Page 34 - 1959-11

Nf, 1519
La şcoala n u lii serala din Hunedoar Î N S E M N Ă R I Cind gazeta de perete
r rezultate rodnice
Frecvenfă buna -
Sălile de clasă ale şcolii medii se­
rale din Hunedoara sînt luminate pînă
seara tîrziu. Aici vin să-şi îmbogăţeas­
că cunoştinţele de cultură generală
sute de siderurgişti, constructori, oa­
meni ai muncii din oraşul Hunedoara.
Hotărîrea partidului şi guvernului cu
privire la' îmbunătăţirea învăţămîntu-
lui seral şi fără frecvenţă de cultură
generală şi superior, a făcut ca în a-
nul afcesta să se înscrie pentru a urma
şcoala serală un număr mare de mun­
citori. Marea- majoritate a celor în­
scrişi vin cu regularitate la şcoală si
se pregătesc cu seriozitate pentru a da
răspunsuri exacte pentru care primesc
note bune. Acum,. la o lună şi jumă­
tate de la începerea cursurilor, se poate 10, iar Dumitru Moraru, din aceeaşi
constata, cercetînd notele din cataloa­
ge, că cei mai, mulţi au obţinut pînă
în prezent note bune la majoritatea
materiilor, Ioan Stănescu din clasa
VlII-a A, Oprea Moise din clasa Vili-a
Mai sînt elevi care lipsesc neinotlva!
Multe cuvinte de laudă se pot spune
despre elevii muncitori de la şcoala
medie serală din Hunedoara. Admira­
ţia pentru felul cum învaţă şi frecven­
tează cursurile este cu atît mal mare
cu cît ştim că înainte de a veni la
şcoală elevii de la seral lucrează 8 ore
în producţie.
Există însă (ce e drept puţini La nu­
măr) şi unii elevi care au multe ab­
senţe nemotivate. Un asemenea exem­
plu îl oferă Gheorghe Mereşescu, care
de la începutul anului ş! pînă în pre­
zent, are nu mal puţin de 35 absenţe
nemotivate. Repetatele absenţe ale ele­
vului Gheorghe Mereşescu au atras
după sine şl o slabă pregătire la orele
de cursuri. Datorită răspunsurilor sla­
be, a primit o notă de 3 şi una de 4.
Gheorghe Mereşescu lucrează la servi­
ciul de control tehnic din cadrul Com­
binatului siderurgic Hunedoara. Ar fi
bine dacă comitetul de întreprindere al
combinatului şi comisia formată în
acest scop, ar controla din cînd în
eînd situaţia elevilor muncitori de la
Ce se poale cumpăra 'ca Sâni ?
Obiecte, rochii, raţe şi aile mărfuri,
va râspurtde firesc oricare cetăţean
dacă va fi întrebat, ori va
rămînea năuc faţă de o asemenea
întrebare, în dosul căreia bănuieşte că
se ascunde ceva.
Pentru Bartolomeu Moţoc, adfdrict
a-1 şefului unui şantier de construcţii,
demagog înveterat şi abil excros, este
însă limpede că cu bani se cumpără...
favoare. De aceea, cînd Pompilian,
găinar de tind (un fel de administra­
tor-magazioner pe şantier), încurcă
socoteala cu benzina (pe care o do­
seşte) el scoate galant din buzunârul
propriu 100 de lei şi dă ordin, în vă­
zul tuturor, să se cumpere benzină
„să nu sufere producţia" căci „timpul
nrt aşteaptă".
Pentru un moment, spectatorul laic ochii propriului ei soţ, presează ame­
este, pur şi simplu, derutat de atâta ¦ ninţând od „onoarea" lui „Papa" care
mărinimie din partea noului şef ad­
junct al şantierului. Dar, Bartolomeu
Moţoc se descopere încetul cu înce­
tul, sub multitudinea trăsăturilor lui
negative: excroc sentimental, caraghios
pentru vîrsta lui, visător al timpuri­
lor apuse, dezorganizator al producţiei,
duşman înveterat al celor ce muncesc
cinstit, om care n-are în inima lui
nici un senimeni de omenie.
Maistrul Dima, im it dintre harnicii
muncitori ai şantierului, îi siă ca un
ghimpe la inimă, îl stinghereşte. Mo­
toc ticluieşte un plan perfid: îl dă
pe Dima afară, iar în tocul lui anga­
jează un alt meşter, un meşter fan­
tomă, care încasează doar salariu!,
dar pe şemţier nu l-a văzut nimeni
niciodată.
Profifînd 'de lipsa şefului de şan­
tier, afacerile necinstite ale lui Moţoc, ban, precum şi faptul că între el şi
Pompilian şi sofia acestuia (fiica unui fiica maistrului Dima se ţese o idilă
fost general de jandarmi), încep să îi descumpăneşte pe cei trei excroci.
meargă strună. „Papa" — fostul ge­ Pompilian se interesează 'de , două
neral, din Bucureşti — aranjează pla­ cărţi: „Codul penal" şi „Mersul Renu­
samentul, iar banda trimite d e ' pe rilor", Bartolomeu Moţoc se tocmeşte
şantier ciment şi alte materiale. Ur­ cu noul. maistru, plâiindu-l, dar, limpe­
mează să se trimită cherestea, dar oa-
'menU cinstiţi de pe şantier, comuniştii
C. Gheorghe Albu, Constantin Chiţuc,
Alexandru Enaclie din clasa VIIl-a D,
loan Mihai din clasa VIIl-a E, precum
şi alţii, au obţinut pînă acum note
bune la învăţătură.
Răsfoind cataloagele tuturor claselor, în perioada de iarnă, răspunsul a' ve­
se poate constata cu satisfacţie că sînt
puţini elevi muncitori care absentează
nemotivat. Atît în clasa VIIl-a cît şi
în clasele superioare, elevii muncitori
urmează cu dragoste cursurile. Ei
ştiu că numai astfel vor ajunge oa­
meni cu cunoştinţe bogate, numai ast­
fel vor putea acumula cele predate de
către profesori. Ilie Haralambie din
clasa a X-a, are note numai de 9 şi
clasă, note numai de 8 şi 9. In clasa
XI-a sînt de asemenea fruntaşi la în­
văţătură. Pînă acum cel mal bine se
prezintă Dumitru Matache şi Cornel
Cristache care au note bune şi o frec­
venţă regulată.
şcoala serală şi ar analiza cauzele
pentru care unii dintre ei lipsesc ne-
motlvat.
înainte de începerea cursurilor şco­
lii medii serale din Hunedoara, sute
de tineri dornici de învăţătură se pre­
zentau la comisia de selecţionare pen­
tru a fi înscrişi. Cei mai buni în pro­
ducţie, au fost înscrişi, iar după exa­
menul de admitere în clasa a VIIl-a
au început şcoala. Iată însă că acum
se constată că doi dintre cei înscrişi şi La Teiuş, unde sini suficiente forţe,
anume Nicolae Oltenaş şi Aure! Sîrbu
din clasa VIIl-a. nu mai frecventează
cursurile, nu mai dau cu săptămlnile
pe Ia şcoală. De ce?
Conducerea şcolii medii serale din
Hunedoara, comisia din combinat, co­
mitetul sindical şl U.T.M. nu trebuie
să tolereze o asemenea situaţie. Este
necesar să se ia toate măsurile pentru
ca elevii să frecventeze cu regularitate
cursurile la şcoală, să-şi acumuleze cu­
noştinţe de cultură generală cît mal
bogate.
- V. ALBU
PARTEA LEULUI
o comedie educativa şi actuală
şi alături de ei ceilalţi muncitori, or­
ganizează o pază straşnică, încurdnd.
toate socotelile bandei de tâlhari. în­
cep tîrguielile. Luigi, zugravul cu opt
'copii şi al nouălea pe drum, îl face
pe Moţoc să-i piară pofta de trata­
tive în asemenea târguri, iar inginerul
Sava il pune în şt mai mare încur­
cătură, azvîrUndu-i în nas cîteva re­
plici al căror conţinui răpesc pentru
Moţoc şi confraţii lui orice nădejde
de a-şi pune în aplicare planul. Pe
de alia parte Valg, ’devenită de la
prima vedere amantă lui Motoc, sub
a luat deja „aconto" pentru cherestea.
Situaţiile se precipită, meşterul fan­ drepturile de care se bucură omul
tomă Balaban, este căutat pretutindeni,
deoarece pe şantier se aflase că a-
cesfa s-a întors „din delegaţie" şi „a
şi decontai" (avusese de grijă Pom­
pilian de aceasta).
Sirîns cu uşa de împrejurări, Moţoc
continuă să m intă: ba că acurh a ple­
cat, ba că e în biroul de alături, iar
acum ticluia o nonă manevră. Pavel
Balaban, care n-a existat niciodată
pe acel şantier, trebuia să plece în
concediu, să sc însoare... Apoi, urma
să fie dat dispărut şi... de viuă-i mor­
tul. Dar, odată cri întoarcerea şefului
de şantier, apare şi Balaban... Un tl-
năr care, parcă picat din cer, în<cepe
să cam încarce iţele.
Ochii limpezi di meşterului Bala­
zimea cu care-l priveşte, agerimea
minţii acestuia,, îi toarnă groază în
DRVMV b SOCIALISMULUI
„Toţi factorii
lucrează“
Cînd tovarăşului Rudolf Pripkda,
preşedinte al Sfatului popular dfn
Teiuş, i s-a pus întrebarea în ce sta­
diu se află planul comitetului execu­
tiv cu privire la activitatea culturală
nit pe ocotite, dar cam în felul ur­
mător: „Toţi factorii lucrează“...
Fără a mai ţine seama de faptul
că acest plan trebuia să fie gala la
data cînd tovarăşul preşedinte a fost
întrebat, să vedem totuşi cum lucrea­
ză... toţi ¦factorii.
O şedinţă care fusese programată
în ajunul zilei de 3 noiembrie, şi la
care fuseseră invitaţi responsabilii cu
munca culturală de la şcoala medie,
cooperaţia de consum, sfatul popular
etc., precum şi ' directorat clubului
C.F.R., nu s-a ţinui pentru că la şe­
dinţă s-a prezentat doar responsabi­
lul cu munca culturală de la şcoala
medie. Şi de fapt, acesta este sin­
gurul „factor“ care lucrează, pentru
că nici unul dintre ceilalţi „factori"
nu aveau întocmit planul activităţii
culturale pe perioada de iarnă.
Ne întrebăm dacă în această situa­
ţie mai poate fi vorba de o activitate•
comună. Dacă 'dintre „toţi factorii"
lucrează doar unii, şţ aceştia fără o
îndrumare şi coordonare a muncii lor
din partea comitetului executiv, nu
ştim nici cînd va fi gala planul res­
pectiv şi nici dacă activitatea cultu­
rală în perioada de iarnă va fi mai
intensă.
Timpul na mai permite nici o tă­
răgănare. Planul de care s-a amintit'
aici trebuie întocmit cît se poate de
repede. Comitetul executiv dt sfatu­
lui popular- are datoria să ia măsu­
rile cele mai potrivite în ¦acest scop.
se poate desfăşura o ¦activitate cultu­
rală intensă. Ea trebuie însă planifi­
cată, îndrumată şi controlată în per­
manenţă de sfatul popular.
De curînd, la fa­
brica de ciorapi
din Sebeş a intrai
în funcţie secţia
de fabricat ciorapi
din fire de . relon.
In clişeu: Un
colectiv alcătuit din
Dumitru Capră —
inginer şef, Con­
stantin Păcurar —
şeful secţiei Koiton,
Afanasie Pătraşcu
— maistru şi UI-
rich Roiher —
muncilor, discutînd
asupra primilor cio­
rapi fabricaţi.
oase; tocmai cînd credea că l-a cîş-
tigat, acesta îşi dezvăluie adevărata
fizionomie de reprezentant al autori­
tăţilor şi bineînţeles îi înşfacă.
Construită pe o temă actuală, cts
media lui Constantin Teodora este vi­
guroasă, plină de haz la adresa a-
acelora care socot că-şi pot face men­
drele, nestiagherifi de nimeni. Dar nu
un haz gratuit, ci unul care educă,
ridiculează moravurile apusei societăţi,
mobilizează, prin rîsul sănătos pe
spectator la vigilenţă. Piesa are câ­
teva personaje pozitive pline de forţă
CRONICA
TE& T K A IL A
oameni ai zilelor noastre care preţuiesc
muncitor în patria noastră, apără cu
orice risc bunul obştesc şi adevărul.
Maistrul Dima, deşi la un moment dai
părea să se fi „supărat pe situaţie",
continuă totuşi să fie demn, hotărît,
să creadă în adevăr. Inginerul Sava,
fiul ceferistului care jumătate 'din viaţă
şi-a petrecut-o drumărind la kilome­
tri între căsuţa dărăpănată şi tocul
de muncă, îşi iubeşte meseria, e mîn-
dru de ea şi stă aproape d e ,clasa ca­
re i-a creai posibilitatea să ajungă
ceea ce este, iar Luigi cîntă, e plin
de voioşie şi, înfruntând greutăţile ine­
rente încă faţă de familia lui nume­
roasă, nu-şi vinde cinstea şi nu poale
fi prins în mrejele pungaşilor.
Punerea în scenă a acestui intere­
sant spectacol s-a bucurat, în general,
de grifa şi atenţia cuvenită clin partea
conducerii teatrului de stat din Va­
lea Jiului. Regia ( Marcel ' Şoma), a
reuşit să valorifice sensurile bogate
ale iextuj.ui, să dozeze corect desfăşu­
rămîne ia arma vieţii
In timp ce marea majoritate a La întîrzierea apariţiei ediţiilor j se ,
gazetelor de perete ce apar în Între­
prinderile şi instituţiile din Valea Jiu­
lui oglindesc tot mai competent pro­
blemele concrete ale producţiei şi pro­
blemele luptei pentru educarea masei
largi de muncitori în spiritul atitudinii activitatea inovatorilor din depou. /)Din
noi faţă de muncă şi avutul obştesc,
gazeta de perete „Locomotiva“, organ
al organizaţiei de bază şi al Comite­
tului secţiei1 sindicale de 11a Depoul
C.F.R. Petroşani, cdntinuă:, de o lun­
gă perioadă, să rămînă în afara a-
cestor preocupări.
Urmărind cu atenţie ediţiile gazetei!
(dacă pot fi numite astfel) se con­
stată că ele apar la intervale de timp
exagerat de mari şi atunci se schimbă
articol cu articol, în rate, uneie arti­
cole continuînd să-şi facă stagiul lunii
de zile.
Numai aşa se explică de ce la 20
octombrie puteau fi citite la gazetă un
articol despre sport, semnat de tov.
I. Ştefănescu, purtînd data apariţiei 25
aprilie, altul despre Inovaţii cu data
de 28 aprilie şi altul intitulat „Marea
sărbătoare a poporului romîn — 23
August“. In plus, puteai fi consultat
un tabel (? 1) cuprinzînd aproximativ
30 de nume de fruntaşi în producţie în
cinstea lui 23 August — fără vreo
altă explicaţie — şl cîteva fotografii
cu aspecte şi oameni din atelierele a-
parţînînd depoului, tot atît de învechi­
te. In acelaşi timp erau prezente Ia
gazetă şi un articol de actualitate con­
sacrat prieteniei romîno-sovietice şi
altul oglindind economiile de combus­
tibil realizate de mecanicii şi fochiştii
depoului în luna septembrie.
Încheind contemplarea gazetei de pe­
rete „Locomotiva" îţi pui întrebarea:
de ce nu a fost schimbată ediţia în
întregime ? Oare s-au epuizat toate
problemele concrete care puteau servi
drept teme pentru restul de articole
care trebuiau să ia locul celor înve­
chite ? Fără îndoială nu. In depou e-
xistă destule fapte semnificative, des­
tule probleme despre care gazeta de
perete trebuia să scrie.
IN VALEA JIULUI
5 UNiVERSITAJI POPULARE
Anul ttrecut î n . alţi oameni ai mun-
Vailea Jiului au cii. Pînă în prezent
funcţionat d o -ar au fost predate 5
două Universităţi lecţii din • domenii
populare. -In acest ca : biologie, geoto-
ari, numărul lor a gie, medicină, geo-
cresout la 5, dintre graf-ie, matematică
care 4 universităţi şi ailtele. De ase­
populare muncito­ menea, au fost pre­
reşti la Petrilla, Vul­ date lecţii specifice
can, Lupani şi locului de produc­
U.R.U.M.P., precum ţie, ca probleme de
şi o Universitate minerit şi tehnolo­
populară publică în gia metalelor.
oraşul Petroşani. La La universitatea
acestea au fost în­ populară publică din
sorişi peste 200 Petroşani, progra­
muncitori mineri şi mul lecţiilor a fost
rarea lui şi să-i imprime un ritni viol,
antrenant. De asemenea, interpreţii
s-aa achitat cu cinste de roluri. Jean
Tomescu (in rolul Iul Bartolomeu Mo­
toc), a evoluat firesc în rol desco-
perindu-şi treptat laturile negative, a-
dudnd pe scenă fidel, cînd figura fan­
faronadă a demagoguitu, cînd pe cea
a decăzutului pentru care prima femeie
oe-i iese în cade e un prilej de decla­
raţie de dragoste, ori figura slugarni­
că a omului prins cu rruţa-n sac.
Convingător şi plin de vervă, Dem.
Columbeanu (în rolul lui Pompilian),
a creat cu adevărat chipul unor pri­
păşiţi pe lingă asemenea „locuri de
ciupeală“ — după părerea tor, bine­
înţeles — care adună de la ac la aţă
tot ce le siă în putinţă şi care, evo­
luează de la „perisabile" pe care le
cară fie în buzunar, ori în sîn şi pînă
la camioanele încărcate. Un singur a-
mântuit: textul oferă destul umor;
orice supraîncărcare devine supără­
toare.
Celor doi pungaşi, de speţă diferi­ najului, . adică o cochetărie străină de
tă parcă, li se adaugă al treilea, Valy, spiritul de şantier, ar fi îndepărtate
soţia lui Pompilian, formînd un trio . din 'interpretarea Stelei Popescu, a-
armonios pe linia indicată de autor. ceasta ar contribui la creşterea perso­
Valy, (în interpretarea Milenei Ri- najului ca atîtd fniimtseţe sufletească
zescu), a devenit ceea ce în ,mod nor­ a fiicei maistrului Dima. 'Ar fi şi mai
mal putea să creeze putreda familie justificată 'dragostea ce se înfiripă în­
a fostului general.
Stridentă, — enervant de stridentă, de miliţie Codreana), care de aseme­
— lipicioasă şi trivială, Valy (în in­ nea este încă liniar în rol, rieîridea-
terpretarea Milenei Rizescu), a reuşit funs de convingător.
să slirnească dezgustul şi dezaproba­
rea spectatorului, să-l bucure cînd — întregime ( Balaban, Pompilian).
şi acesta este un moment de bună
inspiraţie a regiei — şi ea, alături un nou succes al colectivului 'teatru­
de ceilalţi doi pungaşi, e aşezată par­ lui de stat din Petroşani, pe linia in­
că pe bemea celor acuzaţi.
In rolul lui Luigi, zugravul optimist,
care iubeşte mtizicp şi viaţa, mutica
adaugă şi fapui că unele-'din articolele j
publicate au fost scrise/la general. 'Aşa
de exemplu, articolul/ despre inoVaţii
nu a conţinut nici Am cuvînt despre
articol nu se poat<ş vedea ce fac /ino­
vatorii din depouv ce probleme îi/ pre­
ocupă, ce greutăţii înfîmpină. Aceasta
în luna aprilie. Dar oare din/aprilie
pînă în prezent inovatorii "depoului
n-au mai făcut nimic? i
Cauza apariţiei ediţiilor gazetei de
perete „Locomotiva“ cu- întîrziere şl; în
rate, trebuie căutată aşadar în in/heti-
vitatea colectivului de redacţie. Din
colectiv fac parte mecanicul I. Ştefă­
nescu, responsabil, inginerul T. Szila-
gy, funcţionara V. Stanciu, inginerul
C. Magdalen, şi încă trei .membri,/în
fotal 7 oameni Forţe destule-?.,, dar/ne-
folosite. ,f J'7 J
? ‘ ,r -k ,r i /
Dacă colectivul de redacţie, ăl cărui/
componenţi sînt în majoritate membr/i
de partid, nu a fost activ, aceasta se
datoreşte faptului că biroul organiza­
ţiei de bază, în frunte. cu iov. Cuibac
Ilie, fostul secretar al organizaţiei de
bază, nu i-a analizat activitatea o lun­
gă perioadă de timp, deşi a cunoscut
conţinutul nesatisfăcător al gazetei do
perete, nu a tras la răspundere pe
membrii de partid din colectiv pentru
neîndeplinirea sarcinilor ce le-au fosi
încredinţate. ' î //
Noului birou al organizaţiei de bază,
ales recent, îi revine sabcina de a a- ICI A : Visul sp u lb erat; ORAŞ-
corda mai multă atenţie organului său TJE : Dragoste pc note ; Intr-un
de presă.. Inţelegînd roiul mobilizator magazin u n iv ersal; HUNEDOA­
şi educativ pe care îl poate avea ga- -
zeta de perete, biroul organizaţiei de TROŞANI : Omul cu pantalonii
bază are datoria să îndrume colectivul scurţi ; Gîntăreţul mexican ;
ei de redacţie spre cuprinderea şi tra­ SEBEŞ : Gerul infernului; SI-
tarea în mod competent şi operativ, în • MERIÂ : Lady Harnţliton ; LO-
articolele gazetei a sarcinilor ce stau N E A : Frunze roşii; TE IU Ş: O
în faţa muncitorilor şi tehnicienilor din ' ris ; BARU MARE; Vraja dra •
depou pentru asigurarea unui (transport g o ste i; AP OLDU DE SUS ; P a ­
ritmic şi cît mai economic, jl
T.pUFARU,i re din umbră.
a mmm mimmimk
întocmit, ţiti-îndu-se
cont de ‘cerinţele
cursanţilor., Astfel,
au fost prţedate lec­
ţii din domeniul
ştiinţific, literar, at
muzicii, artelor plas­
tice şi teatrului.
Pentru ca aceste
universităţi să func­
ţioneze corespunză­
tor, S.R.S.G. Petro-/
şani a selecţionat
un colectiv de lec­
tori din rîndul ce­
lor mai buni 'ingi­
neri, tehnicieni', pro­
fesori, etc. / ii
~L7‘
şt copiii, ''Alexandrii Zeca a făcîâv’m â
din cele mal bune creaţii ale, sale.
Nu a atins însă nivelul posibilităţi­
lor oferite de rol (nuanţarea rolului
în ce priveşte trecerea destul de brus­
că de la omul care glumeşte, ‘dar în
acelaşi timp gîiideşte, şi inversj). A-
celaşi lucru şi în interpretarea ‘ lui N.
Zabalon (ing. Sâva). Folosind >ca mij­
loace de expresie — exoesiv de mult
—j nuinile, umerii, paşii agitaţi, n-a
reuşit, prin interiorizare, prin mimică,
prin căldura vocii, prin armonizarea
ei cu toate celelalte elemente pe care
artistul le are la îndemână, 'să con­
vingă profund că inginerul Sava este
omul stâpîn pe el, care nu se pierde
fiindcă are în spate milioanele de oa­
meni cinstiţi care-l afjrfă, îl susţin, ci,
mal degrabă, anul care se agită, stri­
gă, nu trage la răspundere cum s-ar
cuveni. Şi regia a îngăduit ca M.
Zabalon să-l aducă pe inginerul Sava
la particularităţile psihico-fizice ale
interpretului şi nu a prelins cu exi­
genţă ca M. Zabalon să-l întruchipeze
pe inginerul Sava aşa cum t-a conce­
put autorul.
Stela Poposea şi Tr. Dănesca, în ro­
lurile fiicei şi tatălui, s-aa achitat în
general bine ide roluri. Dacă unele
stridenţe riecoivfornie ca linia perso­
tre ea şi maistrul Balaban (ofiţerul
Decorurile bune, costumele nti în
Bilanţul general al piesei indică
troducerii în repertoriu a pieselor de
actualitate educative.
T. PETRESCU
Intre 12 şi 15 no­
iembrie, la cinemato­
graful „Filimon Sâr­
bii" din Deva, rulea­
ză filmul sovietic
„Soarta unui om", distins cu ma­
rele premiu al Festivalului Inter­
naţional al Filmului de la Mosco­
va (1959).
In clişeu': Un aspect din filmul dicului : Regimul în bolile de ri­
„Soarta unui om", ecranizare a
nuvelei cu acelaşi titlu, a marelui
scriitor sovietic M. Şolohov.
S fS re& tfD LC & L& s
raro-retam;rvz/Attqrmtfgwn
12 NOIEMBRIE 1959
DEVA: Soarta unui o m ;
ALBA IULIA : Invenţie diaboli­
că ; Fatima ; BRAD : Nauris ;
RA : Nevăzut, necunoscut; HA­
ŢEG : Săgeata alb astră; PE­
cursă obişnuită ; ZLATNA : Nau ¦
gini de vitejie ; CALAN : Evada­
Centrul meteorologic Deva
comunică timpul probabil:
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult no-ros. Temperatura
variabilă, ziua va oscila între
5-9 grade, iar noaptea între
-2-2 grade. Ploi izolate locale/
Vînt potrivit din sectorul nord
şi nord-est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme' în curs de schimbare,
cerul mal mult noros.
O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAIONALA DEVA
anunţă consumatori;
că’ magazinele sale din Deva, Albi Iulia, Zlatna, Sebeş, Cugir,
Orăştie şi Brad sînt bine aprovizionate cu articole pentru sezo­
nul.de toamnă şi iarnă.
® Bogat sortiment de pardesie şi paltoane pentru bărbaţi,
temei şi copii.
® Mare sortiment de costume, încălţăminte de calitate su­
perioară, diferite stofe din lînă, mătăsuri şi bumbac potrivit se­
zonului, căciuli, gulere şi alte articole de blănărie.
Pag. 3
' py
DIN PROGRAMULBE
12 NOIEMBRIE 1959
Programul I ; 5,55 Sfatul me­
nichi; 6,25 „Zori de zi cu melo­
dii“, program de muzică .uşoară ;
8.00 Materiale din p re să ; 9,22
Formaţii sovietice de muzică de
cam eră; 11,03 Muzică populară:
11,45 Dansuri şi coruri din ope-:
r e ; 12,35 Gîntece şi jocuri popu-:
lare romîneşti din diferite regi*
uni ale ţă r ii; 13,05 Serenada o*
pus 11 în Re major pentru or­
chestră de Brahms ; ‘14,40 Din
cîntecele de luptă ale popoare­
lo r; 15,10 Program muzical de­
dicat fruntaşilor în producţie din
industrie şi agricultura; 16,15
Vorbeşte Moscova; 17,30 „Tine­
reţea ne e dragă“ — emisiune
pentru tinerjii ascultători; 18,30
Almanah ştiinţific; 19,05 Tribu­
na radio : Îmbinarea intereselor
obşteşti şi personale în socia­
lism ; 19,45 Transmisie !’din sala
Ateneului a" concertului simfo­
nic popular al orchestrei/ radio ;
22.30 Vechi melodii popular^, ro-
mîneşti. /1
PROGRAMUL I I : 14 07 Gîn­
tece despre mineri şi joFelari
15.30 Gîntă Gapitolina ’Aazaren-
ko, Nina Postavniceva jşi Abra-
mov; 17,00 Cîntece p.ltriotice ;
17,35 Muzică populară riomîneas-
că din Ardeal ; 18,05 C/oncert în
do minor nr. 24 pentr it pian şi
orchestră de M ozart; 19,00 Să
învăţăm limba rusă cîntînd;
19.30 Gospodari, iniţirjtive, rea­
lizări ; 20,05 Muzică însoară in­
terpretată la pian ; 20.1 45 Cînte-
cul săptăm înii: „P ărinte drag,
partid iubit“ ; 21,45 Părinţi şi
copii; 22.00 Seară de /muzică de
cameră ; 22,33 Gînteue de dra­
goste; 23,45 Douăj nocturne,
„Nori“ şi „Serbări“ ele Debussy.
Buletine de ştiri: 5,00, 6,00,
7.00, 11,00, 13/90, 15,00,
17.00 19,00, 22/,00, 23,52
(programul I); 1j4,00, 16,00,
18.00, 21,00, 23,00 (programul
II). I ' -
MINISTERUL CONSTRUC­
ŢIILOR, INDUjSTRIiEI MA­
TERIALELOR DE CON­
STRUCŢII ŞI INDUSTRIEI
LEMNULUI, cu participarea
U.R.G.C.; U.R.C.M. şi indus­
triei locale regionale au or­
ganizat în oraşul Hunedoara o
EXPOZIŢIE CU MODELE
NOI DE MOBILA
Prezintă modele noi de mo­
bilă toate fabricile din R.P.R.
Expoziţia s-a deschis în zi­
ua de 8 noiembrie 1959, în
blocurile I.G.O.H.
Durata expoziţiei este de 30
zile.