mai iz­ IOAN CORCOZ — ALBA IUL1A. ideea, să ştiţi precis ce doriţi să aduce nimic nou. Dumneavoastră
doarei. Pentru toate aceste me­ cîştiga, ele se vor apropia mai generată rezultatele obţinute la spuneţi şi apoi să treceţi la îmbră- ştiţi că acest eveniment oare a mar-
mult de primele echipe din cla­ învăţătură şi disciplină a elevi­ butită : Poezia „Glodurile noastre-ţi trimit careu ei în versuri. Altfel nu veţi cai începutul erei socialiste, a fost
ciuri ni se par favorizate echi­ sament. lor. Cu această ocazie au fost izbuti să creaţi o poezie bună, care dntat de sute de poeţi în mii şi zeci \
pele gazdă. Cea mai favorizată primiţi în rîndurile organizaţiei Cresc de aur stele la Bicaz un mesaj", nu este izbutită şi de să fie publicabilă. de mii de versuri. Maiakovski, Bed- {
in această etapă este echipa Aşa după cum se vede atît în de pionieri 5 elevi dintre cei „îi, Blok, Esenin şi alţi mulţi poeţi
C.F.R. Simeria. Deşi joacă în mai buni la învăţătură. Şi se-alintă .în Bistriţa sprinţară, aceea n-o putem publica. Lipsurile ei ,]L IE GHIŢA - SE B E Ş: Poezia
prima cît şi în a doua serie a
deplasare, ea are toate şansele campionatului regional de foi­ Noii pionieri, Pom !uliu Opri- Umplu de lumină întreaga ţară, principale, constau în aceea că nu
de a termina victorioasă în fa- bal vor avea loc meciuri, care lescu, din clasa a V-a, Drago-
ţa echipei Victoria Haţeg. Un mir Mioloşani, Miiron Prejban, Vrînd să-i facă soarelui necaz. aţi reuşit să creaţi imagini poetice,
Ionel Gheorghe şi Viorel Gro-
zoni din dlasa a IlI-a s-au an­ Poeziile trimise nu sînt însă în in­ Versurile par mai degrabă proză ri-
gajat în faţa unităţii de a ti în
iregime. realizate. Aveţi strofe şi ver- mată, fapt pentru care ele nu emo- „Partidului să-i mulţumim", pe care sovietici, au creat adevărate capo-
şiiri care sînt mai mult proză rima­ dopere dniînd Marea Revoluţie Scr
tă. De asemenea în unde locuri lun­ ţionează. De asemenea, o altă lipsă am primit-o la redacţie, deşi are o cialistă din Octombrie. Dumneavoas-
giţi artificial poezia lucru care face trâ reluaţi o temă mult solicitată,
să-i, scadă intensitatea emotivă. Vă a poeziei esle aceea că îngrămădiţi ideie fustă, sănătoasă, nu este rea- însă mult mai la general, fără să
sfătuim să lucraţi ou mai multă aten­ aduceţi, asa cum am spus ceva
ţie fiecare vers în parte, să nu vă prea multe fapte, fără a căuta ca Uzată artistic. Se vede că nu aţi m u_ ^ra mult mai interesant dacă
depărtaţi de ideea centrală şi mai cu ati fi scris într-o poezie despre afu•
seamă să vă străduiţi să spuneţi printr-un aspect semnificativ, redat citii suficientă poezie sau nu aţi torul sovietic acordat tării noastre,
mult, in versuri puţine. Aşteptăm despre sprijinul pe care specialiştii
să ne mai trimiteţi şi alte lucrări. poetic, să îmb, ăcaţi ideea care vă aprofundat ceea ce aţi citit, pentru că sovietici t'ii-l dau în desăvârşirea ma-
rilor construcţii siderurgice hunedo-
NICOLAE HAŢEGAN - ALBA animă, ideie nobilă de altfel. Incer- nu v-aţi străduit să redaţi ideea prin rene sau despre alte multe fapte ca­
IU L I A. A n citit cu atenţie poezia pe
câţi să scrieţi mai simplu, să vă imagini artistice, emotive. Poezia nu

exprimaţi ideile poetice prin fapte înseamnă numai ritm şi rimă. Ea

tipice, de marc emotivitate. presupune redarea unui bogat mate-

GHEORGHE TEODOR BARU rial de viaţă, prinir-un fa.pt tipic,

MARE. Ne-aţi trimis poezia „Malro- autentic, cu o mare putere de gent-

zul în concediu". De la bun început ralizare. Epitelut, metafora, compa-

meci mai uşor va avea de sus- vor constitui derbiul campio- continuare fruntaşi la învăţătu­ care ne-aţi trimis-o. Pe alocuri, ver­ vă spunem că ne place simplitatea raţia şi alte figuri de stil, !ară a re reflectă prietenia romîmo-sovietică,

ţinut Dinaino Orâştie la Hu- natului. Se pare că meciurile ră, de a-i ajuta pe colegii lor surile sini bine construite, ideea' cla­ versurilor, cursivitatea lor. Pe alocuri face abuz de ele, sînt necesare pen-, fapte care se găsesc pretutindeni. In
nedoara cu Corvinul II dar Vor prilejui astfel dispute dirze. şi de a contribui prin muncă la ră. Trebuie să vă spunem însă că aţi reuşii chiar şă creaţi imagini care tru a îmbrăca conţinutul poeziei în- felul acesta aţi fi creat o poezie cu
în care surprizele suit posibile. Pronosticurile in general încli- acţiunile obşteşti de colectare a cea mai mare parie a poeziei nu emoţionează. Poezia insă nu are o . ir-o haină poetică frumoasă. Vă adevărat autentică, o poezie bună.
nă favorabil spre echipele gaz­ fierului vechi şi maculatură. este realizată. Pqszia pluteşte în afir­ ideie cenircdă. N u . se desprinde lim- sfătuim să studiaţi cu mai multă a-
Oricare ar fi rezultatele de pe dă, dar şi surprizele sînt posi­ maţii generale, neconvingătoare. pede ce anume vreţi să transmiteţi icnţie poezia noaslra clasică şi con- Vă sfătuim să reflectaţi mai mult
ter.en, lupta pentru primul loc să daţi o afcutie mai mare realizării

va rămîne şi după această e- bile. . ION PĂDUREAN Vă sfătuim să încercaţi să scrieţi cititorilor. Simplul fapt că ’ un mari- temporană şi să mai încercaţi în art'istice’ a • t\emei.
tapă tot atit ‘de strinşă. corespondent ' *. . . ’ •
F. VASILE ,yv-r .

r.