Page 35 - 1959-11
P. 35
Pag. 4 DRUMUn ;SOCIALISMULUI Nr. 1519
OEBBESmSBDSBBOSBBSB srso a n rsn a so s PBBCagBl apy««a»agsg B B sra g g g ggg a s a B
I 1M E L E In Comitetul Politic al 0. N. U. continuă Casey despre însemnătatea .1 S. f f n â s i i sosi îi Franţa
convocării conferinţei
discutarea problemei experienţelor la nivel înaLî fi îS martie 1 9 6 0
LONDRA 10 (Agerpres). —
nucleare în Sahara Luînd cuvîntul în seara zilei de MOSCOVA 10 (A gerpres).— TASS anunţă:' D'upî cuim!
9 noiembrie în cadrul progra s-a mai an-unţat, preşedintele Consiliului de Miniştri ai
mului de televiziune al BBC,
U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a acceptat invitaţia preşedintelui Re
NEW YORK 10 (Agerpres). tueze Franţa în Sahara. Subli a nu se efectua proiectatele ex ministrul Afacerilor Externe al publicii Franceze, De Gauile, de a vizita Franţă. In ultimul timp,
In după amiaza zilei de 9 no niind progresul substanţial re perienţe ou arma atomică în Sa Australiei, Casey, a declarat că
iembrie, Comitetul Politie al A- zultat la tratativele de la Ge convocarea conferinţei la nivel între preşedintele Republicii Franceze şi preşedintele Consiliu
dunării Generale a O.N.U. a neva care permite să se spere hara. înalt va avea o mare însemnă
continuat discutarea problemei că în viitorul apropiat se va în Noi considerăm, a spus M. D. tate pentru îmbunătăţirea rela lui de Miniştri al U.R.S.S. a avut loc un schimb de păreri
experienţelor nucleare franceze cheia un acord cu privire la în ţiilor dintre ţări. „Sper foarte
în Sahara. cetarea experienţelor cu arma Iakovlev, că aceste cereri ale mult — a spus Gasey — că în asupra problemelor apropiatei vi zite. Cu acest prilej cele două
nucleară, M. D. Iakovlev a su opiniei publice sînt fireşti deoa
Au luat cuvîntul delegaţii Sta rece ele reflectă dorinţa popoa urma acestor întâlniri la nivel părţi au relevat însemnătatea considerabilă pe caire o poate a*
relor tuturor ţărilor de a obţi vea această vizită pentru am bele-state şi pentru cauza păcii,
telor Unite, Sudanului, Iorda bliniat că datoria oricărui stat, ne slăbirea încordării în rela înalt relaţiile internaţionale se N. S. Hruşciov a. exprimat preşedintelui De Gauile convin
gerea că apropiata vizită şi schimbul de păreri vor contribui lă
niei, Libanului, U.R.S.S., Bir- a fiecărui guvern, este de a nu ţiile dintre state şi îmbunătăţi vor îmbunătăţi treptat“. îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi
Franţa şi a situaţiei internaţio nale în ansamblu. Tocmai de
maniei, R.P. Romîne şi Vene- întreprinde nici un fel de mă rea generată a atmosferei inter „Contactele personaje consti aceea, el acordă o mare importanţă vizitei sale în Franţă.
zueleL suri care ar crea greutăţi î-n ca naţionale. El a declarat că de tuie, în aceste probleme, lucrul
lea realizării acestui acord. legaţia sovietică va vota' pentru cel mai de preţ pentru îmbună N. S. Hruşciov a avut o atitudine favorabilă faţă de dorin
Din discursul delegatului proiectul de rezoluţie prezentat tăţirea relaţiilor internaţionale“, ţa exprimată de preşedintele De Gauile ca această vizită să
S.U.A., Lodge, a rezultat că gu Intenţiile guvernului francez, de grupul ţărilor din Asia şi a subliniat Gasey. însemne stabilirea unui adevărat contact cu Franţa şi şi-a ex
vernul S.U.A. sprjină în reali a spus delegatul sovietic nu pot Africa. primat speranţa că ea îi va permite să cunoască viaţa talenta
tate poziţia Franţei în proble contribui nicidecum la rezolva
ma efectuării experienţelor cu rea neîntârziată la Geneva a tului şi harnicului popor francez, faţă de oare popoarele Uniu
arma atomică pe continentul a- uneia din cele mai actuale pro
frican. bleme ale contemporaneităţii. In nii Sovietice au din totdeauna un sentiment de profund şi sin
această ordine de idei, a con
Trecînd de fapt sub tăcere tinuat el, provoacă nedumerire cer respect. ?
aspectele politice ale acestei discursurile reprezentanţilor An
probleme, Lodge a încercat să gliei şi S.U.A. oare nu pot fi „Un pumnal în spateie nostru“ Potrivit înţelegerii realizate se prevede că N. S. Hruşciov'
convingă pe delegaţi că expe considerate nicidecum ca con va sosi în Franţa la 15 martie 1960.
rienţele cu arma atomică fran tribuind la realizarea unei în După reluarea lucrului de către
ceză nu sînt periculoase pentru ţelegeri. oţelarii americani Convocare? unei plenare
populaţia Africii.
NEW YORK 10 (Agerpres). Lamînoristul Vincent Henţ a P .C .U .S.
„Activitate, viaţă, dar pretutin declarat reporterului că într-a-
Delegatul sovietic M. D. la- M. D. Iakovlev a amintit de deni o amărăciune profundă“ devăr ducea o lipsă aprigă, la
kovlev, ministrul Afacerilor Ex legaţilor că la începutul lunii constată reporterul agenţiei A- fel ca şi tovarăşii Iui de muncă, MOSCOVA 10 (Agerpres).
terne al R.S.F.S.R., a arătat că august, a acestui an a avut ssociated Press care a vizitat dar cu toate acestea, „nimeni — TASS a n u n ţă : Comitetul terii animalelor proprietate ob
U.R.S.S. este pentru interzicerea loc o şedinţă lărgită a Prezi uzina siderurgică „Fririess“ din nu dorea încetarea grevei“. Central al Partidului Comunist ştească, mecanizarea continuă a
experienţelor cu arma nucleară diului Comitetului Sovietic de Morisville, aparţinînd trustului al Uniunii Sovietice a hotă agriculturii, întărirea gospodă
pretutindeni şi pentru totdeau solidaritate cu ţările Asiei şi „U. S. Steel Coropration“ cu „Pentru noi, 7 noiembrie 1959 rît să convoace la 22 decembrie riei obşteşti a colhozurilor şi
na. Aceasta, a spus el, stabileş Africii în cadrul căreia a fost prilejul reînceperii lucrului con a însemnat o lovitură tot atît 1959 o plenară ordinară a Co creşterea bunăstării materiale a
te şi atitudinea U.R.S.S. faţade form prevederilor legii Taft de puternică ca şi 7 decembrie mitetului Central al P.C.U.S. colhoznicilor.
problema experienţelor nucleare adoptată hotărîrea de a sprijini Hartley aplicată de guvernul 1941“, a declarat furnaiistul AIî
Morgan, amintind atacul mîrşav In discuţia plenarei va îi pu C.C. al P.C.U.S. a hotărît ca
pe care intenţionează să le efec cererea popoarelor africane de S.U.A. împotriva oţelariîor gre dat prin surprindere de miliia- să problema măsurilor pentru în cadrul plenarei să asculte
-BH- ritşil japonezi împotriva bazei îndeplinirea hotăririlor congre rapoartele prezentate în această
vişti. sului al XXI-Iea al P.C.U.S. şi problemă de Consiliul de Mi
plenarei din decembrie 1958 a niştri ai R.S.F.S.R., de Comite
La Praga se descinde astăzi Conferinţa Părerea muncitorilor despre americane Pearl Ilarbour. Comitetului Central privind
readucerea lor forţată fa lucru Intr-o secţie de laminate re tele Centrale ale Partidelor Co
internaţională a studenţilor este sintetizată, după cum arată porterul agenţiei a cerut părerea
PRAGA 10. Corespondentul Ager le a studenţilor, care se va deschide Associated Press, în cîteva de muncitorului Paul Schuîţ despre dezvoltarea agriculturii şi spori muniste din Ucraina, Kazak
pres an u n ţă: La Praga se fac pregă în ziua de 11 noiembrie sub semnul claraţii culese la întîmplare prin intenţiile oţelariîor după trece rea producţiei de cereale şi alte stan, Bielorusia, Uzbekistan,
tiri în vederea conferinţei internaţiona- luptei pentru apărarea păcii. tre oţelari. „Un pumnal în spa rea termenului de 80 de zile pre culturi agricole, dezvoltarea creş- Tadjikistan şi Azerbaidjan.
s i s s a s ------------------------------ -------------- tele nostru“, iată cum califică văzut de legea Taft Hartley.
Şedinţa festivă va avea loc la uni.
„New York Post“ : ! n f a H i n !tóCi]f a l Î S versitatea Karolina. cei 6.708 muncitori ai uzinei re Schulţ a spus că oţelarii sînt a- Scrisoarea lut A. Â. Sobolev
Se vor organiza mari acţiuni cultu curgerea la legea Taft Hartley. nimaţi de dorinţa de a relua
NEW YORK 10 (Agerpres). „New York Post“, problema greva. „Hotărîrea Curţii Supre catre D. Hammarskjoeld
Intr-un articol redacţional zia principală constă în felul în care rale : Prezentarea filmelor realizate de Howard Park, furnalist, a fost me care ne-a adus înapoi la lu
rul „New York Post“ critică cu vom apărea în ochii întregii lumi studenţi, expoziţii de artă plastică, ex deosebit de aspru şi nu şi-a a- cru are Ia bază o minciună, ea NEW YORK 10 (Agerpres). acordurilor de Ia Geneva şi în
vehemenţă pe fostul preşedinte care doreşte cu ardoare să sca poziţia „Studenţii în lupta împotriva les cuvintele pentru a exprima reprezintă o revenire cu 20 de TASS a n u n ţă : A. A. Sobolev, special reluarea cît mai grabni
al S.U.A. Truman, pentru în pe de pericolul nuclear... fascismului", şezători cu participarea ceea ce simte: „Este greu de ani în urmă în ce priveşte drep reprezentantul permanent al că a activităţii Comisiei interna
tinerilor care au fost deţinuţi îri la crezut că în spatele acestei ac turile noastre sindicale şi este U.R.S.S. la O.N.U., a trimis se ţionale de supraveghere şi con
demnurile sale la reluarea expe Cînd americanii de vază reco gărele de concentrare naziste, mitin ţiuni nu este mîna conducerii în afară de orice îndoială că cretarului general al O.N.U., D. trol din Laos“.
rienţelor cu arme nucleare de mandă asemenea acţiuni în timp guri, adunări ale participanţilor la societăţii. Este de asemenea greu oţelarii nu vor admite acest lu Hammarskjoeld, o scrisoare de
către Statele Unite. ce la Geneva continuă conferin evenimentele din 17 noiembrie 1939. de spus în ce fel vor lucra oa cru“. răspuns Ia scrisoarea sa din 7 „In aceste condiţii, se spune
ţele, ei procedează fără răspun cînd ocupanţii hitlerişti au tras asupra noiembrie. în scrisoare, vizita în Laos a se
„După cum am mai declarat, dere şi provocator". studenţilor şi muncitorilor care de menii. La urma urmei toţi sînt cretarului general al O.N.U. şi
atunci cînd guvernatorul Rock- monstrau pe străzile Pragăi împotriva Amintind că agravarea situa proiectata numire la Vientiane a
feller a cerut şi el reluarea uni Ziarul numeşte îndemnurile împotriva revenirii Ia lucru“. ţiei interne din Laos a fost ex unui reprezentant personal al se
laterală a exploziilor nucleare fascismului «te. clusiv un rezultat al refuzului cretarului general ca şi orice
de către Statele Unite, scrie lui Truman „nechibzuite“. Lucrările conferinţei se vor înfcheia Ciocniri de interese înfre firmele alte acţiuni pe linia O.N.U. în
americane, vesîgermane şi italiene guvernului laoţian de a înfăptui această problemă nu pot decît
Decembrie—zi de luptă pentru cu o mare manifestaţie a tineretului să complice şi mai mult situa
% producătoare de automobile acordurile de la Geneva şi Vien- ţia creată“.
tiane şi că aşa-zisu! subcomitet
din Praga. ROMA 10 (Agerpres). In pre capitaliste a început o bătălie al Consiliului de Securitate pen „Toate acţiunile similare, scrie
S-au anunţat pînă acum delegaţi din tru Laos a confirmat de fapt în încheiere A. A. Sobolev, nu
aceasta prin raportul său în care
40 de ţări, între care şi reprezentanţi
ai unor organizaţii din Italia, Franţa,
eliberarea Africii de sub imperialism Anglia şi Indonezia care nu fac par sa italiană au apărut ecouri ale pentru o nouă împărţire a pie se recunoaşte lipsa unor dovezi pot fi considerate decît ca în
te din Uniunea Internaţională a Stu unei serioase ciocniri de intere ţelor de desfacere. Pentru Italia de „agresiune“ din partea Re cercări de folosire a O.N.U. pen
CAIRO 10 (Agerpres). TASS decembrie anul trecut, se spune se între cîteva din principalele pericolul este mare, în primul publicii Democrate Vietnam îm tru camuflarea acţiunilor unor
anunţă: La 1 Decembrie va a- în manifest, omenirea a fost denţilor. firme producătoare de automo rînd pentru că presiunile exer potriva Laosului, reprezentantul puteri îndreptate spre lichidarea
vea Ioc ziua de luptă pentru martoră a luptei eroice a popoa bile din Italia şi trusturi ameri citate asupra industriei sale de U.R.S.S. scrie: „După părerea completă a acordurilor de fa Ge
eliberarea Africii de sub impe relor din Algeria, Congo, Rode- Furnalul prieteniei cane şi vestgermane, în lupta automobile se încadrează în ge guvernului sovietic pentru ca si neva, ceea ce nu poate să nu
rialism. In legătură cu această zia, Nyasaland, Uganda, Uniu chino-sovietice pentru pieţe de desfacere, atît în neral în ofensiva împotriva ni tuaţia în Laos să se normalizeze aibă consecinţe primejdioase
zi, secretariatul permanent al nea sudafricană, Kenya şi din Italia cît şi în general în „Pia velului de trai ai clasei munci nu este necesar decît un lucru pentru cauza păcii în Asia de
Consiliului de solidaritate a po PEKIN 10 (Agerpres). — ţa Comună“. Ziarele au relatat toare şi apoi pentru că se în şi anume îndeplinirea strictă a sud-est şi în întreaga lume“.
poarelor ţărilor Asiei şi Africii alte ţări ale Africii împotriva do China Nouă anunţă : Direcţia astfel despre o conferinţă dc cearcă astfel să se frîneze dez
a dat publicităţii la 9 noiembrie minaţiei coloniale. combinatului metalurgic din Ba- presă care a avut loc la Torino voltarea industrială a unei ţări Conferinţa de presă a secretarului
un manifest în care cheamă po otou a hotărît să numească cel cu prilejul deschiderii expoziţiei relativ rămase în urmă faţă de
poarele Asiei şi Africii să cin Opinia publică internaţională mai mare furnal din China internaţionale „Salonul automo alte puteri occidentale, căutîndu- de Stat Herter
stească această zi prin organiza-, sprijină lupta de eliberare a po „Furnalul prieteniei chino-sovie bilistic“, în cadrul căreia repre se să se transforme Italia într-o
rea de demonstraţii, mitinguri poarelor Africii, se spune în în tice" în cinstea ajutorului nepre zentantul firmei americane „Ford simplă piaţă de desfacere a unor WASHINGTON 10 (Ager- vernelor occidentale.
şi adunări, pentru a cere încă o cheiere în manifest, şi în ziua cupeţit al Uniunii Sovietice şi Italiana“ (care acţionează cu mari firme străine. Aceasta este preş). La o conferinţă de pre Herter a declarat că problema
dată să se acorde independenţa de luptă pentru eliberarea Afri a muncii pline de abnegaţie a capital american în fabrici pla semnificaţia ciocnirilor pe care să pe care a ţinut-o în după a-
popoarelor africane. cii, popoarele tuturor ţărilor specialiştilor sovietici care au sate în Italia) şi-a exprimat în le ilustrează conferinţa de pre miaza de 9 noiembrie la Wa unei a doua sesiuni a N.A.T.O.,
Asiei şi Africii vor cere din nou: participat la construirea furna mod făţiş nemulţumirea faţă de să de ia Tori-no a reprezentan shington, secretarul de Stat al va fi discutată la Paris la 11;
In perioada care a trecut din „imperialişti, căraţi-vă din Afri lului nr. 1. S.U.A., Herter, a declarat că se noiembrie la şedinţa obişnuită
ca !“. ia acum în considerare posibili a reprezentanţilor permanenţi ai
tatea unei a doua conferinţe a ţărilor N.A.T.O. şi, că după pă
Consiliului N.A.T.O. după în rerea sa, cea de a doua sesiune
a N.A.T.O. va avea loc la 22
dezvoltarea industriei italiene de tului firmei americane“« tâlnirea de la Paris a şefilor gu- decembrie.
ştiri •Scurte ştiri® Scurte ştiriScurte automobile şi faţă de concuren ---------------------- s î ^ a s ------------------------
ţa pe care o întîmpină produsele
MOSCOVA. — La o conferinţă de cei arestaţi se numără directorul so iui vest-german să amnistieze pe de americane pe piaţa Italiei. ' ? P ţ ' i i - ' Ş i | $1
presă, care a avut loc la redacţia zia cietăţii „Beccera Cattle Co‘‘ controla ţinuţii politici din Germania occiden Din conferinţa de presă a re
rului „Trud", membrii delegaţiei sin tă de King Ranch Of Texas şi Manati, tală aruncaţi în închisori pentru con ' V «»al
dicatului unit al turnătorilor din An cîţiva funcţionari superiori şi doi re vingerile lor politice. prezentantului firmei citate re
glia, care se află în vizită în Uniuj, porteri de la „National Broadcasting iese, după cum subliniază zia Trei mii de salariaţi ai companiei de transport din Singapore care asigurau transpor
nea Sovietică, au declarat că sindi Company". PARIS. — O delegaţie a deputaţilor rele „Unita“ şi „Paese Sera“, că tarea a două milioane de persoane au declarat grevă în urma faptului că societatea de tran
catul lor ar dori să colaboreze cu şi senatorilor comunişti a vizitat am cercurile monopoliste americane sport in comun a refuzat să le satisfacă revendicările.
muncitorii sovietici, făcînd schimb de LONDRA. — încercările Consiliului basada Marocului din Paris şi a pro exercită presiuni pentru a împie
păreri.şi de experienţă. Ei au deda. municipal din Salnt Pancxas (cartier testat împotriva persecutării partidului dica sporirea producţiei de auto IN FO TO : Personalul autobuselor, votează, pentru proclamarea unei greve de aver
rat, printre altele, că metodele, tehni muncitoresc din Londra) de a majora comunist din Maroc. Delegaţia a pre mobile italiene, în special al fa tisment de 14 zile.
ca şi materialele folosite în turnăto chiriile caselor municipale, întîmpină zentat unui reprezentant al ambasadei bricii „Fiat“, pentru a-şi putea
riile din Uniunea Sovietică sînt dintre împotrivirea chiriaşilor. La conferinţa o rezoluţie în care se subliniază că menţine comenzile în Italia şi
cele mai bune şi moderne. Muncitorii reprezentanţilor a 35 de comitete ale interzicerea partidului comunist din mai ales pentru a înlătura con
englezi au salutat propunerile sovieti chiriaşilor s-a hotărît să se refuze să Maroc „ar da o lovitură întregii miş curenţa italiană în ţările „Pie
ce de dezarmare şi au declarat că se plătească chiriile majorate. cări naţionale şi ar submina serios ţei Comune“. In legătură cu a-
mişcarea pentru pace a clasei munci independenţa Marocului". ceasta, relatează „Unita“, şi
toare are în muncitorii sovietici un LONDRA. — In seara zilei de 9 unele firme vestgermane şi-au
aliat puternic. noiembrie în sala de concert Albert VARŞOVIA. — La Varşovia s-a des manifestat nemulţumirea faţă de
Halt, una din cele mai mari din Lon chis conferinţa pe întreaga Polonie a încercările Italiei de a-şi extinde
JOHANNESBURG. — Potrivit unei dra, a început turneul ansamblului de învăţătorilor din şcolile agricole şi me exporturile în Germania occi
ştiri din Johannesburg, studenţii de la stat de dansuri din R.S.S. Gruzină. dii tehnice. La conferinţă la care par dentală.
universitatea Witwatersrand au organi Primul spectacol al artiştilor sovietici ticipă aproximativ 500 de persoane se
zat o demonstraţie împotriva planului a avut un mare succes. discută problema rolului învăţătorului „Iată că pentru prima dată în
guvernului de a introduce segregaţia în progresul economic şi cultural al istoria industriei de automobile
rasială în universităţi. PANAMA CITY. — Adunarea Na satului polonez. — scrie „Unita“ într-un comen
ţională a Republicii Panama a adoptat tariu în care subliniază gravi
HAVANA. — Agenţiile de presă a- o rezoluţie prin care protestează îm BUENOS AIRES. — La 9 noiem tatea conflicutului — marile fir
nunţă că autorităţile militare au ares potriva atitudinii provocatoare de care brie s-a încheiat greva generală a me americane au trecut la atac
tat mai mulţi cetăţeni americani care a dat dovadă poliţia Statelor Unite din celor 200.000 de muncitori de la în împotriva Italiei... Această cam
s-au dedat ia provocări împotriva co zona Canalului Panama cu ocazia ma treprinderile textile din Argentina, ca panie este semnificativă pentru
misiei Institutului naţional pentru re nifestaţiilor organizate de tineretul pa re a durat 50 de zile. Muncitorii au că arată că între marile grupuri
forma agrară încercînd să împiedice namez în această zonă. obţinut consimţămîntu! patronilor de
a se majora salariile. Aproximativ
să întocmească evidenţa unor tere BERLIN. — In cadru! unei şedinţe 20.000 de textili.şti din regiunile Quil
care a avut loc la Frankfurt pe Main, ines şi Corrientes, care cer reprimirea
nuri aparţinînd concernelor americane comitetul de iniţiativă pentru amnistie muncitorilor concediaţi, nu au încetai
greva.
ce urmează a fi expropíate. Printre politică în R.F.G. a cerut Bundestagu-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188 j 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica ,,1 M ai' Deva
