Page 31 - 1959-11
P. 31
"Pa,g. 4 7 m t m r n 'sm rA E im u w i Nr. I5i8
U. R. S. 8. a întrecut S. U. A. la extracţia „uliirrusJje sXJuu • juLÜTmele ş iir i ».ultim ei# ş tiri*
r
de cărbune şi de minereu de fier
NEW YORK 9 (Agerpres). Agenţia United parte a Statelor Unite a scăzut de la 43,1 la
Press International transmite că în darea de sută Ia 28,6 la sută.
seamă publicată de biroul pentru probleme mi In ţările lagărului socialist, subliniază autorii Unde se află In C o m ite tu l P olitic A luat sfîrşit procesul
niere al S.U.A. se arată că în 1958 Uniunea So dării de seamă, se produce în prezent jumătate s p e c ia l al O. N. U. intentat lui Manolis
vietică a întrecut Statele Unite Ia extracţia de din extracţia mondială de cărbune în compara rachetele
cărbune şi a devenit cea mai mare producă ţie cu 38,1 fa sută în 1953. In 1958 aceste ţări NEW YORK 9 (Agerpres) La şe minare rasială, în virtutea în Glezos şl ziarului
toare de cărbune din lume. au produs 31,6 la sută minereu de îier în com M.OSQOVA 9 (Agerpres). dinţa din 6 noiembrie, delegaţii săşi a caracterului sistemului so democrat „Avghi“
paraţie cu 21,2 la sută în 1953. TASS anunţă: In numărul său Uruguayului, Albaniei, Româ cial-politic al statului sovietic
In 1958, se spune în continuare în darea de din 7 noiembrie ziarul „Kom- niei şi celorlalte ţări au condam bazat pe ideea egalităţii în drep ATENA 9 (Agerpres). TASS
seamă, Uniunea Sovietică a întrecut Statele „Ţările comuniste, se subliniază în darea de somolskaia Pravda" informează nat vehement politica rasială a turi a oamenilor, indiferent de anunţă: La 9 noiembrie a luat
Unite şi la extracţia de minereu de îier. seamă, au obţinut de asemenea succese în multe cititorii despre locul unde se a- guvernului Uniunii sud africa apartenenţa lor rasială sau na sfîrşit procesul intentat lui Ma
alte domenii, inclusiv producţia de petrol şi me ne oare caută pe toate căile să ţională. Delegaţia Uniunii .So nolis Glezos şi ziarului demo
Subliniind creşterea puterii industriale a ţă tale neferoase“. permanentizeze dominaţia mino vietice, a spus în încheiere M. D. crat „Avghi“. De data această
rilor lagărului socialist şi, printre altele, succe rităţii infime asupra milioane Iakovlev, împărtăşeşte poziţia Manolis Glezos, a fost acuzat
sele obţinute în ultimii ani de industria minieră Darea de seamă subliniază de asemenea suc lor de locuitori băştinaşi ai ţă membrilor comitetului care au în calitate de director al ziaru-*
din aceste ţări, autorii dării de seamă subliniază rii. Reprezentantul U.R.S.S., condamnat politica rasială de lui „Avghi“ pentru faptul că la
că între 1953 şi 1958 cota parte a Uniunii So cesele considerabile obţinute de China populară M. D. Iakovlev, ministrul Afa apartheid şi au cerut guvernu 5 noiembrie 1958 şi 20 mai 1959
cerilor Externe al R.S.F.S.R., lui Uniunii sud africane respec a publicat în acest ziar articole
vietice în producţia mondială de oţel a crescut de în dezvoltarea uriaşelor zăcăminte de huilă şi flă în prezent rachetele cosmice luînd cuvîntul la şedinţa Comite tarea principiilor de bază ale demasoînd persecuţiile îndrepta
tului a subliniat că U.R.S.S., nu Chartei O.N.U. şi ale declara te împotriva democraţilor din
la 16,2 la sută la 20,3 la sută, în timp ce cota minereu de fier. sovietice lansate in cursul a- poate rămâne indiferentă faţă ţiei universale a drepturilor o- Grecia.
de orice manifestare de disori- mu-lui.
•oaoont cestui an. Redacţia ziarului a Sub influenţă protestelor opt-:
-B3S-
Delegaţia Asociaţiei de Bn Panam a sifuafâa se m e n jin e obţinut aceste date la planeta- niei publice din Grecia şi din
prietenie sovieto-romînă niii din Moscova. Impotriva proiectatelor experienţe
extrem de încordată întreaga lume, tribunalul a fost
a plecat spre patrie La 2 noiembrie, prima rache franceze cu arma nucleară
PANAMA CITY 9 (Agerpres) pelului panamez şi pentru ata tă şi-a „sărbătorit“ jubileul de nevoit să achite pe Manolis Gle-
Duminică 'dimineaţa a părăsit In Panama situaţia continuă să curile puse la cale de autorităţi 10 luni. In acest răstimp ea a ROMA 9 (Agerpres). Un grup de „In calitate de şefi de catedre la
Capitala, plecând spre patrie de se menţină extrem de încordată. le Canalului împotrivă studenţi străbătut aproximativ 800 mi profesori de fizică, biologie şi medici facultăţile de ştiinţe naturale, se spune zos şi ziarul „Avghi“. încercă-',
legaţia Asociaţiei de prietenie Manifestaţiile ant-iamericane se lor şi cetăţenilor lipsiţi de apă lioane de km. In momentul de nă de la Universitatea din Palermo în rezoluţie, noi considerăm că dato
sovieto-romînă în frunte cu E. I. înteţesc. Agenţia Associated rare. Participanţii la miting au faţă, racheta se află în conste în frunte cu rectorul universităţii, A- ria noastră este să ne exprimăm ne rea reacţiunii de a organiza o
Afanasenko, preşedintele Asocia Press relatează că la 8 noiem avertizat că vor organiza un nou laţia Săgetătorului. In luna a- feilo, a adoptat o rezoluţie în care liniştea şi să cerem autorităţilor italie nouă înscenare judiciară Împo
ţiei, ministrul învăţământului a-1 brie a avut loc un mare miting marş în zona Canalului dacă stu prilie ea va ajunge din nou la condamnă intenţia guvernului francez ne şi organizaţiilor internaţionale să triva lui Manolis Glezos şi a
R.S.F.S. Ruse, care a participat organizat de studenţi la care au denţii arestaţi cu prilejul eveni punctul de plecare, de unde a de a efectua în Sahara experienţe cu adopte măsurile corespunzătoare pentru
ia sărbătorirea Lunii prieteniei participat mari grupuri repre mentelor din 3-4 noiembrie nu pornit în călătoria ei cosmică. arma nucleară. a preîntîmpina această primejdie“,' ziarului „Avghi“ a eşuat. Reac-:
romîno-sovietice în ţara’ noastră. zentând toate păturile populaţiei. vor îi eliberaţi. Cu ajutorul unui telescop puter
nic racheta va putea fi văzută ţiunea nu a reuşit să mai con
La plecarea de pe aerodromul Din partea Uniunii universita Un nou simptom al înrăută abia peste 5 ani cînd se va
Bănoasa, delegaţia sovietică a re a vorbit un student care a ce ţirii relaţiilor panamezo-america- afla la o distanţă de 1,5— 2 damne o dată pe eroul naţional
fost salutată de tovarăşii : acad. rut guvernului panamez „să de ne informează agenţia United milioane ' km. de Pămint.
P. Gonstantinescu-Iaşi, Marin nunţe tratatul în baza căruia Press International este nota ofi ăl poporului grec care zace în
Statele Unite au pus mîna pe cială prin care guvernul pana- După ce aminteşte că cea de închisoare.
Florea Ionescu şi acad. Murgu- Canal pentru totdeauna". S-a cez anunţă autorităţile S.U.A. că a doua rachetă „s-a mutat" de
dat citire unei declaraţii în care nu va mai îngădui avioanelor finitiv în Lună, ziarul arată în Cei 5 0 0 .0 0 0 ofelari grevişti din
lescu, vicepreşedinţi ai Consiliu guvernul La Guardia este che militare să execute exerciţii dea continuare că zilele acestea cea
mat să solicite S.U.A. reparaţii supra aeroportului international de-a treia rachetă şi-a încheiat
lui general A.R.L.U.S., Vasile şi daune pentru ultragierea dra- Doc umeri. a doua revoluţie. Astăzi ea se
apropie de regiunea de unde
Dumitrescu, adjunct al minis a fost fotografiată Luna. Atrac
trului Afacerilor Externe, prof.
mg. Şt. Bălan' şi C. Prîsnea, ad
juncţi al ministrului învăţămân Truman cere ca S. U. A. să reia ţia Pămîntului şi a Soarelui a S.U.A. forfafi prin leg© să reia lucrul
tului şi Culturii, Ion Pas, pre experienţele ca arma nucleară modificat oarecum orbita ei. Cu
şedintele Comitetului de Radio fiecare revoluţie ea se apropie WASHINGTON 9 (Agerpres). nimeni, nici preşedintele şi nici 6.000 de noi concedieri ¦pentru
difuziune şi Televiziune, P. Dra- NEW YORK 9 (Agerpres). interdicţia benevol instituită de tot mai mult de Pămint. Se cre La 7 noiembrie legea Taft Hart- un tribunal nu mă poate forţa săptămâna ce urmează, „Ford“,
goescu, preşedintele Consiliului Fostul preşedinte al S.U.A., H. noi privind toate experienţele de că la începutul lunii aprilie ley a intrat în acţiune împotri să fiu mulţumit. Nu poţi fi mul „American Motors“ şi „Stude-
superior ăl şcoliilof şi alţii. Truman semnează în zlaru-l noastre nucleare şi trebuie să cea de-a treia rachetă va pă va celor 500.000 muncitori oţe ţumit cînd eşti silit să faci un backer Packard“ lucrează cu
New York Times un articol oare renunţăm imediat la ea“. trunde în păturile dense ale at luri grevişti. Curtea Supremă a lucru“. săptămâna de lucru redusă.
Au fost de faţă V. F. Niko- cere ca Statele Unite să reia mosferei terestre şi va arde.*163 S.U.A. a declarat „legală“ or
laev, consilier,- Şi D. K. Zvon- donanţa Tribunalului suprem po „Este o acţiune exclusiv în a- încetarea grevei nu rezolvă
trivit căreia muncitorii sînt obli vantaju! corporaţiilor“ a spus fo în nici un fel acest conflict so
kov, prim-seoretăr şi alţi membri experienţele ou arma' nucleară. gaţi prin lege să reia lucrul pe chistul John Miller, adăugind: cial, „unul dintre cele mai im
o perioadă de 80 de zile în „Cu ce se va alege muncitorul portante“ ale anilor postbelici,
Scurte ş tiri ® Scurte ştiriai' ambasadei Uniunii Sovietice „Nu cred, s-orie Truman, că are cursul căreia tratativele între simplu acum ? Cu nimic !“ după aprecierea agenţiei Francei
la Bucureşti.- ' “Y ! vreun sens să se mai respecte sindicat şi societăţi vor conti Presse. Spiritul de solidaritate
nua. Această grevă declarată de care a caracterizat pe muncitori
MOSCOVA. — La 9 noiembrie gu ţă agetijia Associated Press, Casa Al muncitorii siderurgişti pentru nu a înregistrat nici cea mai
Hotărîrea Curţii Supreme care a-şi apăra drepturile în faţa neînsemnată spărtură, în ciuda
Decfarafia secreiariaiufui permanent al vernul sovietic a oferit la Kremlin un bă a comunicat în mod oficial numi a pus în mod forţat capăt gre ofensivei patronatului şi pentru uriaşelor greutăţi pe care le-au
dejun în cinstea delegaţiei guverna rea lui Walter Dowling în funcţia de vei de 116 zile, cea mai înde a obţine, în cadrul noului con avut de întîmpinat. Tratatative-
lungată în industria oţelului a- tract colectiv, sporirile de sala le între societăţi şi sindicat vor
Consiliului de Solidarifafe al fărilor mentale a Republicii Irak în frunte cu ambasador al Statelor Unite în Repu merican, a stîrnit adînci nemul rii corespunzătoare creşterii pro continua, dar perspectivele de
Feisal As Samir, ministrul Orientării blica Federală Germană în locul iui ţumiri în rîndul muncitorilor. ductivităţii, s-a prelungit atît de încheiere a unui acord sînt ex
Asiei şi Africii Naţionale. La dejun au luat parte Ni David Bruce, care a demisionat la 1 Din Pittsburg, corespondentul mult datorită poziţiei rigide a trem de slabe. Associated Press
kita Hruşciov, FrpI Kozlov, N.uritdin noiembrie. Agenţiei UPI transmite că „ter corporaţiilor care s-au bucurat relevă tocmai faptul că lupta
CAIRO 9 (Agerpres) TASS deamnă popoarele din Asia şi Muhitdinov, Dmitri Ustinov, Rodion permanent de sprijinul vădit al muncitorilor a depăşit proble
anunţă: In declaraţia dată "pu Africa să ceară constituirea unei MOSCOVA. — La 9 noiembrie N. S. menul „muncă de sclavi“ reve guvernului. Urmările ei asupra mele economice, obiectivul său
blicităţii la Cairo în legătură cu comisii reprezentative pentru M-alinovski şi Nikolai Mihailov. In Hruşciov, preşedintele Consiliului de economiei S. U. A. sînt uriaşe : principal fiind, spre deosebire
represaliile sin geroase care au anchetarea crimelor săvî-rşite de nea tot mai des în gura oţelarilor 350.000 de muncitori concediaţi de grevele trecute, apărarea li
timpul dejunului s-au rostit toasturi în industriile care de luni de bertăţii de acţiune a sindicatu
care Intrau pe porţile uzinei din zile nu mai sînt aprovizionate lui. Cea mai mare piedică în
avut loc recent în Congo bel colonialişti în Congo belgian, să pentru întărirea prieteniei sovieto-ira- Miniştri al U.R.S.S. I-a primit pe K. cu materii prime, peste 6 mili calea unui acord negociat este
Monongahela Vaîey şi care îşi arde dolari pierderi în sala tocmai insistenţa societăţilor de
gian, secretariatul permanent al ceară eliberarea neîntârziată a kiene. Kleemoia, ministrul Căilor de Comuni rii şi producţie (Associated a obţine în noul contract colec
Consiliului de solidaritate al tuturor deţinuţilor politici, acor PARIS. — După cum anunţă ziarul caţii şi al Lucrărilor Publice al Fin exprimau făţiş indignarea“. Press). Concedierile în industria tiv schimbări care să acorde
ţărilor Asiei şi Africii cheamă landei, şl a avut cu el o convorbire de automobile se ridică deja la conducerii mai multe outeri în
comitetele naţionale de solida darea de libertăţi democratice. ,,1’Humanité“, Consiliul Municipal al prietenească. „Guvernul poate să ne sileas 206.000 oameni şi, după evaluă
ritate a ţărilor Asiei şi Africii Secretariatul permanent cere
ora?ului Sete (departamentul Herault) că să ne întoarcem la lucru, a
de asemenea ca ziua de 25 no-
declarat ziariştilor John Iskat,
şi toate popoarele iubitoare de iembrie să fie sărbătorită drept l-a invitat oficial pe N. S. Hruşciov ROMA. — La 9 noiembrie au so
montor de la uzina „Irvin“, dar
pace să sprijine lupta eroică ziua Congo-ului şi să se organi prin ambasada U.R.S.S. în Franţa să sit la Ronia într-o vizită oficială pri
a poporului congelez pentru in zeze în această zi mitinguri şi viziteze acest oraş în timpul călătoriei
dependenţă, împotriva domina adunări în cadrul cărora să fie sale în Franţa. mul ministru 4 a.*l Greciei Karamanfis
ţiei imperialismului belgian. condamnaţi cu hotărâre colonia şi ministhil Afacerilor Externe al a-
liştii belgieni. WASHINGTON. — După cum anun-
Secretariatul permanent în cestei {ări, Averoff.
rile Agenţiei United Press In uzină, precizează Associated
Lupta poporului congelez pentru vîntul mişcării de eliberare, au ministrul belgian De Schry- ternational, numărul lor va creş Press, adăugind că în această
torităţile colonialiste belgiene ver. te. „General Motors“ şi „Chris- privinţă muncitorii ş! sindicatul
au recurs la promisiunea dema Ier“ prevăd aproximativ cîte „nici nu admit să discute“.
gogică că vor acorda indepen Temîndu-se de reacţia violen
denţă acestei colonii, fireşte că
libertate şi independentă în modul înţeles de ele. Dar ele tă a poporului congolez, autori
s-au dezis în fapt de toate făgă
Evenimentele sîngeroase care Economic şi social al O.N.U., bure din Congo Belgian, agen duielile făcute poporului congo- tăţile belgiene au hotărît să tri Popoarele America Latine
au avut loc în ultima vreme în salariul mediu al muncitorilor ţia telegrafică Belga anunţa lez în aşa-numita „declaraţie din mită în grabă „noi întăriri" mi
Congo Belgian au atras atenţia Indigeni este de cinci ori mai recent din Leopoldvitle, că în 13 ianuarie“, inclusiv de pro
opiniei publice mondiale asu scăzut decît salariul muncito Congo se simte din nou o „pu misiunea de a înfăptui o serie litare, în speciaJ unităţi aero îşi exprimă solidaritatea ca
pra acestui teritoriu aflat sub rului1 alb, şi nu poate acoperi ternică încordare şi nervozita de reforme politice şi de a acor purtate. S-au înmulţit, în ace-
dominaţia colonială a Belgiei. nici a zecea parte din cele ne te“. La 25 septembrie, în oraşul da Congo-ului o independenţă
cesare traiului. Minerii, ca şi alţi Doucoul (Congo inferior) a a- reală.- In schimb au anunţat la laş timp raziile, nu numai la revoluţia cabană
La 16 octombrie a.c. a fost muncitori din Congo — după vut loc o mare demonstraţie de 16 octombrie, că vor acorda „in Leopoldvitle, dar şi în oraşele
anunţat programul elaborat de cum relatează ziarul „Le Dra protest împotriva arestării mai dependenţă" pe etape acestei Kasembulu, Tisvill, Kinmenza HAVANA 9 (Agerpres). — Agenţia ARGENTINA. Francisco Hipolito
guvernul belgian prin care se peau Rouge" — sînt siliţi de multor africani. Unităţile milita colonii, ceea ce nu corespunde etc. Un nou val de arestări s-a Prensa Latina publică numeroase in
prevede acordarea unei. aşa-nu- către exploatatori să poarte la re chemate în ajutorul poliţiei năzuinţelor de libertate ale po abătut asupra populaţiei băşti formaţii oglindind larga campanie de şi Miguei Parodi, aparţinînd partidului
mite „independenţe“ pe etape, lccafe au fost întâmpinate cu o porului congolez. După cum a- naşe şi în special asupra mun solidaritate din ţările Americii Latine guvernamental Uniunea civică radicală
Congo-ului Belgian. Ştirile so gît o placă de metal cu un nu ploaie de pietre şi lovituri de răta un patriot congolez, „do citorilor. intransigentă, au declarat că raidurile
site recent din Gongo, arată în măr pentru a fi recunoscuţi.' 97 ciomag. Pe străzi au fost ridi rinţa arzătoare a celor 14.000.000
să că populaţia băştinaşă se la sută din populaţia congole cate baricade. Lupta dintre con de congolezi, este instaurarea Caracterizînd ca aventuristă cu revoluţia cubană şi protestul unanim împotriva Cubei sînt un atentat la a-
pronunţă împotriva acestui pro ză este analfabetă. golezi şi trupele belgiene a du imediată a unei republici inde
gram care urmăreşte în mod rat trei zile. Tulburări asemănă pendente în Congo“. politica autorităţilor belgiene, faţă de provocările organizate de con dresa tuturor ţărilor Americii Latine.
practic prelungirea dominaţiei In anii 1931, 1938, 1945, toare au avut loc şi la baza mi
coloniale belgiene. Ce anume de 1952 au avut loc mişcări ale litară Kitona. unde ăe află mii Preşedinţii celor două parti Partidul Comunist din Belgia a trarevoluţionari sprijiniţi de cercurile Ghioldi, lider al partidului socialist, a
termină Belgia să caute cu ori populaţiei din Congo îndreptate de muncitori. In ciocnirile c.u de politice m-ai importante din
ce preţ să-şi menţină domina împotriva stăpânirii colonialis poliţia au fost răniţi 180 de a- Congo au adus critici aspre criticat măsurile guvernului bel imperialiste americane. subliniat că agresiunea împotriva Cu
ţia în acest teritoriu african ? te belgiene. In ultimii ani, pe fricani. Tulburările s-au extins acestui program al guvernului
măsură ce noi teritorii din şi în Leopoldvitle, capitala aces belgian şi au respins declaraţia gian, care nu ţin seama de as CHILE. In cursul dezbaterilor par bei a fost organizată în S.U.A.
Teritoriu cu bogate resurse Africa şi Asia s-au eliberat de tei colonii precum şi în alte re ministrului belgian De Schry-
de materii prime, cu o suprafa sub jugul colonialist, poporul giuni. La începutul lumii octom ver, făcută la 16 octombrie, de piraţiile legitime ale poporului lamentare, senatorul Râul Ampuero, GUATEMALA. S-a organizat un
ţă de 80 de ori mai mare decît din Congo şi-a 'intensiftoat lup brie a izbucnit prima grevă „le oarece programul anunţat nu
a Belgiei, Congo deţine primul ta pentru independenţă, trecând gală" din istoria Gongo-uilui, corespunde aspiraţiilor funda congolez şi cere să se acorde membru al partidului socialist, a che comitet pe întreaga ţară pentru apăra
loc. în lumea capitalistă în ce la acţiuni mai organizate. Pu greva muncitorilor din tran mentale de independenţă ale rea suveranităţii Cubei. Din comitet fac
priveşte extracţia' de cobalt (70- ternica demonstraţie a munci sporturi, care a paralizat cn 'de poporului din Congo. Ei critică independenţa Congo-ului Bel mat poporul chilian şi celelalte popoa parte muncitori, studenţi şi scriitori.
80 la sută), de minereu de u- torilor congolezi de' la Leopold- săvârşire mijloacele de comuni guvernul belgian pentru că ur Federaţia autonomă sindicală a adre
raniu şi de diamant. De aseme ville, din vara acestui an, repri caţie, timp de mai multe zile. măreşte să impună poporului gian pînă la. 1 ianuarie 1961. re latino-americane să ia măsuri pentru sat mesaje de solidaritate sindicatelor
nea Congo ocupă un loc impor mată sîngeros de autorităţile co In prezent au loc mai multe congolez, pe oalea violenţei, o cubane şi primului ministru Castro.
tant şi în ce priveşte rezervele lonialiste belgiene a atras aten greve în localităţile Yafolmel- „independenţă belgiană", şi ce Partidul Comunist din Bel a împiedica repetarea în Cuba a agre Comitetul patriotic al muncitorilor ti
de cupru, cositor şi alte mine ţia opiniei publice mondiale, a- ma, Elizabethe etc. re convocarea unei conferinţe pografi a publicat o declaraţie în care
reuri. supra situaţiei ce domneşte aco internaţionale care să grupeze gia a propus ca pînă la 2 fe siunii imperialiste petrecute în urmă condamnă „atacurile piratereşti" împo
lo. Trimiterea de noi trupe în Aceste acţiuni ale congolezi puterile semnatare ale afetului triva Cubei.
In dezvoltarea industrială a acest teritoriu cît şi intensifica lor au la bază nu numai nemul general de la Berlin din 1855 bruarie 1960 să fie create în cu cîţiva ani în Guatemala. Confede
Belgiei, un rol important l-a rea represiunilor nu au reuşit ţumirea maselor faţă de situaţia (Prin acest aot semnat lă Ber PERU. Secretarul general al Con
avut exploatarea resurselor na să stăvilească lupta crescândă lor economică precară. Chiar lin în 1855, a fost creat statul Congo Belgian comisii politice raţia oamenilor muncii a adresat un
turale şi a muncii populaţiei din pentru eliberarea ţării. şi unii observatori politici bur Congo oare a fost apoi pus sub formate diin reprezentanţi ai par mesaj de sprijin Confederaţiei muncii federaţiei oamenilor muncii, Aruro Sa-
Congo. Economia Congo-ului ghezi din Belgia, recunosc că brosa şi Carios Malpica, membru al
Belgian a rămas în schimb slab Ocupîndu-se de situaţia tul aceste tulburări au un pronun dominaţia Belgiei). Partidul tidelor şi organizaţiilor sindi din Cuba iar Luis Figueroa, din par parlamentului, au chemat popoarele la
dezvoltată. Muncitorii africani ţat caracter politic, fiind îndrep tino-americane să fie vigilente faţă de
trăiesc şi azi în condiţii grele, popular din Congo a declarat cale congoleze. Sarcina acestor tea centrului sindical unic a anunţat provocările imperialiste.
în barăci insalubre, iar ziua lor tate împotriva politicii colonia
de lucru se prelungeşte pînă la liste belgiene. de asemenea că nu poate fi de comisii politice este de a pre că la Congresul sindicatelor chiliene BRAZILIA. Deputatul Castanhc
14-16 ore. Potrivit datelor
Neputînd stăvili ciî forţă a- acord cu programul expus de găti alegerile provinciale şi na care va avea loc în curînd şi la care din adunarea legislativă a statului Sao
F.S.M., prezentate Comitetului ţionale în Congo Belgian, care vor participa reprezentanţi sindicali din Paolo şi scriitorul Waldo Frank au
să se ţină pînă la 1 noiembrie toată America Latină, se va discuta declarat că poporul brazilian este ală
1960, pe baza votului universal cu prioritate despre modalităţile de a- turi de poporul Cubei şi sprijină lupta
şi secret al bărbaţilor şi femei jutorare a revoluţiei cubane. iui pentru independenţă.
lor care au împlinit vârsta de
VENEZUELA. Liderii partidului COLUMBIA. Preşedintele Came
18 ani. In urma acestor alegeri democrat creştin au înfierat acţiunile
ar urma să fie create adunări organizate împotriva independenţei Cu rei reprezentanţilor, Mario Latore, a
provinciale şi Adunarea Naţio subliniat în parlament că suveranitatea
nală care va numi ulterior or bei. Rafael Caidera, preşedintele parti ţărilor latino-americane trebuie respec
ganele executive şi guvernul na dului social creştin, a condamnat în tată şi că agresiunile imperialiste îm
ţional. De asemenea trebuie să cercările de subminare' a revoluţiei cu- potriva lor trebuie să înceteze.
fie elaborat şi prezentat spre i bane şi a exprimat urarea ca poporul
examinare Adunării Naţionale, cuban să-şi înfăptuiască grabnic obiec
un proiect de constituţie. Aceste tivele sale. Ziariştii venezuelezi întru
propuneri corespund pe deplin niţi la Congresul lor anual au adoptat
năzuinţelor pentru libertate şi hotărîrea de a acţiona împotriva agen
independenţă ale poporului con ţiilor de presă internaţionale care
transmit ştiri mincinoase despre Cuba.
trolez. I. DRAGUŞAN
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 M artie.nr. 9. Telefon: 188j 189ţ 75. Taxa plătită io : numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul : întreprinderea Po ligrafica „1 Mai“ Deva