Page 29 - 1959-11

Pag. 2 DFUMUL SOCIALISMULUI Ní\ 151 8

De la început toată atenţia Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate Frecventa Ii

frecvenţei ‘ ¦* * 1 muncitori te ii

la învâţâmintul de partid Noi colectiviştii,, ştim că po­ Sămînţa de porumb hibrid !n afenfîa ooilslf
rumbul este o plantă capabilă să KA-4 generaţia l-a necesară în- v>
dea producţii mari dacă e cul­ sâmînţărilor, era pregătită din
; In urmă ou mai bine de 3 săp- săptămîni şi, la cea de a doua tivată şi întreţinută ou atenţie. timp. Am căutat ¦s ă 'însămînţăm Sărbătoarea celor raîci Cursurile şcolii medii serale din elevii muncitori care au lipsit ne-
Pornind de la această premisă porumbul cît mai de timpuriu,
lămîni, în toate întreprinderile şedinţă, din cei 25 candidaţi în- am acordat culturii porumbului
toată atenţia, şi ca atare am ob­
şi instituţiile de la oraşe s-a sorişi lâ învăţămînt, cinci au' lip- ţinut o producţie medie de 5.000 la începutul epocii optime. In- Nu de mult,' la şcoala elemen­ C-ugir sînt urmate de mulţi tineri motivat de la începutul anului şi pînă
kg. la hectar. Această produc­ sămînţatul l-am. executat cu tară -dîn comuna'Pianu de S ub, fruntaşi în producţie. Datorită măsu­ acum, totuşi, măsurile pe care le-a
deschis învăţămîntul de partid, sit nemotivat. Ga'uza ? De mo- ţie nu este prea mare avînd în rilor luate de conducerile uzinei me­ luat au fost puţine şi nu suficient de
vedere că de pe o parcelă de 17 talurgice şi ale altor întreprinderi din chibzuite pentru a rezolva această
La şedinţele de deschidere par- bilizarea acestora nu s-a mai hectare am obţinut o producţie maşina; la distanţa de 65Î40 cm. raionul. Sebeş, .a avut loc-alege­ localitate, elevii muncitori au fost re­ problemă. Comisia din uzină a orga­
de 7.000 kg. •porumb, la hec­ Sămînţa a găsit în sol umidi­ partizaţi să lucreze în. producţie î n ’ nizat munca elevilor muncitori în
ticiparea cursanţilor a fost deo- ocupat nimeni — nici biroul or- tar. Mai mult chiar, de pe un rea „¦preşedintei unităţii de . pio- schimburile I şi III, pentru a avea schimburile I şi III. A organizat de
hectar experirh'ental am cules -nie-ri. astfel posibilitatea să frecventeze cu asemenea scurte consfătuiri cu elevii
sebit de bună. Se observă însă ganizaţiei de bază şi nici pro- 101400 kg. porumb. Iată cum am tate suficientă, astfel că a răsă­ regularitate cursurile. Trebuie re­ muncitori pe secţii, în oare s-au dis­
procedat noi pentru a obţine o rit bine. La cîteva ‘zile d u p ă' marcat faptul că majoritatea elevilor- cutat absenţele nemotivate. Aceste
că la unele cercuri şi cursuri, în- pagandisîuL cercului, tov. Gh. recoltă de 7.000 şi chiar 10.400 Gu !acest prilej. — aşa. cum. de, muncitori vin regulat la ore, depun măsuri au fost bune, dar ele au ră­
kg. porumb la hectar. obicei se întîmplă 'în fiecare an stăruinţă în acumularea cunoştinţelor mas singurele care să rezolve pro­
cepînd cu cea de a doua şedin- Poanta. răsărirea complectă a porumbu­ —1 s-au prezentat rapoarte pe predate, iar profesorii se străduiesc blema frecvenţei regulate la cursuri
Porumbul nu este o plantă să explice cît mai clar şi mai pe în­ a celor înscrişi. Comisia din uzină
ţă, se înregistrează absenţe n e - ' In legătură cu propagandistul prea pretenţioasă ta sol şi la lui, am controlat întreaga • par­ detaşamente, asupra- activităţii ţelesul tuturor, flecare lecţie în par­ deşi s-ezisată zilnic despre cei care
planta premergătoare. El reu­
justificate. Este un fenomen ne- cercului am mai a,vea de adău- şeşte bine pe toate tipurile de celă şi golurile găsite le-a m desfăşurate în ' perioâda anului
sol şi se mulţumeşte cu orice
gativ care trebuie combătut din g at ceva. Faptul că el însuşi vine plantă premergătoare. Dar dacă complectat cu sămînţă de po­ .trecut,- rapoarte-din--care rezultă
totuşi i se asigură condiţii bu­
timp, cu toată răspunderea, a- nepregătit la şedinţele de curs, ne de vegetaţie, porumbul e re­ rumb înmuiată în apă. _ că,pionierii de la această. şcoa­
vînd în vedere că de frecvenţă predă s-au organizează convor­ cunoscător şi leagă rod bogat.
depinde în mare măsură buna biri fără a avea întocmit măcar Pe cele 17 hectare, porumbul a Cînd 'plantele de porumb au lă" au obţinut importante succe­
desfăşurare a învăţământului de avut 3— 4 frunze, am efectuat se -la învăţătura şi cu ocazia di-,
un conspect sumar, face ca şe­
partid. dinţele de curs să se desfăşoare prima prăşită. 'La un interval de ' feritelor acţiuni obşteşti. Rapoar­
Pentru a ounoaşte starea de
la un nivel scăzut, într-un fel două ¦săptămîni, am .aplicat, a tele - au; fost susţinute de căţre
fapt din unele cercuri şi cursuri cu totul nepermis. .Tocmai de a- 11-a şi apoi a treia prăşită. In pionierii .Gheorghe, David, Ana te. Datorită acestui fapt, mulţi ti­ lipsesc de la cursuri, n-a stat de vor­
redăm mai jos cîteva aspecte. ceea, deşi se află doar la înce­ neri muncitori care urmează şcoala bă cu ei, individual, pentru a vedea
timpul efectuării praşilelor ’ am Sînea, Petru Martş. şi alţii.
Pionierii s-au angajat .apoi ca medie serală, au făcut de pe acum de ce nu se duc ta şcoală şi pentru
Deşi există condiţii, putul activităţii sale, în cercul avut în vedere ca dîncimea de
săpare să scadă înspre a treia ' în âcest ari şcolar să depună' e- progrese simţitoare în însuşirea cu­ a-i convinge de importanţa frecven­
se înregistrează mai sus amintit învăţăfnîntul se prăşită, deoarece, porumbul îşi foriuri susţinute pentru a reali­ noştinţelor de cultură generală.’ Ca­ tării regulate a cursurilor. De altfel,
absenţe desfăşoară slab. Considerăm că dezvoltă rădăcini laterale a- za succese din cele mai frumoa­ taloagele tuturor claselor pot sta măr­ comisia din uzină munceşte mal mult
se la diferite cercuri fte materii, turie acestui fapt.
în această privinţă Comitetul o- proape de suprafaţa solului. sporadic. De mai multă vreme, ea nu

La staţia Simeria călători a răşenesc de partid ar avea ceva La îndemnul tovarăşului in­ concursuri sportive, excursii etc. Nu ne vom opri însă mai mult asu­ şl-a mal analizat munca, nu şi-a pro­
fost organizat şi funcţionează a- de spus.
giner agronom şi sub îndruma­ Adunarea a’ ales ca preşedin­ pra acestei probleme. Articolul de faţă pus nimic pentru activitatea de viitor.
nul acesta un cerc de studiere Membrii biroului avut ca plantă premergătoare o rea sa, am organizat şi un lot tă de unitate pe pioniera Ioana îşi propune să analizeze cauzele pentru Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Con­
a Istoriei P.M.R. anul II la care să constituie exemplu leguminoasă, şi anume borcea- experimentat cu un hectar de Opriş din clasa Vil-a, elevă care, încă, anumiţi elevi muncitori, lip­
sînt înscrişi toţi membrii de par­ gul. După recoltarea borceagu- porumb. Acestui hectar de po­ fruntaşă la învăţătură şi în acti­ sesc nemotivat de la şcoală. De la siliului de -Miniştri cu privire la îm­
rumb i-am aplicat pe lingă lu­ vitatea pionierească.' început, trebuie să spunem că cei care bunătăţirea învăţămîntului seral şi fă­
tid, candidaţii şi tovarăşii din personal lui am efectuat o arătură de crările obişnuite — aplicate în­ lipsesc sînt majoritatea de la U.M. ră freovenţă de cultură generală şi su­
tregii culturi — şi îngrăşămin­ LIA IOSIF Cuglr, iar numărul lor nu este mic. perior, trasează sarcini importante co-
activul fără de partid. Absenţe cu totul nejustificate vară, iar mai înspre toamnă am te chimice, ca superfosfat şi a- Cîteva exemple în această direcţie sînt misilor din întreprinderi în legătură
s-a-u semnalat şi la1 cercul f de arat terenul adine. Această ară­ zotat de amoniu. Superfosfatul Acţiuni pionereşti ou buna funcţionare a şcolilor medii
In scopul ca toţi cursanţii să tură, am lăsat-o apoi în braz­ — în cantitate de 150 kg. la edificatoare. De pildă, în zilele de 14 serale. Ele trebuie să aibă o preocu­
poată participa cu regularitate hectar — l-am administrat la Elevii şcolii elementare din şl 15 octombrie, numărul absenţelor pare permanentă asupra felului cum e-
arătura de toamnă, iar azota­ comuna Sa-rmizegetusa, raionul nemotivate de la cursuri este aproa­ tevlt muncitori îşi însuşesc lecţiile pre­
la învăţămîntul de partid, orga­ studiere a- istoriei P.M.R. care dă crudă, negrăpată. In aceas­ tul de amoniu la prima prăşită. Haţeg, pe lingă rezultatele fru­ date, cum frecventează cursurile, cum
nizaţia de bază, avînd în vedere funcţionează în cadrul întreprin­ tă stare, coamele brazdelor au Ca rezultat final, de pe acest moase pe care le obţin la învă­ pe 40, iar îri ziua de 22 octombrie de îşi fac datoria cadrele didactice. Cu
că majoritatea cursanţilor lu­ derii de colectarea şi industria­ împiedicat spulberarea zăpezii hectar am cules 10.400 kg. po­ ţătură, în timpul liber au colec­ peste 30. Absenţe nemotivate s-au regret trebuie să spunem că la Cugir,
crează în turnusu-ri şi ture, a h o -. lizarea laptelui din Simeria. în timpul iernii şi astfel stra­ rumb. tat cantitatea de 800 kg. fier înregistrat şi în alte zile şi nu gre­ comisia de la uzină metalurgică a
tărît ca şedinţele de curs să fie Ceea ce este mai rătlj că printre , tul arabil al solului a acumulat vechi şi au amenajat un teren şim dacă spunem că de la începutul cam uitat de aceste sarcini. Faptul că
In acest an am acumulat o pentru pepiniera pomicolă. Tot s-au organizat acele mici consfătuiri
organizate pe schimburi. S-au absenţi se numără şi tov. Alb'uţ • o cantitate mare de apă. experienţă bogată în cultivarea în timpul liber, elevii se ocupă anului n-a existat nici o zi în care pe secţii, este un lucru bun, dar nu
porumbului. Sîntem hotărîţi ca şi cu activităţi soci-al-culturale. anumiţi elevi să nu lipsească nemo­ suficient Comisia din uzină trebuie
creat cu alte cuvinte condiţii Spineanu, responsabilul cu mun­ In primăvară am avut grijă în anul viitor să obţinem de la Printre altele, sub îndrumarea tivat de la şcoală. Aşa cum am amin­ să aibă o activitate permanentă. Este
porumb o producţie şi mai ma­ corpului didactic, s-au organizat necesar că îovarăşii din comisie să
optime ca nimeni să nu lipseas­ ca de propaganda şi agitaţie din - să nu se piardă apa din sol re. In acest scop am pregătit 11 seri literare, unde s-au ţinut tit mai sus, cei mai mulţi tineri mun­ analizeze periodic activitatea elevilor-
că de la învăţămînful de partid. din toamnă, prin arătură adîncă, recenzii, au fost popularizate muncitori, să analizeze în parte fie-
Gu toate acestea, la cea de a biroul organizaţiei de bază. prin evaporare. De aceea, înda­ succesele ştiinţei şi tehnicii so­ citori care lipsesc nemotivat de la
doua şedinţă de curs, din cei 15 vietice. cursurile şcolii medii serale sînt de la
Se impune că membrii birou­ tă ce s-a putut intra pe teren şi
U.M. Cugir. Să vedem care sînt cau­
lui organizaţiei de bază să pri­ cînd coamele brazdelor au că­

vească cu mai multă răspundere pătat. culoarea cenuşie, am gră-

cursanţi trei au lipsit. Este vor­ problemele legate de bunul mers pat arătura de toamnă. Am

ba de tovarăşii Sabin Popa, al învăţămîntului de partid, să menţinut apoi terenul curat, dis-

Mânase Trif şi Ioan Florea care, constituie exemplu personal şi trugînd buruienile prin cultiva­
deşi erau liberi, au preferat să să nu admită nici unui cursant ţii. Ultima lucrare cu cultiva­
torul am efectuat-o la adinci- tot terenul care se va însâmîn- A intrat în obişnuinţa elevilor zele. oare lipsă în această direcţie. Intru-
mea de semănat.
se ocupe de probleme de ordin , să lipsească de la şedinţele de ţa cu porumb. Tot acum, ferti­ de la şcoala din Sarmizegetusa Conducerea şcolii medii serale in­ cî.t în momentul de faţă, problema frec­
curs.
personal. Cu toate acestea, or­ lizăm solul cu circa 20 tone gu­ ca pionierii să trimită şi să pri­ formează zilnic comisia din uzină venţei este cea mai importantă, co­
mească scrisori de peste hotare. despre situaţia frecvenţei la cursuri a misia are datoria să vadă mai adine
ganizaţia de bază nu i-a tras la noi de grajd la hectar. Acum cîteva zile, ei au trimis o
scrisoare de felicitare pionierilor cauzele şi să ia măsuri pentru îmbu­
răspundere. Gr, este ştiut faptul Procedînd în acest fel, pu­ de la şcoala elementară nr. 15 elevilor muncitori. Acesta este un fapt nătăţirea situaţiei.
nem de pe acum bazele unei re­ pozitiv şi denotă că problema frecven­
că neluînd de la început măsuri m colte de porumb bogate în anul Este necesar de asemenea, ca ac­
pentru înlăturarea neajunsurilor, JJvJJÂ viitor. din Moscova. Printre răspunsu- i ţei este în atenţia conducerii şcolii tivitatea comisiei să fie mai des con­
ele vor persista şi, în consecin-, ri-ie pe care le-au primit, se nu­ şi într-o oareoare măsură şi în a- trolată de comitetul de partid ai uzi­
ILIE IGNAT mără şi scrisoarea mamei lui tenţia comisiei din uzină. Spunem nei. Se ştie că mulţi elevi muncitori
ţă, vor influenţă în mod negativ sînt utemişti,, -membri .sau candidaţi
preşedintele G.A.C. „Ilie Pintilie" Zoi a Kosmodemianskaia'. aceasta întrucît comisia din uzină, de partid. Discutarea frecvenţei ior la

asupra bunei desfăşurări ă mun­ V Ziua secrela^ulm“ Daia GHEORGHE PETROVIGI deşi posedă un maldăr de tabele ou
cii de educare marxistă a oăm e-'

nilor muncii. . -v Comitetul executiv al Sfatului popu­ nizarea desfăşurării dărilor de seamă cursuri în birourile organizaţiilor de
bază l-ar ajuta să înţeleagă mal bine
0 situaţie similară lar raional Hunedoara a luat iniţiativa a comitetelor de construcţii care şi-au importanţa învăţămîntului seral mun­
de a organiza la începutul fiecărei desfăşurat activitatea în acest an. De

In scopul ridicării nivelului luni, „Ziua secretarului“. La această zi asemenea s-au discutat şi probleme citoresc, i-ar face să nu mai lipsească
politic şi ideolo'gic al candida­ participă toţi secretarii de sfaturi popu­ privind organizarea adunărilor, popu­ nemotivat.
ţilor de partid, la grupul' nr. 1 lare comunale, cărora li se face un lare pentru votarea contribuţiei volun­
de şantiere din oraşul Deva, or­ amplu instructaj asupra problemelor tare pe anul 1960. Totodată a fost pre­ Desigur că şi conducerea şcolii,
ganizaţia de bază (secretar Va-' muncii lor, în perioada ce urmează. zentat şi plartul dfe acţiune al comi­ profesorii şi dirigtnţil, trebuie să fie
sile Aramă) a organizat un cerc tetului executiv ¦al sfatului popular ra­ preocupaţi mai mult de buna' frecven­
de- studiere a statutului P.M.R. Astfel; în ziua de 2 noiembrie ă avut ional. ţă la cursuri a elevilor muncitori. Dis­
La acest cerc sînt încadraţi şi loc o asemenea şedinţă de lucru, unde cutarea pe clase a acestei probleme
studiază un număr de 25 can­ s-au discutat probleme privind orga­ ar aduce numai foloase.
didaţi de partid. După frecvenţa
la primă şedinţă de curs se pă­ Schimburi de experienţă Condiţii pentru frecventarea regu­
lată a cursurilor la 'şcoala medie se­
Din iniţiativa unor comitete execu­ de experienţă- s-a organizat pe proble­ rală au fost create. Există şi o oare­
tive.. ale sfaturilor populare raionale şi ma muncii comitetului executiv şi a
orăşeneşti au fost organizate schim­ comisiilor permanente, iar la Sîntan- care preocupare. Pentru viitor însă,
preocuparea trebuie să devină perma­

rea că aici învăţămîntul de par­ buri de experienţă privind munca sfa­ drei şi Ghelar, raionul Hunedoara pe nentă şi eficace Atît comisia din u-

tid se va desfăşura la un nivel turilor populare. tema muncii de secretariat şi adminis­ zină cît şi conducerea şcolii, organi­
corespunzător. De fapt, acest Astfel, în oraşul Alba, a fost. orga­ trativă. Un 'important schimb de expe­ zaţiile U.T.M. şi sindicale, trebuie să
lucru l-au afirmat însăşi cursan­ rienţă a fost organizat şi la sfatul aibă mereu în atenţie această proble­
ţii care, în majoritatea lor, s-au nizat un schimb de experienţă asupra popular comunal din Zam, raionul Ilia mă. p. GHEORGH IU
angajat că vor participa cu re­ modului cum lucrează comitetele de co­
gularitate la' învăţămîntul de pe tema organizării şi desfăşurării şe- „Cine ştie cîşiigă“
tăţeni, la Petroşani schimbul de expe- dinţelor de comitet executiv,
rienţă a avut ca temă munca organi-
zatorică a sfaturilor populare (comisii La aceste şedinţe au participat toa-

partid şi îşi vor însuşi temeinic permanerife, camera deputatului, corni- te comitetele executive ale sfaturilor In sea-ra zilei de 6 noiembrie,
materialul predat. tete de cetăţeni etc.) De asemenea, la populare comunale din raionul respec- comitetul raional U.T.M., împre­
. Baia de Griş, raionul Brad schimbul, tiv, ună cu conducerea' şcolii medii
Dar, h-au trecut decît două

ÓOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOODOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOIOOOOOC XXXXXXXÎOOOCXXXX5QOOOOOOOOOOC din Haţeg, a organizat un con­
în secţia KoMoii 111, de ta fa­ curs „Gine ştie, oîştigă“, pe terna

Pentrw realizarea angajamentului de 133. Iei economii Gă unele întreprinderi nu şi-au tivităfeă ©conomlco-finănciară. brica de ciorapi „Sebeşul“, fabri­ „Relaţiile romîno-ruse de-alun-
carea ciorapilor de relon cere mul­ gul veacurilor“. Au participat e-
realizat sarcinile privind reduce­ Din lipsa unui dezvoltat simţ tă pricepere şi almţie. Candida­ ievii claselor a X-a şi a Xl-a de
tul de. partid Andrei Binder, care ia: şcoala medie din Haţeg şi
In întreprinderile de industrie locală rea' preţului de cost se datoreşte gospodă-reso s-au făcut uneori lucrează in această secţie, este il- peste 500 de spectatori, care au
nal dinire cei mai harnici munci­ apreciat mai ales răspunsurile
şi nefoiosirii utilajelor s-au fo­ cheltuieli suplimentare în mod tori care contribuie la fabricarea frumoase date de către elevii
ciorapilor de calitate superioară. Hi'Tda Andraş, Salivara Ballioa şi
Se pot f i l a fot mai mari etanul losirii lor sub capacitate. Este cu . totul nejustifioat. Bunăoară, Petru Giot.
In clişeu : Tovarăşul ’Andrei Bin­
(Urmare din pag. t-a) teriilor prime a crescut conside­ Imobilizări de mijloace finan­ concludent în acest sens un sin­ întreprinderea „Horia". din Alba Din partea secţiei raionale de
gur exetnplu. La întreprinderea der. in faţă maşinii, urmărind oii învăţămînt şi cultură, cîştigăto-
„Vasile Roaită“ din Haţeg la Iutia' a plătit penalizări pentru atenţie desfăşurarea proceşului teh­ rilor le-au fost înmmate premii
balastiera din Subcetăt'e s-au ţi­ vagoane în valoare de 180.000 nologic. în valoare de peste 500 lei.
nut timp îndelungat 40 vagoneţi lei.
SIDONIA RUSAN, corespondentă
rabil. Numai din această cauză ciare s-au -făcut şi din cauză că basculanţi, cu bare se produc Gele semnalate aici sînt ch'el-
respectiv 86 la sută. Aceasta întreprinderea „1 Mai“ Deva şi la unele întreprinderi nu s-a a-
T.059 m.o. balast, transportaţi la ' tuieli nejustificate, cheltuieli care
este una din cauzele principale ,,V. Roaită“ Haţeg au făcut chel­ cordat- atenţia c-uvenită calităţii
circa 500 de metri. Un oalcul a- ' au făcut ca unele întreprinderi
care au făcut ca cele două între­ tuieli suplimentare. nejustificate produselor, devenind astfel greu r-ată că fiecare vagonet a efec­ de industrie locală să nu-şi re­
prinderi. să nu-şi realizeze nici •de 112.000 lei şl respectiv 98.000 .vandabile. Aşa stau lucrurile cu tuat un drum de 500 m. ia 4 zile. alizeze sarcina de reducere a
Poate fi aici vor:ba: ide o fojlosire preţului de cost. Ba mai mult, Realizări din cooperaţie
sarcinile privind realizarea de lei. cele 64 garnituri ’de mobilă de
economii. I.I.ÎL „Horia“ şi-a di­ O altă cauză care a f-rînat ac­ bucătărie tip A, care din cauza raţională a capacităţii utilajelor ? unele întreprinderi în loc să-şi Animat ds dorinţa dc o, ob- octombrie. Printre muncitorii ca-
minuat din această cauză eco­ proastei calităţi nu au putu-t fi Este c-la-r că nu. Gu totul ieşit ţine succese din ce in ce mai re au obţinut cele mai mari de-
nomiile planificate cu 130.000 tivitatea economico-financiară. la di-n comun este şi faptul că în realizeze sarcina de reducere a frumoase, colectivul cooperativei păşiri ale planului de desfacere
lei, iar la Vasile Roaită diminu­ unele întreprinderi se datoreşte vîndute, imobitizînd fonduri de de consum „30 Decembrie" din se numără N. Haţegan, cu 38
area este de 104.000 lei. şi existenţei de stocuri sppranor- 84(000 lei. Din cauze asemănă­ timp ce vagoneţii erau folosiţi preţului de cost au înregistrat Alba Iulia a muncă cu mult ^ sută, loan Gruiţa cu 35 la
mative. Prim aceste stocuri între­ toare au fost imobilizate fonduri el,an pent,ru a-şi. real.i.za şi. .d. e- ssuuttăă>, MDiurmceUaruStaMncăirugincum m22 clau
Nerealizarea sarcinilor de plan aşa cum am arătat, pentru in­ pierderi. Practica a dovedit că
prinderile şi-au imobilizat im­ importante şi la întreprinderile păşi sarcinile de plan pe luna 13 la sută şi alţii.
la aceste întreprinderi se dato- portante mijloace circulante, în­ stalaţia decovil s-au plătit amor­ există posibilităţi multiple în în­
reşte în primul rînd unei planifi­ cetinind viteza de rotaţie a a- „Vasile Roaită“ din Haţeg, „Ilie tismente în valoare de 30.000 treprinderile de industrie locală -BC58-
cestora, ceea ce a duâ la plata lei pe cînd celelalte cheltuieli re­ pentru reducerea preţului de
cări defectuoase în stabilirea sor­ Pintilie“ din Hunedoara şi alte­ cost, pentru realizarea angaja­
prezintă 31.0o0 lei. Slab au fost mentelor luate de a obţine eco­
timentelor şi asigurării bazelor -uncxT penalizări. Toate acestea le. Gu totul lipsit de simţ gos­ şi sînt folosite comcasoarele din nomii peste sarcinile de plan.
carierele Glopotiva şi Getăţuie. Pentru aceasta trebuie însă să
de aprovizionare. sînt cheltuieli neproductive care podăresc este modul în care s-a existe interes, mai mu-lt simţ gos­
Făoîrid u-n calcul reiese că dacă podăresc, mai multă preocupare.
Aşa a procedat întreprinderea au influenţat în rău preţul tde produs de pildă la „Ilie Pintilie“ numai la cariera Glopotiva con- Pentru „Fondul P ă c ii“
Organizaţiile de partid şi co­
„Iioria“ care a introdus în plan cost, reducerea lui. Gă s-a ajuns o cantitate de 148 buc. lăzi pen­ casoarele a-r fi fost utilizate la mitetele executive ale sfaturilor In întreaga ţară continuă de­
producţia de piese metalice deşi la situaţia de a se orea- stocuri capacitatea lor, întreprinderea populare raionale au datoria de punerile la „Fondul Păciiţ'. ţinerea financiară a activităţii
nu avea asigurată sursa de a- supranormative s-a datorat ne- tru -pîine, deşi se ştia că fabrica „Vasile Roaită“ ar fi realizat un a desfăşura o muncă mai susţi­ mişcării pentrh pace.
provizionare de materie primă studierii în prealabil a necesită­ nută, mai. competentă în vederea Pînă în prezent, numeroşi ce­
decît în proporţie de 50 la sută. ţilor, iar pneori spiritului gos­ de pîine nu utilizează asemenea beneficiu suplimentar de circă realizării tuturor indicilor de tăţeni, aparţinînd celor mai largi Muncitorii de la Combinatul
podăresc prost'înţeles de a'adu­ lăzi. Este în folosul cuiva pro­ plan* pături ale populaţiei — munci­ siderurgic Hunedoara, de pildă,
Pentru a remedia lipsurile în ducerea unor bunuri de dragul 30.000 iei. Este însă regretabil au depus pînă acum peste 9.000
că asemenea calcule nu fac şi tori, ţărani muncitori, oameni
sursele de aprovizionare, unele na totul pentru a avea la... :ne- de a produce fără a avea vreo conducătorii întreprinderii. de ştiinţă şi cultură, gospodine lei, oamenii muncii din oraşul
întreprinderi au procurat cele ¦voie. Asemenea cheltuieli nepro­ ¦utilizare ? ’Desigur că nu ! Acest şi numeroase colective cultural- Deva au depus la acest fond a-
In activitatea unor întreprin­ proape 5.000 lei, cei din raio­
necesare de la fondul pieţii s^au ductive provocate din- cauza sto­ luor-u sd pare că nu a preocupat deri de industrie locală-s-au ma­ artistice şi sportive din regiu­ nul Orăştie peste 4.300 lei, iar
nifestat şi alte lipsuri privind ac'-: nea Hunedoara — şi-au adus oamenii muncii din raionul
din diferite localităţi ale ţării curilor supranormative a- eÎGcţu- ¦însă conducerea întreprinderii Sebeş, peşte 3100 leu

transportîndu-le cu mijloace pro­ ,at,I.I.L. „ l.M ă i“ Deva, a căror „Ilie PtiftiTie“. Din această cau­

prii cu cheltuieli mari. Urmarea valoare se ridică ia peste 100.000 ză au fost imobilizate fonduri

a fost că preţul de cost al .ma­ lei. • •'' "însemnate;-