Page 32 - 1959-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAf 'n r» n r» r» r'r'rT 'r' Tovarăşul Âianase Joja
s-a înapoiat în Capitală
mu sotíais, {Citiţi în pag.alV-a:j

L ° In Comitetul Politic al ]

[ O. N. U. continuă discutarea ) Luni dimineaţa s-a înapoiat tovarăşul Atanase Joja a fosî
t. problemei experienţelor nu- 1 în Capitală tovarăşul Atârnase întîmpinat de tovarăşii ing. Ghe-
Joja, vicepreşedinte al Consiliu­ răsim Popa, vicepreşedinte al
L cleare în Sahara. A. A. So- '-ij lui de Miniştri, ministrul Invă- Consiliului de Miniştri, membri
l ® Scrisoarea lui ţămîntului şi Culturii care, la ai guvernului, academicieni, oa­
invitaţia preşedintelui Acade­
Lbolev către D. Hammarsk- ) miei de Ştiinţe din Atena, Spi- meni de ştiinţă, artă şi cultură.
[ joeld. ros Meias, a tăcut o vizită în A test de faţă Antonios Pouin-
^ Grecia.
pcuras, ambasadorul Greciei la
L 0 Conîeriţa de presă a se- 3 La sosire, în Gara de Nord, Bucureşti.

L cretarului de Stat Herter. 1

f • 1 Decembrie — zi de -j

Anul XI Nr. 1519 Miercuri 11 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani L luptă pentru eliberarea Aîri- -j
Lf cii de sub imperialism.
SBBnEBOBBtBBBMBOBI Consfătuirea pe ţară a preşedinţilor

succesew w ím em i mm mi*""" T ~ i \ .!!!!!!i!B şi inginerilor din unele G. AX. fruntaşe
p l l i l i i i l ii?.v.y.v.v*%V’v :v .v .v.,.\v.vx%*. m t. 'i
Luni dimineaţă au început în loturile demonstrative, precum
Capitală lucrările consfătuirii şi metode experimentale privind

pe ţară a preşedinţilor şi ingi­ calcularea preţului de cost, pro­
nerilor din unele gospodării a- ductivităţii muncii şi rentabili­
gricole colective fruntaşe. Sînt tăţii ramurilor de producţie în
Furnalişfii din Calan sporesc ^ f ! ! f privi ! lli llr i : . !S / ••* y • W - , -1 dezbătute probleme, privind noi gospodăriile agricole colective.
'iV y ’- y wm•. forme de organizare şi retribui­ Prima zi a consfătuirii a fost
prodncjia re a muncii, metode agrozooteh­ consacrată dezbaterii probleme­
v • iţi" nice care au dus la sporirea pro­ lor de organizare şi retribuire
C olectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fur- ducţiei, rezultatele muncii pe a muncii.
naiul nr. 2 al uzinei „Victcria“-Găjan au muncit CU( t; >j !1 1 i l l É I Ü É I 1§! •• " r i v :. 4 / v ” iiiii-‘iiiipi:^.
!multă însufleţire pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie cu re­ sss-
zultate cît mai frumoase. Datorită acestui fapt în primele 7 Ieri, harnicii colectivişti din vife:. * iv T iT r iv irb iF x v l.'- x b riv :' ' /.•$. • •-.N
satul Obreja, raionul Alba, au :L:> '. . Urmînd iniţiativa Ini Nicolae Militam
terminat însăinînţările de toam­ ji& iv iS v iv Uiţi; x /
nă pe întreaga suprafaţă pla­ i -?"M .. • ' X \" y .4 s-* / . *
nificată de 120 hectare gnu. m spU ivii:- .! 'X .r;
De asemenea, colectiviştii au
•*
Wd x«i; >' ţ>.

!zile ale lunii curente planul de producţie a fost depăşit cu 117 executat în întregime arăturile Oameni mulţumiţi
«tone fontă. adinei de toamnă pe suprafaţa

In fruntea întrecerii s-ău situat furnaliştii din brigada a planificată.
NICOLAE SERDEAN

|II-a care au dat 43 tone fontă peste plan, urmaţi de cei din Ar

'brigada a IlI-a cu 40 tone fontă peste plan. S-au evidenţiat în Din iniţiativa pionierilor din, F aptul că brigada lui Sa- Intr-o seară, l-a întrebat,
,mod deosebit tovarăşii Leontin V. Puşcaş, Ilie Filip, loan Blaj, clasa a IV-a de la Şcoala medie moilă llea de la mina aşa într-o doară, pe fratele
11lie Ooştiuc, Dumitru Marin şi Dumitru Jenariu. din Cugir, zilele trecute s-a tri­ Teliuc nu-şi realiza sarcini­ său, Sabin Enăşcău, miner
mis elevilor de la Şcoala medie le de plan, era un lucru de­
123 la sută depăşire de plan nr. 3 din Moscova un album ja cunoscut. ŞUa conducerea şi el la Teliuc.
cu vederi din ţara noastră. — Tu ce părere ai de or­
n aceiaşi interval de timp planul de producţie la piese turnate, minei, ştia organizaţia de
a fost îndeplinit de către turnătorii uzinei în proporţie de, In scrisoarea ce însoţeşte al­ bază, ştiau aproape toţi mi­ tacii lui llea, sînt oameni de
!117,6 la sută. Un succes remarcabil s-a înregistrat la sorti-' bumul se arată printre altele: nerii. De ajutat a fost mereu treabă sau nu ?
imentul cazane de încălzire centrală: 123 la sută depăşire det „Am colectat citeva vederi ca­ ajutată. Locul de muncă nu
>plan. Depăşiri frumoase s-ău obţinut şi la sortimentele radia-, re reprezintă aspecte din mun­ era din cele mai grele. Avea — Deh ! Ştiu eu ?
»toare (51,5 la sută), tuburi de scurgere şi cochile. ca şi viaţa poporului nostru deci toate condiţiile pentru —• Eu cred, a spus loan,
Echipele de turnători conduse de Anton Şepniczk'i, Gheor-; şi am alcătuit un album pe ca­ îndeplinirea sarcinilor de că sînt oameni cu care poţi
'ghe Bărboni, Mirón Cocîrlă, Eugenia Tomescu, Cristus Vulga- re vi-l trimitem. Vă oferim a- plan. Lipsea totuşi ceva. Şi face treabă numai să ştii cum
ri'dis, Adolf Stempel, depăşindu-şi sarcinile de plan cu 19—50( cest mic dar ca simbol al prie­ tocmai acest ,,cevd“ nu reu­ să-i iei. Să-ţi spun o veste.
| procente, s-au situat în fruntea întrecerii pe sector. teniei noastre". şise nimeni să-t. descopere Am hotărît să cer să conduc
eu brigada asta.
EMIL LllPEA Cit despre oamenii din bri- Fratele său, Sabin, a tre-
gada lui Iţea — toţi oameni sărit. Şi-a privit apoi fratele
Ar cu compătimire şi i-a zis:

I. FEKETEi In cadrul policlinicii din 0- unul şi unui. Voinici şi bine — Ştiu eu /... Gîndeşte-te
corespondent 1 răştie funcţionează în prezent 9
cabinete de specialitate, dotate —»/—>y—»/—-»j—»r r~'r-'r-'t—>/ 1r“1f ”' făcuţi. că ai familie ş-apoi banii nu
Minerii de Ia Ţefosa cu aparate din cele mai moder­ Cu toate acestea treaba nu te dau afară din casă. Şi cu
ne. L In luna octombrie, colectivul oţelăriel Martin nr. 2 din Combinatul si- * de-alde ăştia mare b'rînză...
1 " â sfârşitul lunii octombrie, colectivul de muncă al minei; mergea bine. Toate frămîti-
f®-4 Ţebeă ă raportat îndeplinirea angajamentului anual li-j In cursul acestui an, la policli­ L derurgic Hunedoara a produs peste sarcinile de plan 3.134 tone ojei — ^ tările, toate măsurile păreau Pe loan Enăşcău nu l-au
rirînd în afara planului peste 3.200 tone de cărbune. nica din Orăştie au fost trataţi zadarnice. Se părea ta un dezarmat spusele fratelui său.
In luna adeaista' realizările minerilor de aici sînt la fel d e1 aproape 60.000 de bolnavi. t cea mai mare depăşire de pian de la intrarea cuptoarelor în funcţiune. La j moment dat că orice măsură Ce hotărîse de unul singur
[frumoase. Dovadă sînt cele 16,2 procente, depăşire a planului, era sortită eşecului. La co­ era pornit să ducă la bun
‘de producţie’ pe mină în perioada 1—7 noiembrie 1959. La do-, E. IOAN jr acest succes a contribuit munca însufleţită a echipelor de oţeiari. Realizînd) mitetul de partid şi la comi­
'bîndirea acestui succes au contribuit ambele sectoare produc­ tetul de întreprindere deve­ sfîrşit.
tive. Minerii sectorului I au extras în afara planului cu 17,3; Ar L o depăşire de plan de 11,7 ia sută, echipa condusă de prim-topitorul Pani J nise o chestiune la ordinea A doua zi, la comitetul de
•Ia sută, iar cei de la sectorul II cu 15,4 la su tă ' mai mulţi zilei să se discute de brigada
1cărbune. In cinci întreprinderi din Va­ (_Orelt s-a situat printre echipele fruntaşe din secţie. partid şi-a împărtăşit gîndu-
lea Jiului se desfăşoară astăzi, lui llea. .: rile şi hotărîrea. Tovarăşii au
Cele măi bune brigăzi s-ău dovedit a fi cele conduse de; concursul posturilor sanitare i- L IN CLIŞEU: Şeful de echipă şi topitorii Iosil Meteşan, loan Bogdan] fost de acord cu el mai ales
]minerii Nicolae Lăzăruţ, Teodor Gherman şi Victor Prundaru. ’ niţiat de C.C. al Crucii roşii. A- Ar că-l ştiau lin miner harnic şi \
cest concurs se desfăşoară şi în ţ şi Gheorghe Răbonţu. Uj priceput, un om, care atunci
La „Ceram ica14 Baru Mare alte localităţi din regiune. Pînă / 1oan Enăşcău, şef de bri­ cînd vrea Un luciii, \ştie tiim să-l
în prezent au participat 95 co­ 1 I— t I— ! «— f .—/»— 1— — •«— h — r «— t\— t<— J gadă, a cunoscut şi el realizeze. Nu au uitat însă
JT^e la începutul anului şi pînă în prezent, colectivul 'de< lective sanitare evidenţiindu-se situaţia lui llea. A gîndit să-i atragă atenţia că briga­
muncă de la Industria Ceramică Baru Mare şsi-a realizat, cele de la fabrica de ciorapi din La Com binatul siderurgic H unedoara mult. Uneori a stat de vorbă da, cu toate încercările de a {
Sebeş, Filatura din Lupeni, fa­ cu clte un ortac din brigada o pune pe picioare, nu a făcut
'planul de producţie valoric în proporţie de peste 111 la sută.' brica de hîrtie „1 M a iP e tr e ş ti 10.000 tone de metal economisit lui llea. Mare lucru nu a nici un cît 'de mic progres. >
In acelaşi timp’, productivitatea muncii a crescut cu 7 procente] şi altele. aflat, dar era sigur că în­
. faţă de plan, iar preţul de cost a fost redus cu 4 la sută. Hotărîţi să traducă în fapte 0 deosebită atenţie acestei ac­ dreptarea lucrurilor nu este In dimineaţa zilei urmă­
A. DUBAR1U sarcinile trasate la începutul a- ţiuni. imposibilă. toare, s-a 'dus ta locul de
Aceste realizări au fost obţinute atît datorită preocupării« nului de Conferinţa regionaliă
'/ colectivului de conducere al în treprinderii pentru asigurarea - Ar de partid, siiderurgiştii combina­ Succesele înregistrate de side- muncă al noii brigăzi cu o
} unor condiţii cît mai bune de lucru, cît şi datorită elanului cu] Prin inspectoratul orăşenesc tului din Hunedoara şi-au pro­ rurgişti privind economisirea me­
(care au muncit echipele conduse de Mania Sein, Sin'eta Babo- A.D.A.S., Deva, numai în cursul pus ca un obiectiv principal în talului se da.toresc unor îmbu­ Pesfe 92 la sisftă i 'jumătate de oră mai devreme.
{ ni şi Vasiile Neciu. acestui an au fost despăgubiţi întrecere, gospodărirea cu gri­ nătăţiri aduse în procesul de e-
v, 1. s o l c o i 1 pentru daune materiale, 30 de jă a metalului. Astfel, ei s-au laborare, turnare şi laminare a diiira s î î g a j a m e r s t In ort a găsit Idcrînd doar
cetăţeni, printre care Anton Sza- angajat să economisească pînă metalului. In secţia furnale noi cîţiva mineri. 'Nu a zis nimic.
> corespondent^ bo din strada Mihail Eminescu la sfîrşitul anului o cantitate de au fost reduse în mod simţitor
nr. 100, Vasile Pîs din strada 10.000 tone metal. Pentru rea­ pierderile de fontă ce se produ­ Datorită preocupării organiza- A aşteptat schimbul. Pe la
Cernei nr. 11, Simion Gavrilă lizarea acestui. angajament au ceau la turnarea pe bandă, a
din strada E. Varga nr. 6 şi muncit ou mult elan colectivele fost redus procentul de urşi ţiei de partid pentru realizarea? ora 7 au început să vină cei
alţii. tuturor secţiilor de producţie diin (fontă solidificată pe oale). Lâ
combinat. Rezultatele cele mai noua oţelărie Martin, procentul planului de măsuri tehnico-o-rga-] din schimbul de zi, unul olte <
EMIL’ GOLEA bune au fost însă înregistrate de de rebut a fost redus în ultimul
colectivele secţiei furnale noi ca­ timp cu 0,58 la sută faţă de pro­ nizatorlce la Atelierul central., de1 unul. La oră 8 încă nu veni- $
re a economisit pînă acum 4.400
tone de metal. La oţelăria Mar­ centul realizat în primele luni reparaţii din Alba Iulia s-au ob-> seră toţi. ¦_ * ţ
tir. nr. 2 s-au economisit, de
asemenea', aproape 4.000 tone de ale anului, procentul de deşeii ţinut în luna octombrie impar-! La un moment dat, s-a tre­
metal.
la turnătorie a fost redus de a- tante depăşiri ale planului de; zit la frontul de lucru cu o
Bilanţul realizărilor arată că
angajamentul siderurgiştillor în semenea cu 0.64 la sută. producţie global şi marfă. Ast-; mulţime de oamenii aproape
ce priveşte economisirea de me­
tal a fost deja îndeplinit pentru Cantitatea de metail economi­ fel, planul producţiei globale 'ai întreaga brigadă. Atît de

Succese ale tinerilor din Orăştie întreg anul, cantitatea' de metal sită de la începutul anului echi­ fost depăşit cu 6,4 la sută, iar! mulţi erau Incit se împiedi­

economisită pe întreg 'combina­ valează cu o economie adusă cel al producţiei marfă cu 7,3 ia cau unul de altul. A întrebat

Majoritatea tinerilor ce lucrea­ şi brigăzile de tineret de Ia fa­ utemiste de muncă patriotică. Ei tul depăşind 10.000 de tone. combinatului în valoare de pes­ sută. cîţi oameni sînt în brigadă,
ză în întreprinderile şi fabricile brica „Vidra“, conduse de ute- au prestat pînă în prezent peste
oraşului Orăştie sînt organizaţi mjştii Petru Botnar, Florica Ro­ Din aceasta, circa' 7.000 de to­ te 7.330.000 lei. Numai din me­ Tot în cursul lunii octombrie! cîţi lucrează în fiecare schimb,
în brigăzi de producţie şi antre­ man şi Anicuţa Suciu, care au 30.000 ore de muncă voluntară talul economisit se pot produce
naţi în întrecerea socialistă. Ei realizat 60.000 Iei economii. ne aparţin brigăzilor şi echipe­ harnicul colectiv de Ia această; V. FURIR
contribuie Ia realizarea şi depă­ Ia diferite lucrări ca : însiloza- şi livra întreprinderilor con­
şirea sarcinilor de plan, reduce­ Tinerii de Ia întreprinderea rea furajelor, recoltatul porum­ lor de tineret, care au acordat întreprindere a reuşit sa econo-' (Continuare îri pag. 2-a)
rea preţului de cost şi Ia obţi­ „i. O. Frimu“ din Orăştie au bului, strîngerea a trei vagoane structoare de maşini din ţară misească 50.000 lei, astfel că din!
nerea de însemnate economii. 7.558 tone de laminate.
realizat, pînă ia data de 30 sep­ fier vechi, desecări, plantări de angajamentul luat în urma ple-'
pomi etc. economisind suma de
tembrie a.c., economii în valoa­ 90.000 lei. narei C.C. al P.M.R. din iulie In sprijinul
re de 142.131 lei. a.c., s-a realizat pînă în prezent colectiviştilor
I. ELENA peste 92 la sută.
corespondentă
MARÍA BOLDÜRA

corespondentă Pentru a veni în ajutorul co­

Brigada de tineret de la Prin reducerea preţului de lectiviştilor în actuala campanie
I.F.E.T., de pildă, şi-a îndepli­ cost, secţia de tineret de la fa­
nit planul anual încă de la data brica „11 Iunie“ a realizat pînă agricolă de toamnă, conducerea
de 1 octombrie, dată de la care acum economii în valoare de
merează în contul anului viitor, 35.000 lei. Pentru depozitarea vinului Atelierelor centrale din Grişcior
s-a angajat să repare cele două

realizînd totodată economii în Un însemnat aport l-au adus La gospodăria agricolă de angajat ca împreună cu toţi maşini de semănat ale gospodă­
valoare de 184.730 lei. cei pe.ste 800 de tineri din Orăş­ stat Alba, grupul Cricău, cam­ muncitorii să construiască prin riei agricole colective din Ri-
tie, încadraţi în cele 24 brigăzi pania de vinificare e în toi. De muncă voluntară cele trei bazi­ biţa.
Rezultate frumoase au obţinui pe fiecare hectar de vie, mun­ ne pentru depozitarea vinului ce
citorii acestui grup viticol au va fi obţinut peste sarcinile pla­ Dovedind multă hărnicie, lă­
-sa- recoltat în medie cîte 4.381,4 nificate. Pînă in prezent, aici au cătuşii Nicolae Lupea şi loan
kg. struguri, cu aproape 1.000 fost săpate gropile urmînd ca Toc, fierarii Nicolae Trifu şi Vio-
Cu angajamentele îndeplinite în curînd acestea să se cimen­ rel Faur, precum şi tinichigiul
kg. peste prevederi. Acest fapt teze. In această acţiune s-au Petru Jula, sprijiniţi îndeaproa­
Colectivul Intre- depăşită cu 22 la sil- Uzate pînă la data arată că va fi sporită în mod pe de lăcătuşul şef de echipă
considerabil şi producţia de evidenţiat în mod deosebit co­ Gheorghe Rusu, au terminat în
prinderii regionale tă, ca o consecinţă a j noiembrie se vin, lucru care a făcut să se numai 6 zile reparaţiile genera­
ia măsuri în vederea măririi munistul Anton Haţegan, can­ le la cele două semănători.
„Combustibilul“ din depăşirii planului la rMjcă la sUma de spaţiului de depozitare.
desiaoeri, care a fost _. nnr. . . didatul de partid Dănilă Crişan, Datorită acestui ajutor, colec­
Deva, obţine im­ realizat în proporţie ' e!‘ In vederea realizării de eco­ tiviştii din Ribiţa au putut în­
nomii, comuniştii de aici s-au muncitorii Dumitru U.yvari, Par- cepe la timp însămînţările de
toamnă
portante realizări în de 119 la sută. tenie Popa şi alţii.

La toate aceste rea- ŞTEFAN LUCACl

lupta pentru reali­ Insufleţit de hotă- Uzări însemnate au corespondent

zarea a cît mai mari rîrile plenarei C.G. contribuit în mod Pod nou pe drumul Cărpinişului 'tyu"

economii. Aşa, de e- a,j pjV l.R . din 13— deosebit tovarăşii

xemplu, planul de !4 !,ujie a-C ) Colec-Cornel Moga, Ioain Gă- Cetăţenii din comuna Gîrbova Muncă pentru construirea po­ Recenzie

economii al între- tivul acestei între- cuci,, Macor Anton, A- au dovedit întotdeauna eă sînt dului amintit a început cu multă Biblioteca raională Petroşani,
prinderii a fost mult prinderi s-a. angajat na Rusu, Szei'delhofer buni gospodari. Numeroasele lu­ însufleţire. Numai în cîievă zile în colaborare cu Consiliul raio­
depăşit,vărsîndu-se sa realizeze în acest Ludovic, Dumitru He- crări de interes obştesc realiza­ cetăţenii din Gîrbova au săpat nal A.R.L.U.S., a organizat re­
te pînă în prezent în comună, fundaţia’ şi au turnat din beton cent o recenzie asupra romanu­
pină la data de 1 an, prin reducerea negam, Nicolae To- prin muncă voluntară, confirmă

noiembrie a.c. — în cheltuielflar de circu­ dea şi alţii. La Hunedoara se află în plină construcţie cea de-a 4-a secţie ¦chimică a acest lucru. In ultimul timp spre picioarele podului. Totodată ei lui „Calea încercărilor“ de scri­
bugetul statului 968 laţie, economii în Uzinei cocsochimice a Combinatului siderurgic — distileria de gudroane. exemplu, ei au hotărît să con­ au procurat şi transportat la itorul sovietic B. lampolski.
mii lei beneficii pes­ valoare de 80.500 lei IOAN HALGA Constructorii de ia l.C.S.H. au muncii cu mult avuvt pentru ridicarea cit struiască pe drumul spre satul locul construcţiei şi materialul
te plan. In aceeaşi peste plan. Valoa­ secretarul organizaţiei mai grabnică a acestei importante unităţi a combiiidluluT. Cărpiniş un pod lung de 15 me­ lemnos din care urmează a se La recenzie a participat un în­
perioadă, productivi­ tri şi lat de ’4 metri, pentru uşu­ semnat număr de tineri.
de bază P.M.R.
r ' AGLAIA SERBAM

tatea muncii ă fost rea economiilor rea- I.R, „Combustibilul‘‘-Deva IN CLIŞEUjj Subseofia de distilaret cristalizare şi spălare a fracţiilor. rarea transportului, construi partea carosabilă. corespondentă