Page 26 - 1959-11

Mr. 1517
Cuvintarea tovarăşului
Alexandru Drâghici
( Urmare din pag. l-a )
vletlc a construit socialismul şl a
păşit în perioada construcţiei desfă­
şurate a comunismului. Grandiosul
plan septenal, adoptat de Congresul
al XXI-lea al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, reprezintă o e-
tapă hotărîtoare în crearea bazei teh-
nlco-materlale a comunismului şl în
obţinerea victoriei în întrecerea paş-
blcă dintre capitalism şi socialism.
Uniunea Sovietică este în pre­
zent S uriaşă putere industrială. Nu
e departe vremea cînd ea se va si­
tua pe primul loc în lume în privin­
ţa producţiei industriale globale, a
producţiei industriale şi agricole pe
cap de locuitor, cînd, pe baza dez­
voltării forţelor de producţie,- po­
porul sovietic va avea cel mal ri­
dicat nivel de trai de pe glob, reali-
zînd, totodată, cea mal scurtă s.ăp-
tărrtînă de lucru şi zi de lucru din
lume. Asemenea realizări, o astfel
de grijă pentru viaţa poporului mun­
citor sînt de neconceput în orînduirea
capitalistă.
O strălucită expresie a superiori­
tăţii socialismului o constituie vic­
toriile epocale ale ştiinţei şi tehnicii
sovietice. Lansarea de către U.R.S.S.
a primilor sateliţi artificiali ai Pă-
mîntulul, a primei planete artificiale
a sistemului solar, trimiterea primei
rachete în Lună, lansarea primei sta­
ţii automata Interplanetare sînt cuce­
riri minunate ale geniului uman.
Munca creatoare a poporului sovie­
tic este înaripată de politica' clarvă­
zătoare a gloriosului Partid Comunist
al Uniunii Sovietice, a Comitetului său
Central leninist. Strîns uniţi în jurui
partidului comunist şi al guvernului
sovietic, oamenii sovietici luptă cu a-
vînt pentru a îndeplini înainte de ter­
men sarcinile puse de septenal. Urăm
din toată inima marelui popor sovie­
tic să obţină noi şi însemnate succese
in construirea comunismului. (Aplau­
ze puternice, ovaţii).
Tovarăşi,
Procesul adîncilor prefaceri revoluţio­
nare început odată cu Revoluţia din
Octombrie a zguduit temeliile lumii
vechi şi a determinat, într-o perioadă
istorică scurtă, schimbări profunde în
structura şi dezvoltarea societăţii ome­
neşti. Steagul roşu al revoluţiei socia­
liste a fost înălţat biruitor de popoa­
rele ţărilor de democraţie populară
care, împreună cu Uniunea Sovietică,
formează lagărul socialist-,unit,-şi pu­
ternic. Pe arena internaţională rapor­
tul de forţe, s-a schimbat in favoarea
socialismului.
Superioritatea noii orînduiri se vă­
deşte în faptul că ţările lagărului so­
cialist înaintează într-un ritm rapid,
inaccesibil ţărilor capitaliste, pe o linie
continuu ascendentă, iar nivelul de
trai al maselor se ridică neîncetat. In
anii următori ele vor produce mai
mult de jumătate din producţia indus­
trială mondială, ceea ce va constitui
un eveniment cu adevărat grandios In
întrecerea paşnică a socialismului cu
capitalismul, va spori şl mai mult
forţa de atracţie a ideilor marxism-
leninismului. (Aplauze).
Cu fiecare succes important al so­
cialismului ies tot mai mult în evi­
denţă bolile de nevindecat aie siste­
mului capitalist. In timp ce profiturile
marilor monopoluri sporesc, pe spina­
rea maselor muncitoare apasă tot mai
greu povara goanei înarmărilor, im­
pozitele, inflaţia, urmările crizelor şl
depresiunilor economice. Şomajul este
un adevărat flagel pentru multe mili­
oane de oameni ai muncii din ţările
capitaliste. Oricît ar căuta diferiţi apo­
logeţi ai burgheziei, diverşi ideologi
oportunişti, reformişti, revizionişti să
prezinte capitalismul ca fiind acum
„popular“, „uman“, toate aceste în-
. cercări da a înfrumuseţa în cuvinte
orînduirea capitalistă nu-i pot ascun­
de esenţa exploatatoare, contradicţiile
sale de neîmpăcat. Sub orice firme
s-ar prezenta sistemul capitalist, aces­
tea nu pot acoperi faptul că el hără­
zeşte maselor muncitoare mizerie, sub­
jugare economică şi politică, asuprire
colonială.
Masele muncitoare din lumea în­
treagă văd în Aîarea Revoluţie Socia­
listă din Octombrie evenimentul care
a deschis drumul luptei lor pentru
progres social, pentru eliberare din ro­
bia capitalistă. A luat un puternic a-
vînt lupta popoarelor din ţările colo­
niale şi dependente. După cel de-al
doilea război mondial, peste un mi­
liard trei sute de milioane de oameni
din ţările Asiei şi Africii s-au eliberat
din cătuşele robiei coloniale. Nici un
fel de încercări ale colonialiştilor nu
pot opri năruirea complectă a sistemu­
lui colonial.
In lupta pentru o viaţă mai bună
se făureşte unitatea clasei muncitoare,
a tuturor oamenilor muncii din ţă­
rile capitaliste. Creşte şi se întăreşte
continuu mişcarea comunistă şi munci­
torească internaţională, care se afir­
mă ca o mare şi puternică forţă pusă
in slujba progresului social, a păcii.
Marxism-leninismul însufleţeşte şi
luminează calea luptei a milioane de
oameni din toate ţările pentru demo­
craţie, pace şi socialism. (Aplauze
puternice).
Tovarăşi,
Sub conducerea partidului clasei
muncitoare, poporul nostru merge cu
hotărîre pe drumul deschis de Marea
Revoluţie Socialistă din Octombrie, ca­
re — după cum arăta tovarăşul Gheor-
ghe Gheoiţghiu-Dej — „a exercitat o
înrîurlre deosebit de puternică asupra
cursului dezvoltării istorice a poporu­
lui romîn..,“. Eliberîndu-se pentru tot­
deauna din lanţurile imperialismului,
poporul nostru a început să-şi fălirească
o viaţă nouă, dobîndind succese ho­
tărîtoare în construirea socialismului.
Dezvoltarea rapidă a industriei socia'-
liste, în primul rînd a industriei grele,
este chezăşia progresului înfăptuit de
întreaga noastră economie naţională
în anii puterii populare. In acest timp
au fost construite şi reutilate sute de
întreprinderi, au fost create noi ramuri
Industriale de necesitate vitală pentru
avîntul economic al ţării. Orînduirea
democrat-populară a pus în mişcare
nesecatul Izvor al talentelor şl iniţia­
tivei creatoare a poporului nostru.
Dînd dovadă de o atitudine nouă, so­
cialistă faţă de muncă, de o înaltă
conştiinţă patriotică, oamenii muncii
aplică în viaţă politica partidului şl
guvernului, îndeplinesc şi depăşesc pla­
nurile de dezvoltare a economiei naţio­
nale. Prevederile planului pe primele
trei trimestre ale acestui an au fost în­
deplinite cu succes, iar într-o serie de
ramuri importante ele au fost simţitor
depăşite.
Alături de industria socialistă se
dezvoltă neîncetat agricultura socialis­
tă. Majoritatea ţăranilor muncitori fac
parte în prezent din gospodării agri­
cole colective şi întovărăşiri agricole
obţinînd, prin munca lor harnică, re­
zultate din ce în ce mai rodnice în
sporirea producţiei agricole şi ridica­
rea nivelului lor de trai.
înfloreşte cultura noastră, ale cărei
comori au devenit accesibile celor mai
largi mase populare; se dezvoltă an
de an învăţămîntul de toate gradele,
activitatea ştiinţifică şi creaţia artis­
tică.
Masele muncitoare văd că roadele
tot mai bogate ale muncii lor duc la
îmbunătăţirea continuă a condiţiilor
lor de trai. O expresie a politicii par­
tidului şi guvernului, de ridicare sis­
tematică a nivelului de trai, material
şl cultural al oamenilor muncii, sînt
măsurile stabilite de plenara Comite­
tului Cenlral al Partidului Muncitoresc
Romîn din iulie a.c., care au sporit şi
mai mult avîntul creator al oamenilor
muncii din patria noastră.
Se dezvoltă necontenit alianţa din­ state membre ale sale s-au prezentat
tre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­ drept coautori al rezoluţiei asupra de­
citoare, frăţia dintre poporul romîn , şi zarmării generale şi Totale, iar Comi­
minorităţile naţionale. Popdrul nostru, tetul Politic al Adunării Generale a
însufleţit de victoriile măreţe obţinute , ¦ m u : 1 “aprobai-o'""' în '¦unanimitate
pe drumul construirii socialismului, Este nevoie de eforturile susţinute ale
este strîns unit în jurul Partidului tuturor forţelor, iubitoare de pace pen­
Muncitpresc Romîn, al Comitetului său tru ca dezarmarea generală şi totală
Central, al guvernului Republicii Popu­ să devină fapt.
lare Romîne şi priveşte cu încredere
viitorul. (Aplauze îndelung- repe­ celorlalte ţări socialiste In vederea con­
t a t e ) . Prevederile Congresului al II-
lea al partidului nostru se înfăptuiesc
cu succes, iar perspectiva de a ter­
mina în linii mari, în anii apropiaţi,
construirea socialismului şi a trece Ia
etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste
constituie pentru oamenii muncii un
imbold de a dobîndi noi şl măreţe suc­
cese în toate ramurile de activitate.
Poporul nostru îşi clădeşte viaţa sa
nouă ca forţă activă a marii familii
frăţeşti a ţărilor lagărului socialist.
Colaborarea şi alianţa cu Uniunea So­
vietică, ajutorul Internaţionalist pe care
ni-1 acordă într-ajutorarea cu celelalte
ţări ale lagărului socialist sînt o che­
zăşie de nezdruncinat a înaintării noa­
stre cu succes spre socialism. Expri­
măm calda noastră recunoştinţă şi dra­
gostea noastră frăţească faţă de po­
porul sovietic pentru sprijinul multila­
teral, neprecupeţit pe care ni l-a acor­
dat. Poporul nostru este hotărît să-şi
dea şi mal departe contribuţia sa pen­
tru a întări forţa, unitatea şi coeziu­
nea măreţului şi invincibilului lagăr
al socialismului. (Aplauze. Orale).
Tovarăşi,
Mersul dezvoltării Istorice a omenirii
demonstrează în mo'd viu justeţea în­
văţăturii marelui Lenin cu privire Ia
coexistenţa paşnică între stale cu sis­
teme sociale diferite. Politica consec­
ventă iubitoare de pace a Uniunii So­
vietice şi a celorlalte ţări socialiste
decurge din însăşi esenţa orînduiril
lor sociale, exprimă caracterul cu ade­
vărat popular al acestor state, ideolo­
gia profund umană a noii societăţi
socialiste.
Problema centrală a zilelor noastre
este menţinerea păcii Intre popoare.
Renunţarea Ia război ca mijloc de re­
zolvare a p'oblemelor internaţionale
litigioase, colaborarea şl întrecerea
paşnică între cele două sisteme sociale,
precum şi prietenia între popoare —
iată ţelurile principale ale politicii de
coexistenţă paşnică. Prin politica lor
iubitoare de pace, care exprimă năzu­
inţele şi interesele maselor largi popu­
lare, Uniunea Sovietică şi celelalte ţâri
socialiste au deschis în faţa omenirii
calea dezvoltării, fără războaie, a so­
cietăţii. ( A p la u z e în d e lu n g i) .
Dispunînd de o mare forţă econo­
mică şi politică, Uniunea Sovietică,
ţările socialiste luptă pentru a pune
măreţele descoperiri ştiinţifice şi rea­ poarele Uniunii Sovietice 1
lizări tehnice în slujba muncii paşnice Trăiască invincibilul lagăr al socia­
şi a progresului omenirii. Cercuri din lismului în frunte cu Uniunea Sovie­
ce în ce mai largi din toate ţările, tică 1
numeroşi oameni de stat, care apre­ Trăiască pacea în întreaga lume I
ciază realist situaţia internaţională, se
manifestă în favoarea păcii. Popoarele
din întreaga lume doresc în mod arză­
DRUMUL SOCÎ A U S MU LVI
tor pacea şl cer guvernîlor lor să
meargă pe calea destinderii interna­
ţionale. Ş vioară .de Stan Simion ; .9,13
Succesele obţinute pe drumul slăbirii
încordării însufleţesc popoarele care-şi
sporesc eforturile şi vigilenţa In lupta
pentru pace. Forţele reacţionare, pen­
tru care destinderea internaţională în­
semnează o lovitură puternică dată
planurilor lor agresive şl care încear­
că să învenineze atmosfera Interna­
ţională, devin din ce în ce mai Izolate
în faţa opiniei publice mondiale şi
chiar în propriile ţări.
In condiţiile actuale, cînd tehnica
militară dispune de puternice "îhljloa-
ce de distrugere în masă, singura cale
de urmat în relaţiile dintre state cu
sisteme sociale diferite este coexisten­
ţa paşnică, rezolvarea problemelor In­
ternaţionale litigioase prin tratative,
contactele între oamenii de stăf, dez­
voltarea legăturilor economice reciproc
avantajoase, a schimburilor culturale
şl ştiinţifice.
O contribuţie Importantă la cauza
păcii, a constituit-o vizita lui Niklta
Sergheevlci Hruşclov în Statele Unite
ale Americii, întrevederile şl convorbi­
rile sale cu preşedintele S. U. A.,
Dwight Eisenhower. Prin urmările ei,
această misiune a păcii şl prieteniei
a deschis calea pentru însănătoşirea
situaţiei internaţionale, pentru topirea
gbejei „războiului rece“.
De la tribuna Organizaţiei Naţiu­
nilor Unite, prin i Asul tovarăşului
N. S. Hruşclov, a răsunat pretutin­
deni în lume propunerea guvernului
sovietic cu privire Ia dezarmarea ge­
nerală şi totală, dizolvarea armatelor
terestre, a forţelor militare marine şi
aeriene, folosirea bugetelor de război
pentru scopuri paşnice. Realizarea pro­
punerilor sovietice ar avea o Impor­
tanţă uriaşă pentru omenire, ar elibe­
ra-o de coşmarul războaielor, ar crea
posibilitatea ca imense resurse mate­
riale şi spirituale să servească pentru
ridicarea nivelului de frai al popoare­
lor, pentru ajutorarea ţărilor slab dez­
voltate.
Cercurile cele mai largi ale opiniei
publice mondiale sprijină cu însufle­
ţire propunerile sovietice cu privire la
dezarmarea generală şi totală şi nu­
tresc speranţa că forţele raţiunii vor
triumfa.
Pentru prima oară în Istoria Orga­
nizaţiei Naţiunilor Unite, cele 82 de
Propunerile Uniunii Sovietice şi ale
solidării păcii reprezintă o bază con­
cretă, realistă, pentru rezolvarea pro­
blemelor litigioase, acumulate în anii
„războiului rece“, pentru consolidarea
şi dezvoltarea destinderii manifestate
în ultimul timp în relaţiile internaţio­
nale.
Republica Populară Romînă promo­
vează pe arena internaţională o poli­
tică consecventă de pace şi colaborare
cu toate statele.
Recent ţara noastră a propus O.N.U
realizarea unor acorduri regionale ale
statelor legate prin vecinătate geogra­
fică, tradiţii istorice, interese economi­ lume, a încercat să se sinucidă, învăţa, .Aţarta; a ..primit să-l în­
ce comune, legături culturale. In a-
cest sens, guvernul ţării noastre îşi
reafirmă propunerile cu privire la în­
cheierea unui tratat balcanic de înţe­
legere şi securitate colectivă, crearea în
această parte a Europei" a unei zone
lără arme nucleare şi rachete.
Republica Populară Romînă acordă
o mare atenţie dezvoltării schimburi­
lor comerciale şi culturale cu toate
ţările, indiferent de orînduirea lor so­
cială, ca factor care contribuie la sta­
tornicirea încrederii în relaţiile dintre
state, la întărirea în întreaga lume a
păcii şi la progresul popoarelor.
Tovarăşi,
An de an, ideile marxism-leninismu-
lui pătrund tot mai adine în conştiinţa
maselor, care se conving, pe baza fap­
telor, de superioritatea socialismului.
Victoria acestor măreţe idei este ine­
vitabilă. Aceasta o cer legile obiective
ale dezvoltării istorice.
Creşterea neîncetată a forţelor păcii
şi progresului social deschide în faţa
umanităţii perspectiva reală de a ex­
clude pentru totdeauna războiul din
viaţa societăţii. Forţele păcii Ue pe tot
globul pămîntesc vor şti să determine
o nouă eră în relaţiile dintre popoare,
vor şti să asigure pacea — năzuinţa
cea mai scu'mp'ă a omenirii întregi.
(Aplauze puternice şi îndelung
repetate).
Trăiască cea de-a 42-a aniversare
a Marii Revoluţii Socialiste din ' Oc-
. tombrie 1
Trăiască gloriosul Partid Comunist
al Uniunii Sovietice, Comitetul său
Central şi guvernul Uniunii Sovietice I
Trăiască în veci prietenia de ne­
zdruncinat dintre poporul romîn şi po­
',
(Aplauze puternice minute în
şir. Asistenţa în picioare ova­
ţionează îndelung-).
Pag. 3
Din programul de radio
9 NOIEMBRIE 1959
PROGRAMUL 1: 6,45 Salut t-re-sou; 21,07 .„Acordeonul ve­
voios de pionier ; 7,30 Me­ sel“ program de muzică uşoa­
lodii populaire romîneşti din ră ; 22,30 Concert de estradă;
Banat şi Ardeal executate la 23,15 — 23,52 Sonata în La ma­
jor de César Frank.
Cîntece de tineret ; 9,30 Un tă­
ciune şi-un cărbune : „Califul PROGRAMUL II : 1-4,30 „Me­
Barză" — scenariu de Natalia lodii de toamnă" — program
Negru după o poveste din „1001 de muzică uşoară ; 16,15 Cîn­
de nopţi“ ; 10,30 Melodii popu­ tece din trecutul de luptă al
lare romîneşti ; 12,00 Fragmente poporului nostru.; 16,30 Vorbeş­
din opera „Sadko" de Rimski- te Moscova!,; ,17,30 Muzică vocală
Korsakov ; 13,05 „In slujba pă­ în interpretarea soliştilor noştri;
cii“, emisiune de cîntece; 14,00 18,05 Diin folclorul popoarelor;
Cîntecirl şi jocul popular în crea­ •19,00 Muzică uşoară -sovietică ;
ţia compozitorilor noştri; 15,10 20,00 Din muzica de operă a
Mici piese distractive; 16,35 compozitorilor noştri; 20,20
Muzică populară din ţări prie­ Noapte bună, cop ii; 21,15 Din
tene ; 17,30 Gînteoul săptămî- cele mai cunoscute melodii popu­
lare romîneşti; .21,45 Consfă­
nii : „Părinte drag, partid iu­
tuirea de la Constanţa cu sorii--
bit“ ; 18,30 „Viaţa nouă a sate­
tarii — radiareportaj; 22,30 Lu­
lor“ — program de cîntece şi
crări pentru pian de Schumann,
jocuri; 19,15 Teatru la micro­
interpretate de Svia-toslav Rich-
Comunistul Nlcolue Filip este prim-încălzvtor la bateria
IlI-a carbofluid de la semicocseria din Călău. El depune efor­
turi pentru respectarea procesului tehnologic.
IN CLIŞEU) ţ Tînărul comunist Nicolae Filip ta locul de
muncă. „vh i
La căminul cultural fon ; „Bălcescu" de Garnit Pe- ter,; 23,15 .Concert de !noapte.
' din Miercurea 10 NOIEMBRIE 1959
PROGRAMUL I: 7,15 Muzi­ ja-na" de Filairet Barbu; 16,30
că populară romînească ; 9,00 Instrumentişti sovietici de muzi­
Melodii populare romîneşti din că uşoară ; 17,25 Sfatul medi-
Pînă nu de mult în comuna Miercu­ mal formaţia corală deoarece aşa era O ltenia; 10,05 Muzică instru­ cului : Prevenirea rahitismului
rea existau trei formaţii corale. Odată programarea. La cămin există însă şi mentală interpretată de mari la copii; 19,00 „Valsul nostru",
cu înfiinţarea lor, se credea că va două echipe de dansuri: una romînă solişti; 11,45 Radio-Prichin- program de muzică .uşcară ;'
începe o adevărată întrecere pentru şi alta germană. Ambele pregătesc d e l; 12,00 „Solişti şi formaţii 19,30 Fragmente din opera „Don
prezentarea de programe artistice cît sulte de dansuri romîneşti şi germa­ de tineret din lumea întreagă: Carlos“ de Verdi ; 22,40 Muzi­
mal reuşite. Realitatea a fost că nici ne. Maria Botheş, Mihai Kaiser, Sofia Orchestra populară a tineretului că populară romînească.; 23,15
unul nu se pregătea aşa cum trebuie Hann din echipa germană şi Florlca din R.P. U ngară; 12,40 Muzi­ Concert de noapte.
iar cu prilejul anumitor sărbători, spec­ Marineşcu, Elena Bunea, . Elisabeta că uşoară romînească ; 13,05
tacolele prezentate erau de slabă cali­ Pascu şi Victor Priseoaru din echipa, Muzică din opere; 14,40 Cîn­
tate. Directoarea căminului cultura!, rotnînă, sînt cei mai conştiincioşi.
jtov. Haritina Popescu, ajutată de
Atenţia conducerii căminului cultural tece despre Doftaina ; 16,00 Sui­ Sţteetaealc
către organele locale de partid şi de din Miercurea este îndreptată îta cea tă orientală de Francisc Poipy;
stat, a reuşit ca din cele trei coruri mai mare măsură spre pregătirea festi­ 17,25 Concertul nr.. 4 în Re eittm ta tâ^im ţiec
să facă unul puternic oare să desfă­ valului bienal de teatru “ I. L. Gara- major pentru vioară şi orches­
şoare o activitate continuă şi de bună giale". La festival se prezintă cu două tră de Mo-zart; 19,05 Limba 9 şi 10 NOIEMBRIE 1959
calitate. Corul unic din Miercurea, cu­ echipe de teatru. Echipa romînă va noastră — vorbeşte acaid. prof. DEVA: Evadare din umbră
prinde acum 80 de persoane şi face prezenta piesa „Răfuiala“, iar cea ger­ Al. Graur; 21,00 Gintă orches­ ALBA IU LIA : Rîsete în Para
reptiţii de două ori pe săptămînă. mană piesa „Paznicul stelelor“/. Pen­ tra de muzică populară a an­ dis ; Prietenul reg ă sit; BRAD
...In seara aceea, multe grupuri de tru reuşita spectacolelor s-au început samblului „Ciocârlia“ ; 21,30 Casa liniştită ; 1LIA: Favoritul
tineri s-au îndreptat către căminul deja pregătirile. înainte de concurs, Cîntarea Romîniei — itinerar li­ 13; ORĂŞTIE : Gerul infernu
cultural. Directoarea căminului avusese membrii formaţiilor de teatru intenţio­ ric prezentat de Eugen Barbu; lui ; 2 x 2 iac cîteodiafă 5 ; HU
grijă ca totul să fie în ordine în sala nează să dea cel puţin două ¦spectaco­ .23,07 Concert simfonic de mu­ NEDOARA-; Nevăzut, necunos
unde aveau loc repetiţiile. Ajunşi aici, le cu fiecare piesă. zică sovietică. cu t; HAŢEG : Roma oraş des
membrii formaţiei corale, majoritatea chi-s ţ PETROŞANI : O în'fcîm
p'lare extraordinară; Cîntăreţul
Despre activitatea cultural-artistică PROGRAMUL I I : 14,30 Cîn­ mexican-; SEBEŞ: Pagini
tece sovietice în interpretarea de vitejie ţ SIMBRIA: La
tineri, au aşteptat dirijorul. La ora care se desfăşoară la căminul cultural ansamblurilor noastre; 15,30
dy Hamiilton -; LONEA: Con
hotărîtă, dinainte, tov. Paul Sthedel, din Miercurea s-ar putea spune multe Muzică din opereta „Ana Lugo- tele de Monte Gristo; TE
I U Ş : Spioana din Hong
dirijorul corului, a început repetiţiile. lucruri frumoase. Pe lingă formaţiile A A A A .A A A .'V W W W na, \ /W V ( Kong-; ZLÂTNÂ : Don -Giovami
BAR'U MARE: Facerea lumii
S-au interpretat cîntecele „Măreţ pă- artistice există aici şi un cerc „Să ne LA CEREREA APOLDU DE SU S: Zile de
PARTICIPANŢILOR dragoste ; CALAN : Prima me­
mînt al patriei iubite", „Imnul tinere­ cunoaştem patria“, un cerc de cultură TRAGERI DUBLE lodie.
tului", şi diferite cîntece populare. Ca generată şi un cerc agrotehnic. Toate Permanent A A A ‘V \A A A /NAAAAAA/WVX/N^
întotdeauna, coriştii Vasile Dordea, acestea contribuie nemijlocit la ridica­ LOTO central
Calina Ţugui, Maria Lunea, Marla rea nivelului cultural al cetăţenilor din
Oiteanu, Elisabeta Pascu, au fost pre-
comuna Miercurea,
zenţi-la ' repetiţii..... - - ‘ - '. " ¦ r .«•¦ ...t - w - . v
In seara aceea a făcut repetiţii nu- . i• V, ALBU
gINTRE 9> SI! 1!« gdOTjEMjBtMflK !L^ în f ie c a r e s ă p tă m în ă , \O ferte de serviciu
CJINEM/% „lf HILIIMiOINSIRBfcP-iaHEVA cu aceiaşi bilet,
participaţi la
O.C.L. PRODUSE INDUS­
TRIALE INTERRATONALA
2 EXTRAGERI de cîte DEVA angajează remizieri,
J s iiiif fii iim W 9 NUMERE pentru magazci?ne şi tîrguri!
atît în Deva cît şi în regiune,
Pe sălile spi- — mit de la Karel 2 EXTRAGERI 2 LEI care vor ii bine retribuiţi. In­
1 EXTRAGERE 1 LEU formaţii se pot primi de Ia bi- !
talului, doi oa- O producţie a studiourilor i-a reamintit rouriie O.C.L. Produse Indus-!
triale din localităţile D eva,!
meni aşteaptă cehoslovace Mantei strălucite- Alba Iulia, Brad, Cugir, Orăş-
tie şi Sebeş.
plini de îngri-jo- n — le posibilităţi pe
WVWVWVNAAAA VvW V V W
rare. Marta, pe care amî-ndoi o care i. le putea oferi acest om.
iubesc mai mult decît orice pe Peste, cîteva.- zile, în timp ce Jiri
luînd o doză puternică de som­ soţească pe Karel fa un concert.
nifer şi acum viata ei este în Jiri a-aflat în-săjot-ul de la Vera.
pericol.
Prăpastia între cei doi soţi a în­ »întreprinderea de industrie locală J MAJ1 rt •
„Ce-a împins-o la acest p as?“ ceput- să s.e. adînceaşcă. După
se întreabă tatăl ei, bătrinul obţinereadiplomei, Jiri a fost DEVA, str. Mureşului, 6 — Telefoane: 440 şi 87
farmacist Kout. „Aceasta nu sa-r nevoit să plpce, pentru cîteva
fi întâmplat niciodată, dacă nu luni îp provineie.. Rămînînd sin­ produce:
te-ar. fi cunoscut pe dumneata“,
continuă el, adresîndu-se lui-Jiri, gură, Marta a,,simţit o nestăvi­ @ m o b i i ă — garnituri de bucătărie
soţul Măriei. lită dorinţă de' a se întoarce la „1 Mai" Deva
ţaţă! ei.V.fcout',şi-a primit bucu­
Nici acum, cînd fiica sa se ros ,fiica ş i . a făcut totul, ca s-o @ nasturi şi piepteni din gaîalit
zbătea între viaţă şi moarte, el apropie-,de Karel. $ nasturi şi piepteni din corn
nu înţelegea cît rău îi pricinu­ $ nasturi şi piepteni din piexiglas
ise prin concepţia lui greşită a- Inapoindu-se. la P.raga, Jiri l-a
supra vieţii. surprins pe Karel care venise confecţii de scaune şi spătare pentru
cabine autocamioane de orice tip
Kout dorea s-o mărite pe s-o ia pe Marta de la magazi­
nul l.a care lucră. v in d e :
Marta ou ingi­
Bl a plecat în ® piatră concasată pentru drumuri
nerul Kaire'1, oare
r~ r,a . grabă,,, nevoind @ diferite sortimente de savura (criblură)
ocupa un post b pentru asfalt
bun şi realiză ( f lU m il Z-tLCL să asculte nici
cîştiguri mari o explicaţie. De
din specularea! supărare, Marta
automobilelor. Marfa însă nu lua s-a îmbolnăvi^ de nervi. Crezând
în seamă atenţiile lui Karel. că Jiri a părasit-o, Marta, în
Prin intermediul colegei sale de desperarea ei, a primit^invitaţia
şcoală, Vera, ea l-a cunbscut pe lui Karel de a pleca împreună
Jiri, un desenator tehnic, de care •cu el într-o excursie la Kariovy-
aceasta era îndrăgostită. Cei doi Vary. Timpul-petrecut alături de
tineri au început să ţină mai . Karel, i-a deschis însă Martei
mult unul la celălalt'şi cu tot ochii, arătî-ndu-i ce fel de om
dispreţul bătrînufui farmacist este. Dîndu-şi seama de greşeala
fată de „un oarecare“ desenator, pe care o făcuse, de ceea ce re-
s-au căsătorit. prezenta Jiri pentru ea, Marta
De la început, viaţa" alături de s-a întors în grabă la Praga.
Jiiri s-a vădit a nu fi aşa cum L-a.căytat la şantier, dar Jiri,
visase Marfa. Jiri, care nu informat de bătrînul. Kout des­
se ocupa cu afaceri dubi­ pre excursia Martei, s-a purtat
oase, preferind să munceas- cu ea foarte rece, respingînd îm-
că în mod cinstit, nu avea oişti- păcarea. t\ernu|ţumită de aţitu-
guri-le mari ale lui Karel. Afară dinea tatălui ei, oare-i dădea
de aceasta, el urma şi cursurile dreptate lui Karel şi negăsind
şcolii de construcţii, care-i ră- nici o ieşire din situaţia în care
peau mult timp. Lipsa de bani, se găsea, Ma-rţa a încercat să-şi
prea puţinul timp pe care Jiri pună capaţ zílélor.
l-a acordat Martei din cauză că
era ocupat, au făcut ea după ...Medicii au luptat mult, reu­
cîteva luni lucrurile să nu mai şind în celé din urmă să-i sal­
meargă bine în căsnicia lor. Si­ veze viaţa. Cînd s-a însănăto­
şit, viitorul i-a devenit clar. Ea
tuaţia s-a înrăutăţit cun se în ce va părăsi pentru totdeauna casa
şi catastrofa s-a dezlănţuit cu tatălui ei, îmbibată de atmosfera
prilejul zilei de naştere a Mar­ moravurilor şi a egoismului bur­
tei, pentru care Jiri n-a găsit ghez, pentru a-şi duce viata a-
nici o clină liberă. Buchetul pri- lături de Jiri.