Page 3 - 1959-11

.Nf, 151i DRUMUL- SOCIALISMULUI W* '":rrrr>'»*r Pag. 3

wayimw

Măsuri eficace pentru imbunătălirea programul Spectacole cinematografice

muncii cultural-educative la sate de rado 2 NOIEMBRIE 1959
DEVA: Capcana lupilor; AL- Ş A N I: Soarta unul om; O în-

în perioada de iarnă f 2 NOIEMBRIE 1959 BA IULÍA: Dorinţa; Nevăzut, tîmplare extraordinară; SEBEŞ;
Programul 1 : 5,55 Sfatul me­ necuflosci.it; BRAD': Fete de a- Săgeata albastră; LONEÁ :
ceeaşi vîrstă ; ILIA : Moralita- Casa liniştită ; TEIUŞ : Aten-
Nu de mult, la Sfatul popu­ Ca Culturală. Astfel, propaganda probletnele multiple afâ muncii dicului : Prevenirea,..bolilor de tea doamnei Dulska ; ORAŞTIE; tatu !; ZLÁTNA : Pagini de vi-
Céi 44; Mbara cu nbroc ; HU- te jie ; BARU MARE: MOralitâ-
lar regional s-a organizat o con­ prin conferinţe nu a fost. tot­ culturale. Ele au asigurat con­ nutriţie 6 ,15 Mtizică ‘ uşoară ; NEDOARA : Fatima ; HAŢEG : tea doamnei Dulska; APOLDU
Născuţi în furtună; PETRO- DE S U S : Procesul se amînă.
sfătuire cu â'ctivuh cultural''de deauna axată pe problemele-spe­ diţiile materiale, au orientat 7.15 Jocuri populare rom-îneşti

la taloane şi regiune, la care cifice raionului sau comunei-res­ conţinutul muncii culturale în executate la - cobzăş - 8,3.0 Gbn-

au .participat şi reprezentanţi' ai pective (la Sîntămăria Orlea, cerri de muzică- simfotiică f 9,10 3 NOIEMBRIE 1959
organizaţiilor de masă. Consfă­ Ruşor, Păucineşti, Demsuş,
tuirea a avut drept scop d e ''a eţc.), ,nu toate cadrple didactice special pe problema transformă­ Muzică : corală rotnînească j
analiza felul cum a fost orga­ şi. alţi .intelectuali din comune 10,00 Program de valsuri ;
nizată şi cum ş-a desfăşurat ac­ au participat.cu regularitate Ia rii socialiste a agriculturi!, âu 10,38 Fragmente din- opera,^De­ DEVA : Capcana lupilor ; AL­ K iev; PETROŞANI: Soâr
tivitatea cultural-educâtiva 'de viaţa culturală, a satului şi din Nu-i prea tîrziu?contribuit lâ îmbunătăţirea pro­ cembriştii“ . dé $apţorin ; 11,03 BA IUI^IA : Dorinţa ; Nevăzut, ta unui o m ; O întîmplare
masă în anul 1959, ¦şi- de a fa­ această cauză . învăţămîntul a- Mtizlcă de estradă;' 11,30 Vor- necunoscut; BRAD : Fete de a- extraordinară ; SEBEŞ : Alai
ce cunoscut planul de măsuri gricolŢde masă şi cercurile de pagandei Ştiinţifice şl la stimu­ beşte Moscova ! ; i;2,.4S Solişti ceeaşi vîrstă ; ILIA : Moralita­ mă Ia graniţă.; LONBA: Ca
al Comitetului- executiv al Sfa­ cultură generala tiu au avut la r ea mişcării artistice de âitta- . .i. _____ _____ şi formaţii. sovietice care he-au tea doamnei Dulska ; ORAŞTIE: sa liniştită; T E IU $; Aten
peste tot'o activitate continuă, • tori, Pot fi citate ca exemple Ga răspuns la chemarea lan­ Vliitat ţară'; 13,20 Muzică din tatu! ; ZLATNA : Pagini de vi
tului- -popular regional privind iar frecvenţa cursanţilor a lăsat pozitive sfaturile populare şi dperéfe-; 14,30 Muzică instru- Cei 44 ; Moara cu noroc ; HU­ tejie; BARU MARE: Moralita
munca, ce trebuie să o desfăşoa­ . de dorit. sată de cele 8 întreprinderi montâlă ; 15,10 Muzică de' es­ NEDOARA : Dragostea nu se tea doamnei Dulska; APOLDU
re -unităţile culturale în perioa­ tradă'« 15,45 Diti atitologia poe­ cumpăra ; HAŢEG : Fata din DE S U S : Procesul se amina
da lunilor de iarnă. Pentru -înlăturarea acestor, comitetele de conducere ale că­ bucureştene, colectivul de mun­ ziei sovietice; '16,30 Melodii
li.psuri şi a altora, Comitetul e-' minelor culturale- din Berthelot, că al Uzinei de reparat utilai pPpulare romîneşti ; 17,45* So­
Pentru comitetele executive xecutiv ăl Sfatului popular raio Sarmizegetusa, Ţoteşti, Puţ ş.a. minier clin .Petroşani Ş-a anga­ lişti şi: orchestre de; m'Uzică g-
‘ale sfaturilor populare raionale nâl Haţeg a hotărît ca pînă la şoară; 19,20 Din cîntecele şi
s-a stabilit a tu n c i'câ sarcină 1 noiembrie â.c., la toate sfatu­ Din planurile de muncă peh- ja t să realizeze importante eco­ dansurile popoarelor- ; 19,-40 Mu­
imediată să -facă instruirea ac­ rile ' populare com unale, sa se zică „uşoară -20,00- Teatru la
tivului cultural de la comune şi organizeze şedinţe lărgite ale tru perioada de iarnă, se poa­ nomii la preţul de cost. In urma microfon :. „De-o vîrstă cu: fur­
sate (directori de cămine cul­ comitetelor executive în care să tuna“ ; 22,30 „Simfonia a Il-a
turale, bibliotecari comunali şl se analizeze activitatea depusă te Vedea preocuparea pe care plenarei C.C. al P M .R . din în Re major" de Beethoven. Biileliu meteorologic
directori de şcoli). de -căminele culturale şi biblio­
tecile comunale şi săteşti în corriitbtele executive 6 manifes­ I3— 14 iulie a.o., .angajamen­ .Programul LI: 14,07 Ansam­
Ţinînd seama ae aceste- indi­ cursul anului 1959 şi să se pre­ bluri de oîtitece' -sovietice care
caţii, Comitetul executiv al Sfa­ tă pentru o mâ:i bună organi­ tul a fost sporit la 2.7ÔQ.000. rië-au .vizitat ţara ; 1<30 Muzică Centrul meteorblogic Deva, comunică timpul probabil:
tului popular raional H aţeg. a M PENTRU 24 ORE
zare a învăţămîrttitiui agricol de lei. In mod normal ar trebui ca

masă, â participării tuturor că­ angajamentul să fie în btină
minelor culturale la festivalul măsură realizat. Dar nu-i chiar
de teatru „I. Ii, Gă-ragiafe“, de aşa. ”eStaM.!' “ ' «NK* V W slâb din sectorul
mărirea numărului de cititori şi De curînd a fost calculât pre­ Temperatura, noaptea între ves ?1 SLld'vest- Precipitaţii lo-
al cărţilor citite Ia biblioteci, la ţul de cost pe luna septembrie. Q—5 grade, iar ziua între, 9— 14 Ga'e ‘

atragerea unui număr mai mare Cu acest, prilej ş-a constatat că -ni ;- - 1PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE
. ,de spectatori la filme efc.
din cele 2.700.000 lei, s-au rëa- Vreme schimbătoare şi'temperatura staţionară. ,* _1
.i 111 . "— — srx------- ------ -— s-----
luat o serie de măsuri care să lucreze planurile de masuri ale S f S j ’l1? !Uzat abia 371.000 lei. Întrebat Uşoara ; "ié.iS'Goîlcef't 'dé estra­

ducă la ' îmbunătăţirea muncii Comitetelor executive cu privire ap^coepausltaâremreat..oi.o.d..nă..a.dl-ee dmunfocăl-o, sed-aesocaă­ r“icţhf Farkaş, ditetitdrUl utîneji,sta{ da ; 17,35 Romanţe fuse Un in­
culturale în lunile de iarnă. Ga la munca ce trebuie să o desfă­ rece ne mai desparte puţin timp pus totul pe seama Combina­
primă, măsură a fost consfătui­ şoare unităţile culturale în peri­ terpretarea soliştilor noştri;
18,20 „Saptâmîna muzicii , sovie­
rea organizată în ziua 'de 12 oc­ tului carbonifer din Valea Jiu­
tombrie cu activul cultural de oadă lunilor de iarnă. pînă vom intra în iarnă. Acest tice“ ; I9;00‘ Muzică uşodjfă din
Este de menţionat faptul că fel 'de a munci1 constituie o ga­ lui, care nu sprijină în suficien­ ţări prietene ;-20,00 Afii din o-

la comune şi sate, consfătuire în această acţiune au fost cu­ ranţie că în iarna acestui an tă măsură toate ¦unităţile sale. pere ; 2-1;15 -,- Gintă orchestra
în care s-au analizat realizările prinşi atît membrii comitetului se va intensifica 'activitatea cul­ In parte, tov. Farkaş are drep­ „Doina Argeşului“ din Piteşti :
şi lipsurile ce s-au manifestat executiv al sfatului popular ra­ tate. Dar ar fi avut şi mai mul­ 21,45 rCă-lătarind : prin ,Umunea:,
în munca culturală î-n anul 1959 ional, rit şi inspectorii de la sec­ turală la sate. tă dreptate dacă ar mai fi adău­ Sovietica : Note., de drum die. Oc-

VICTOR MUREŞAN

şi s-a prelucrat planul de mă­ ţia învăţămînt şi cultură raio­ , i . îndrumător cultural gat că nici conducerea uzinei' tavian Pa-lpr, ;. 22,30 Pcbgram

suri' al comitetului executiv al nală şj activul casei raionale de nu s-a ocupat îndeajuns de de tarispuri ; 23,35 Fragmente S Î nr,

sfatului popular raional, privind cultură, care au participat la şe­ problema realizării angajamen­ din „Scene de baie-t“ de Gilăzp-, Sdre-cih, ?i c’&fxü, L__
nov. ' . /' HliafinÁ, de. ewndc/ddm/ied,1
La 6. A. G. „Bîrsăiana"activitatea culturală în perioa­ dinţele de la comune şi au aju­ tului luat. J ţ u r a i e de, dcuLuy uxddcL&ruz.
da de iarnă. Consfătuirea a tat la întocmirea planurilor de ?IIU yM , tbedünae, de
Gospodăria colectivă din Bîrsău este O mare deficienţă constă chiar
scos în evidentă că datorită me muncă. In aceste şedinţe, acti- 3 NOIEMBRIE 1959 S fa d a # riAAe \
înfiinţată nu de mult. Cu tóate âces- în necunoaşterea angajamente- i QlCG'e-<sul> •tv\s é&r$LW\/Stvfe
todşlor şi formelor de activitate ‘ vut cultural de la comune şi sa- ¦' r !» of» io r . »'-,»>%.*; ... r I c 'c
tea, efecluînd Ia tiíhp toate lucrările lor. Doar aşa poate fi explicată in­ e& q& te
multiple o serie de unităţi cul­ te a discutat cu răspundere, des­ Programuj L: '6,j15 Muzică
agricole, colectiviştii din Bîrsăti au ob­ dicaţia dată de tov< Farkaş la populară rôrmrtéascât; 7,15 ,-,Cîn-;
turare din raion au contribuit pre metodele şi formele de ac­ ţinut producţii sporite fă éíiltürile de o .adunare pe uzină, ţinută în tec şi voie- btină“ - pr'dgram ! //
de- mifzicS uşoară'; 9,50 Muzi­ tm i
simţitor Ia educarea maselor de tivitate folosite în activitatea că­ toamnă. Porumbul, de pildă a dat o ziua de .21 septem brie: „... tre­ că înstruirflentaiâ-};!bl0,20 -(Eîrttece:
şi jocuri popauilare romîneşti 'Şi i
ţărani muncitori, care, în număr minelor culturale şi bibliotecilor, buie să se intensifice. populari­ sovietice^' 1-1.03 ,Mu.izică' de es­
zarea angajamentelor". Şi da­ tradă.; 11.45-„Radio Prichindei;
tot mai mare-păşesc pe drumul despre colaborarea cu celeiate producţie dé péste Î.OOO leg. Ia hectar că în 9 luni n u s -a u populari-. 12,30 In faţa hărţii :. 13,05 'Mu­
iar cartofii 17.000 kg. Datorită acestei z a t. angajamentele, nu ştim
agriculturii socialiste. organizaţii de masă şi sprijinul producţii, dolectiviştii aii primit drept clnd se mai pot realiza, 1ntru- zică din. «.porc ; 15,10. Ciclul
avans de 40 la Sută 10 kg. porumb ia „Miizica de cameră,, romîţieaş-
S*a subliniat însă în Consfă­ pe care l-au primit din partea că‘‘ ;/ J5,35 PreLUcrări ffé folcÎţiţr
ale cofnpozitor'flor noştri.:' 18,00
tuire că stilul de muncă şi preo­ organizaţiilor de partid si a co­

cuparea unor sfaturi populare mitetelor executive ale'sfaturilor Zi-murtcă. O mare cantitate de pórümb cit pînă la sfirşitul anului nu

pentru activitatea cultural-edu- populare comunale. S-â consta­ a primit colectivistul Vâsile Irimie câre mai sini dectt două luni de

câtivă nu s-au ridicat la un ni­ tat că în acest an, sfaturile a prestat in gospodărie peste 200 zile- zile.

vel corespunzător, fapt care a populare au dat dovadă de o mutică.

cauzat o serie de lipsuri în mun- răspundere mai concretă pentru A. IMICOLESCU corespondent

Mujică ' Uşoară î 6.15 Vorbeşte

Moscova 1 : 17/(48 .foruri • pdpU-

larë "fômîhesti '; 18;1:5 Concert

de Şeară ;t 491,05 RrrUMa eco

nomică Rridiot; 20j30 <Jurnaluî fPMfflMUMlJC^irSIRlIif
sateloM 24!45. Gîntece. patrioti­

........... ce ; 22,30 ,,Săptămâna ¦ muzici;, Uniunea faionaiă a cooperaiiveîor da consum Najeg
sovietice“ ;¦ 28.. 10 Muzică, sim

fonică. . ¦ CUM PĂRĂ
Prograi|iq''f H : 14,30 Pro'ora.m
O RICE C AN TITĂŢi DE FÎN
'emis ele stUclfonl 'te'gionat Ciufî

15,301A'ţiîzjră'; uşoară • romîneas-

că : 16:30'Mazîcă lişba.ră : 16:45 prin cenfraie de achiziţie din raioanele
Carnet dé'Veporter : ' 17.-25 Sîa.'
Iul médittlliri : ’ Alăptarea arfi- Haţeg şi Petroşani :

fioial? o:eoniiub» nîuă la-5 4unn Sarnrilzeg^tusiâ, Cîrne®ti,
17.30" -Emi-M»ir?.é!-.muzicală »pent-ri »

r.ooti ;.. 18.95 •M.wţ'teăi . poppjarr Poerii, P e ş t e a n a , Pui,
roraîneaşcă ; J.8..A5 -Muzk^ in Baniţa, Petroşan i ©ic,
strumentală ; . 19,00 • Literatu..

?L ' '.. ** * * ra con strtirtorjio t,.comţini s-mului MLA\Yâ\ S t IFAXOE llM H E liW f
'- ' -o,.
Prez111tă, Mihai ,.Gaii.ţa. aec.reţr’. VW \aa/v\
al ' Uniunii • S-otiitorilor 'dir
V-A ŢI CUMPĂRA T LOZURI
R.P.R. : 19.30 .Muzică uşoară •
19.44 Oper-n ..Ivan SusOnin“ An

Primele blocuri ale viitorului oraş muncitoreşti ‘din Gălan mul lucrăriilor. fN CLIŞEU : Primele blocuri ditn noul ‘ ofaş Glinka ; 23,45 Concert de noap­ „C A R T E A cu P R E M IE 1?
s-au şi înălţat.- Constructorii depun eforturi pentru a grăbi rit-
muncitoresc Călăii. 1. te. ' ; / ; " v ?:

OCXXX^OCSUOOÔOCKJOÔOOOOOOOOOOCOOOOoOOCOOCCKXîOOOOOOÎX O0QCXXXXJCXXXXX>000CX3OC30CO00aX5O0C(XXXXXXX2CSXKX5O:O000C€XXX5000^0O^Xi0S00tX>000C^

A rb o rele ISSSk S n r T 9MIH9I. C e r b i 1a Sb i BiHir -rT_,------ T .© O ©
câlâto rilo r t, /,.deMt mÎBs Ba ai BtCDCBSBJ»H»’3-9 0
In parcul Zehusice, aproăpe C ÎŞTiG IIR .1
Sub acest nume este cunos­ de Caslav din Boemia Centra­ » • * îs i tfl I
cut în Africa, arborele Fîntînă lă trăieşte o cireadă de cerbi |B (a a iw v t ? ? e r r f& ia i iS e ë
sau arborele „Ravanela Mada- albi, singura din Europa şi pro­
gascariensls“. Ravanela este în­ babil singura din .lume. Cireada iBir TRAGEREA3 A DIN
rudit CU palmierul şi are frun­ a fost adysă aici din India ă-
zele mari, atingînd 2—3 m. lun­ Un dispozitiv pentru Despre expediţia cum 100 de ani. In India cerbii 15NOIEMBRIE 1959J
gime. Frunzele sînt prevăzute albi au dispărut în urma unei .• cr U C t
Cu peţioli lungi, iar frunzele )OÔCOOOOOOOOOOOOOO(XX30CXX>C Iui Nordenskjoid epidemii r şi astfel:-cireada de î-i«îa!iVa?
fiind dispuse pe acelaşi plan, cerbi albi d in 'B‘ oemia este pro­
Côroarta copacului seamănă cu fecundarea mafeilor La arhiva Societăţii sandr Grigoriev,-- pe babil singura care s-a păstrat.
Uri evantai deschis. La baza de geografie a U.R.S.S. . goe-leta ,„N o r. d e n s k-
pefiôifiér laţi, apa Se stfînge xu«xx«coooooixxxxxm xxm au fost găsite riOi do­ jobd", care a pornit ¦ , -o -
Că într-urt récipient. In acest loc cumente despre expedi­ în ajutorul vasului Radiafiile cosmice
se poate colecta un kg. apă şi Muncitorii Şl tehnicienii pozitiv exterloi di 0,21
e suficient să perforezi baza pe- de la fabrica „Jân Sfermâ“ mm., iar diametrul interior ţia efectuată în Arcti­ „Vegâ“. !;
fteii for spre a^ţi potoli setea. De din Brrto, au elaborat, pen­ de 0,Î7 mm. Pînă în pre-
aceea, copacul a fost numit ar­ tru nevoile institutului de ?ent aceste ace erau produ­ ca de cunoscutul explo­ S-'aü găsit de aáémé-
cercetări a! Academiei ceho­ se doar în S.U.A, Procedeul
borele călători for. slovace de ştiinţe agricole, de fabricare a acestor ace rator polar suedez Erik nea documente despre
un ac şi dispozitivele nece­ folosit în R. Cehoslovacă se
Pe$fi ce se pot îneca sare pentru lecundareă ar­ bazează pe şlefuire şi gaU- Nordenskjoid. pe vasul alegerea lui Nordensk­ Un grtip de fizicieni de la Lozurile uecîştîgătoare se preschimbă în cărţi
tificială a matcilor albine­ rire, spre deosebiri de me­ de vînătOare „Vega“ — joid câ membru de o- Universitatea dirt Chile, aU de­
PeştiŞofii săritori (periophtha- toda americană, care se ba­ '(1878— 1879). noafe a l1Societăţii de monstrat 6% cantitatea de ra­ \ O.C.L. PRODUSE ÎMDUSTRIALE-HUNEDOARA \
lâfttus papiiio), ce trăiesc în lor. Acul este produs diti zează pe prelucrarea ia tem­ geografie ruse şi des­ diaţii cosmice ce cad pe pă-
Africa ffdpicală S-au adaptat peraturi înalte. De asemenea, în ar­ pre decorarea lui în de­ mînt este influenţată de pozi­ vinde prin unităţile sale din
'Vieţii de UsCât, dar cu multă u- masă plastică şi are un dis ţia Lunei. Cea mai mică can­
ffîidltăte. Aceşti peşti, dacă sfiit hiva au fost găsite ma­ cembrie 1878 cu marea titate de raze cosmice cade pe Hunedoara, Simeria, Călan, Teliuc si Ohelar
nevoiţi să stea mai mult de o Pămînt la trei-cinci ore după
©fă, o oră şi jumătate în apă, teriale despre călătoria medalie de aur a So­ ce Luna a atins cel mai înalt SORTIMENTE BO G ATE DE:
Să îneacă. In timpul vieţii pe punct de pe bolta cerească, şi
Uscât, fad salturi mari spre a profesorului rUs Alelî- cietăţii, • cea mai mere cantitate ou 4-7 ~ confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii
vină insecte, Periodic ei sar şi ore înainte ,de aceasta, Se pre­ "¦* fricofaje de fot felul
.în apă unde înoată scoţînd ca- WIN V IA T A A L B IN E L O R supune, ;,eă acest fenomen este
.pul afară din apă ca broaştele. n9 -‘iJj ’ în legătură , cu existenţa cîm- ţesături de lînă, bumbac şi mătase
Aripioarele din faţă s-au iraris- Albinele parcurg un drum In Africa tropicală stupii se că albina vede bine numai la pului magnetic din jilrul Lunei,
fOfîrtat întpun fel de picioare egal cu de două ori pînă la de aşează suspendaţi în coptici, mică distanţă.' ’•
foafte muşchiuloase, înc-ît ei pot două o ri şi jumătate cit e cir­ numărul lor fiind uneori de Albinele nu percep culotile 0- -
-Să sară chiar peste 1 m. cumferinţa pămintului spre a 10-20 stupi într-un singur co­ lucrurilor în aceleaşi nuanţe
pac. Construcţia lor e simplă, ca şi omul. Astfel, albinele nu Numărttl speciilor
i¦ siringe un kg. de-miere.
Pentru a recolta un ¦kg> de din trunchiuri scobite de 1-1,50 văd culoarea roşie-aprins. Dacă
miere e necesar să viziteze m„ iar albinele sînt sălbaticei omul deosebeşte aproape 60'de
culori diferite ale aspectului vi­ de plante încălţăminte
2.000. 000 flori de salcim,sau * zibil, albina nu deosebeşte de­

6.500.000 fiori de trifoi, sau G. Şlî'kov, colaborator ştiinţi­ articole de uz casnic
4.500.000 flori de sparcetă sau Despre viaţa organizată îrt ctt 6 culori: galbenă, albaştrii, fic al institutului de filtotehnie'ai
20.000. 000 flori de floarea-soa- colectiv a albinelor şi despre albastru-verde, purpuriu, vid-1 U.R.S.S’., a oalculat că în pre­
anumite particularităţi ale ei ' let şi culoarea ultravioletă (cu­ zent sînt cunoscute 320.000 de “ * articole foto-sport-muzică
relui, specii de plante fianerogaime su­
Un litru de miere echivalea­ se ştie puţin. loare invizibilă pentru ochiul perioare, din care oamenii folo­ — articole de marochinarië şi parfumerie <
sesc 30.000 şi cultivă nu mâi
ză cu 5 litri lapte său cu 4 kg. Albina are doi ochi simetrici omenesc). mtlţÎ de ¦12.000. Suprafaţa to­ ~ mobilă |
pe părţile laterale ale capului hi marile stuplni ufditiişii- tală a semănăturilor şi a plan­
came sau 60 de ouă. taţiilor de pe întregul glob se
In timpul zborului o albină (ochi compuşi) şi trei ochi sim- rile şi stupii sînt vopsite în cu­ ridică ta ţin miliard de hectare.
are aproximativ 260 bătăi de pli dispuşi în triunghi pe creş- — materiale de construcţii şi cherestea

aripi pe secunda şi înaintea- tetul capului, O particularita- lorile bine percepute de albine, “ chimicale, vopsele, fierărie ^
te a ochilor albinei esté acâëa ca alb, albastru, galben eţc.
ză cii 6-7 m. pe secundă. vÂAÂAAî

KjU 1T)