Page 37 - 1959-11
P. 37
Pag, 2 dmMUß merausmuun Nu 1520
ECONOMIATARILOR SOCIALISTE PE DRUMUL PR06RESULU
W W V / W W V W W W » W W ^ W V A < V S A / ^ W W A M ( W / y V S I W / / r f S W V W » W V W W W A W / / V W W v W '< P 7 \ A A / W \ A A W / V W V sAA//APŢSAAiN»VW VV' ^r^fvVVNrv^VVVV V W W V W v ’W W W w v .?»WN W W V V - ^ v s iW S A V W A i W W 'A i ' r
Dezvoltarea industriei cărbunelui Combinatul metalurgic
în RP. Chineză „V. I. Lenin“ de la Nowa Huţa
în viitorul cincinal
In cei zece ani de la instaura ne, în timp ce în "anul 1949 o- al minelor la suprafaţă aflate în De curînd colectivul marelui sută în comparaţie cu anul 1959.
rea R.P. Chineze, producţia de cupa locul al nouălea. construcţie va depăşi cifra de combinat metalurgic „V. 1. Le- De asemenea, în cursul viito
cărbune a crescut de peste zece 700, ele avînd o .capacitate a- nin“ de la Nowa Huţa a discu
ori. In timp ce în anul 1949 pro Sarcinile de producţie prevă nuală de producţie de peste 230 tat sarcinile viitorului plan cin rului cincinal, combinatul meta
ducţia cie cărbune a fost de nu zute iniţial pentru anul 1962 (În milioane tone. ’ cinal. Din iniţiativa muncitori lurgic „V. I. Lenin“ de Ia Nowa
mai 32,43 milioane tone, anul a- tre 190 milioane şi 210 milioa lor, au fost introduse corective Huţa se va lărgi prin construi
cesta se prevede extragerea u- ne tone), au fost deja depăşite Producţia de cărbune a Chi la acest plan, astîel incit pro rea de noi obiective industriale.
nei cantităţi de cărbune de 335 în anul 1958 cînd China a pro nei a crescut de la aproximativ ducţia de oţel va atinge Astfel, vor fi construite două
milioane tone. Judecind după dus o cantitate de cărbune de 130 milioane tone în 1957, la 3.300.000 tone în anul 1965. La- furnale, două cuptoare Martin,
producţia realizată în primele 270 milioane tone. Producţia a- peste 270 milioane tone în 1958. minoriştii vor da 1.420.000 tone o secţie de convertizoare, noi
nouă luni ale anului, se poate nului 1958 a depăşit de aseme Marii Britanii i-au trebuit 32 de de laminate la cald, iar produc instalaţii de aglomerare a mine
spune că prevederile pianului nea pe aceea a Marii Britanii ani (1875—1907) pentru a rea ţia de fontă va creşte la reului si vor fi lărgite secţiile
vor fi depăşite. China ocupă as care a fost în acel an de peste liza o astfel de creştere a pro 2.875.000 tone. de laminare şi cocseriile.
tăzi locul a! treilea în lume în 219 milioane tone.
ducţiei, iar Statelor Unite, care In ultimul an a! viitorului In timpul discutării planului,
ce priveşte producţia de cărbu Pînă la sfîrşitul anului curent, plan cincinal, producţia de cocs colectivul de metalurgisti de la
numărul galeriilor din mine şi au pretenţia că au atins ritmul va spori cu aproximativ 80 la Nowa Huţa au făcut 160 de pro-
sută în comparaţie cu anlîl 1959, nuneri în scopul creşterii pro
Succesele oţeSarilor din Anşan cel mai rapid în ceea ce priveş Cantitatea de laminate trase la ductivităţii muncii sî a nivelului
tehnologic al producţiei.
te dezvoltarea industrială, le-a
Planurile
trebuit 14 ani (1888—1902).
indiîsiriei
întreprinderile siderurgice din de-a treia săptămână a lunii oc Campaniile de întreceri orga rece va creşte de Ia 127.000 to
oraşul Anşan, principalul centru tombrie cu 26,3 la sută în com carbonifere
al industriei oţelului din China, paraţie cu primele două- săptă nizate de muncitorii mineri în ne cît era nivelul de producţie
şi-au îndeplinii sarcinile de pro mâni ale aceleiaşi luni. O creş în anul 1959, la 700.000 tone în Planul de extracţie a industriei car
ducţie pe luna octombrie în ceea tere de încă 2 la sută a fost în vederea creşterii producţiei şi a- 1965. bonifere poloneze prevede ca în anul
ce priveşte laminatele de oţel cu registrată în zilele de 25-28 oc plicării unui mare număr de ino 1960 producţia de cărbune să atingă
trei zile înainte de termen. tombrie. vaţii tehnice, au contribuit în Ca urmare a creşterii produc 103.000.000 tone, adică cu 4.000.000 to
ţiei globale a combinatului, va ne mai mult decît extracţia de cărbune
cea mai mare măsură la obţi loarea totală a producţiei va pe anul 1959. Creşterea extracţiei de
cărbune va fi posibilă datorită termi
nerea acestui succes. i spori în anul 1965 cu 115 la nării construcţiei a o serie de noi o.
biective miniere importante. In anul
Pînă la data de 28 octombrie, In acelaşi timp furnalul nr. 6 1960 vor aiinge capacitatea maximă
de exlracţie noi orizonturi miniere,
producţia celor 13 laminoare din din Anşan, unul dintre cele Folosirea energiei atomice care au fost date în exploatare în
Anşan a depăşit deja produc mai mari din Ghina, şi-a depă cursul acestui an, va începe exploa
tarea a patru noi orizonturi, şi se va
ţia lunii septembrie, • ' luna re şit planul pe luna octombrie în în industria R. P. Polone conlinua amenajarea a 28 orizonturi
cord a anului acesta, cu peste ceea ce priveşte producţia de în minele din Silezia. In raionul Ryb-
nik va continua construirea a patru
16.000 tone. Muncitorii din fontă, încă în dimineaţa zilei de De curînd în localitatea Dom- ple. Datorită lor, pot fi efectua
'Anşan şi-au luat angajamentul 29 octombrie. te o serie de cercetări, care îna noi mine. De asemenea, vor fi date
ca pînă la siîrşitul anului să browa Gornicza din Silezia a inte erau imposibile. Există lar în exploatare trei uzine prelucrătoare,
dea peste plan 400.000 tone la gi posibilităţi de folosire a izo Motoarele Diesel pentru vase, fabricate la uzinele „Karl
minate de oţel contribuind ast In comparaţie cu luna septem avut loc o consfătuire consacra topilor în metalurgie, construc iar alte 14 uzine îşi vor începe acti Liebknecht“ din Magdeburg (R.D. Germană) sînt cunoscute în
fel la îndeplinirea înainte de ter ţia de maşini, industria navală, vitatea în perioada anilor 1061 —-1963.
men şi depăşirea planului naţio brie, producţia medie de fontă a tă folosirii izotopilor radioactivi chimie şi în alte ramuri ale in întreaga lume.
nal. In comparaţie cu anii precedenţi, IN CLIŞEU : un motor cu 8 cilindrii de tipul „8 D.V.“ în
furnalului a crescut în luna oc în industrie. Această consfătuire dustriei. Izotopii radioactivi au vor creşte în mare măsura şi investi
Potrivit calculelor prelimina permis elaborarea unor metode ţiile destinate mecanizării şi electrifi timpul ultimului control de calitate.
re, numai în luna octombrie se tombrie cu 11,9 tone la o este prima de acest gen în care rapide şi ieftine în domeniul de- cării minelor. Se va acorda de ase
vor produce peste plan 40.000 şarjă în vreme ce timpul nece atomiştii polonezi s-au întilnit menea o mare însemnătate construc
tone laminate de oţel. sar pentru o şarjă a fost cu 19 cu specialiştii din industrie. In fectoscopiei, măsurătorilor, de ţiilor de locuinţe pentru mineri. In
minute mai redus deoît fusese comunicările făcute s-a .arătat cursul anului viilor, minerii polonezi
¦Ca rezultat al întrecerilor or că în R.P. Poionă se folosesc terminării precise a calităţii o- vor primi 11.400 de locuinţe. Totoda Pentru depăşirea planului trienal
ganizate de oţelarii din Anşan, prevăzut în planul de stat.
producţia medie zilnică de lami pînă în prezent în scopuri in ţelurilor, funcţionării furnalelor
nate de oţel, a crescut în cea Producţia de oţel a oraşului dustriale diferiţi izotopi printre etc. Plenara din martie a C.C. al gică şi constructoare de maşini
Anşan în primele nouă luni şi i care se numără cobalt-60, iridiu- P.M.S.U. a trasat ca sarcină va atinge pînă la sfîrşitul anu
Pentru a lărgi sfera aplicării pentru industria ungară să a- lui nivelul producţiei prevăjut
18 zile ale anului curent a de 172, cesiu-137, stronţiu-90, pre tingă încă în acest an principa pentru anul 1960. iu felul aces
păşit producţia totală a anu cum şi izotopii taliuiui. tehnice a izotopilor radioactivi lii indici ai planului de.stat pen ta, sarcinile trasate de plenara
lui 1958, anul marelui salt Folosirea acestor izotopi a a- tru anul 1960. Pentru îndepli
înainte. nirea acestor sarcini, muncito C.C. al P.M.S.U. din martie vor
dus industriei avantaje mulţi - rii şi tehnicienii au iniţiat o lar fi îndeplinite în condiţii bune.
gă mişcare de masă prin orga
s-a hotărît crearea unei comisii nizarea întrecerilor socialiste. Cei mai m are laminor
wm v . y v ^ .v . Ţ r .- r n Ţ iŢ r . r ; M centrale, care se va ocupa de Au devenit acum vizibile re din iunie
pregătirea specialiştilor în acest zultatele întrecerii. Lucrătorii
din industria siderurgică şi con _Anul viitor, în R. Cehoslovq>
domeniu şi va elabora formele structoare de maşini s-au anga că vor fi date în exploatare noi
jat să producă peste plan pro laminoare. Unul din aceste lami
organizatorice ale acestei noi ac tă vor spori investiţiile destinate creş duse în valoare de 997,4 milioa noare, care se construieşte pen
ne forinţi. Pînă la sfîrşitul lu tru noul., combinat metalurgic
tivităţi tehnico-ştiinţiîice. terii securităţii şi igienii muncii. nii septembrie, ei au realizat o „Klement Gottwald“ din Kun-
depăşire de plan în valoare de cice, va avea cea mai mare vi
r1Z- 898,2 milioane de forinţi. In a- teză de laminare din lume. La
celaşi timp aceste ramuri in minorul va atinge o viteză de
Flota comercială a R.P. Bulgaria dustriale şi-au depăşit planul de laminare de 32 metri pe secun
reducere a preţului de cest si au dă, pe toate cele patru linii,
Sub regimul capitalist,. Bul şnul 1958 aceste nave au tran ceea ce este cu 2 metri mal ma
garia avea un număr neînsem sportat 762.600 tone de măr mărit simţitor nivelul tehnic al re decît viteza celor mai noi
nat de vase comerciale, dar şi furi faţă de 220.000 tone în laminoare produse în S.IJ.A. La
acestea au fost scufundate în 1939. producţiei. minorul va produce anual
timpul celui de-al doilea război Au fost construite de aseme 500.000 tone sîrmă.
mondial. In ultimii 15 ani a fost nea şi vase pentru transportul Pe baza rezultatelor obţinute
creată o nouă flotă comercială călătorilor. Vapoarele „Gheorghi
maritimă cu un tonaj de 59.000 Dinâtrov“, „Emoria“ şi „Kalia- se prevede că industria siderur
tone. R.P. Bulgaria dispune de kra" sînt folosite pentru tran
40 de vase comerciale printre sporturile din ţară şi de peste Un îiou oraş al minerilor
care se numără navele transo hotare. In prezent se construieş
ceanice „Balkan“,. „Vasil Lev- te o nouă navă cu 400 locuri Pe drumul Vlora-Arghiro- această întreprindere au mărit
ski“, „Bîlgaria“, .„Rodina" cu un pentru transportul călătorilor.
tonaj de cîte 10.000 tone. A- Pînă în anul 1965 se prevede castro (R.P. Albania) se văd producţia de peste 8,5 ori. In
cestea ancorează în porturile ca tonajul flotei comerciale din
Mării Medilerane, ale oceane R.P. Bulgaria să ajungă la adesea trecînd camioane tran- împrejurimile minei se ridică un
lor Atlantic si Indian. Numai în 245.000 tone.
•TSR-
-^ Se dezvoltă industria constructoare sportind cărbune. Aceste camioa mic oraş în plină activitate.
* r ... maşini ne sint încărcate la mina din Aici se găsesc locuinţe confor
In R.P. Bulgaria a Memaliay, la cîţiva km. nord- tabile. Numai in ultimii cinci
luat o mare am
ploare industria Creşfe produefia minieră in prezent în R.P.D. Coreeană care înainte avea numai 7 strun vest de Teţeţene. Cu 14 ani în ani peste 600 de familii s-au
constructoare de se produce o maşină de aşchiat guri de model vechi, a produs
vase. la fiecare 15 minute, fn primele pentru nevoile proprii 30 de urmă această mină nici nu exis instalat în apartamente noi.
7 luni ale anului în curs au fost strunguri, printre care şi strun
IU CLIŞEU : Aspect de pe In primele 9 tuni ale anului 1959, sarcină creşterea producţiei globale din produse peste 6.900 maşini-unel- guri universale şi a mărit ate ta. Deplina linişte care domnea Totul a fost prevăzut pentru
şantierul de construcţii a va valoarea totală a producţiei întreprin acest an cu 40 Ia sută şi intensificarea te, adică de 4 ori mai mult de lierul de reparaţii de 5 ori. A- atunci prin aceste locuri nu era ca locuitorii acestui mic oraş să
selor din oraşul Vama. derilor miniere din R.D. Vietnam a cît numărul total de maşini-u- nu! acesta, ea va produce 300 tulburată decît de apele Vissei poată trăi şi să se poată distra
crescut cu 47,62 la sută faţă de peri eforturilor pentru introducerea inovaţii nelte produse în anul trecut. In- de războaie. Mişcarea a satisfă care trecea prin apropiere. De-
Rezultate însemnate oada corespunzătoare a anului trecut. lor şi îmbunătăţirilor tehnice. Munci cepînd de Ia 1 mai 1959, munci cut nu numai nevoile de mecani abia în anul 1946 s-a auzit aici cit mai bine. Au fost construite
Întreprinderile care fac parte din direc torii de la mina de cărbune Lang torii s-au angajat ca pînă la 1 zare şi automatizare a diferite zgomotul maşinilor. Oamenii instituţii culturale, şcoli, grădini
obfinufe în agricultura ţia minelor şi-au îndeplinit planul pe Cam, care a fost inundată, au înlătu Mai 1960 să dubleze numărul lor domenii ale economiei ci si au început să smulgă subsolu publice, instituţii sanitare: spi
I958 înainte de termen. Anul acesta rat în numai 10 zile golul de produc maşinilor unelte, în cadrul miş cele ale mecanizării agriculturii. lui . bogăţiile pe care le deţinea. tal, maternitate, cabinet', den
mongolă a crescut şi mai mult entuziasmul ţie din timpul inundaţiei îndepiinindu- cării pentru mărirea numărului In cadrul acestei mişcări peste Ei şi-au dat seama că un fru
muncitorilor în cursul mişcării pentru şi sarcinle de producţie pe luna sep de maşini unelte, iniţiată în pri 150 de ateliere de reparat unel tar, ambulanţă şi un sanatoriu
Rezolvînd sarcina asigurării îndeplinirea primului plan anual al tembrie. La mina de cărbune Gam Fa măvara acestui an, mişcare Ia te agricole au fost utilate cu 540 mos viitor se deschide acestei pentru muncitori.
cu pîine a populaţiei, Mongolia planului trienal. Muncitorii din această viteza de manipulare a vagonetelor a care participă cu entuziasm de strunguri şi au fost produse exploatări miniere. Şi intr-ade
a obţinut în acest au rezultate ramură de producţie şi-au pus ca crescut cu 65 Ia sută ca rezultat al muncitorii din industria con neste 00 aparate de sudură. A- văr în cursul ultimilor 13 ani au Recent a fost inaugurat un
minunate, obţinînd o recoltă bo bunei organizări a muncii. structoare de maşini şi acei din tefierul de reparaţii auto Kang- intervenit mari schimbări în toa nou club cinematografic. Sint
gată. In gospodăriile de statale atelierele de reparaţii. Acest lu ge a utilat o fabrică de unelte te privinţele. Mina a fost sim multe spaţii verzi în acest o-
republicii, principalele centre ale cru este semnificativ dacă ţinem agricole cu strunguri universa ras. La Memaliay activează un
agriculturii, s-au treierat aproxi seama că înainte de eliberare, le. maşini de găurii şi de rabo-
mativ 100.000 tone de cereale. Se pregătesc muncitori calificai« în Coreea de Nord nu se produ tat. ţitor mărită. Producţia sa de medic la 500 de locuitori. Invă-
Fiecare hectar însămînţat cu ceau astfel de maşini. In cadrul
culturi cerealiere a dat în medie acestei mişcări, iniţiate de mun La Elbasan, păşeşte de aproximativ 28 de ţămîntul s-a dezvoltat de aseme
9,8 chintale, comparativ cu 8,5 citori, au fost produse maşini ca de altfel in
chintale planificate. Rezultate In R.D. Vietnam peste 100 de gice a ţării. La uzină s-a înfiin unelte de înaltă tehnicitate. De toate oraşele şi ori producţia întregii ţări ¦ de nea. Peste 20 de profesori, pre
deosebit de bune au fost obţinu tineri muncitori au absol ţat un nou atelier la care lu pildă, la fabrica de construcţii satele R.P. Al
te în gospodăria de stat Harho- vit cursul pentru muncitori crează aceşti muncitori calificaţi de maşini Riongsung, a fost pro bania se ridi dinainte de război. In compa dau la cursurile şcolii de şapte
.rin, care a recoltat de pe apro metalurgisti, primul curs de pentru a obţine creşterea pro dusă pentru prima dată în că noi locuinţe
ximativ 12 mii hectare în medie acest fel din R.D. Vietnam, ducţiei uzinei de patru ori faţă R.P.D. Coreeană o maşină de a- pentru oamenii raţie cu ariul 1950, minerii de la , ani. ¦ „
13.3 chintale de grîu, şi în gos oare funcţionează pe lîngă u- de prevederile actualului plan fezat de 17,5 m. înălţime şi 13 muncii.
podăria le stat Tuvşruleh, oare zinele de construcţii de maşini anual şi de opt ori faţă de m. lăţime, cu un diametru de 8
a obţinut pe o suprafaţă mare, din Hainoi. Cursul a fost orga anul trecut. Uzinele au în m. şi o greutate de 270 tone. IN CLIŞEU:
16.3 chintale la hectar. nizat de Ministerul Industriei în fiinţat, de asemenea, un curs 2/3 din cele 80 de maşini unelte Un nou bloc ele
cadrul planului pentru pregăti pentru pregătirea altor 100 mun produse de această fabrică sînt locuinţe la El
In timpul aratului de primă rea de muncitori calificaţi ne citori calificaţi în domeniul strunguri universale cu o lungi basan.
vară şi al recoltatului au cres cesari tinerei industrii metalur construcţiei de maşini. me între chernere de 6—8 pi
cut cadre noi de mecanizatori, cioare (un picior = 0,304794
în a căror pregătire un ajutor -E a ¦
preţios a fost acordat de spe m .).
cialişti sovietici care au venit Scurte ş tiri din R. C e h o s lo v a c ă
în Mongolia pentru a transmi Uzinele metalurgice Wanghai
te experienţa lor în valorifica Poşta aeriană cehoslovacă transpor Pînă la sfîrşitul lunii octombrie, nu au produs în timpul acestei miş
rea pământurilor înţelenite. cări 100 strunguri, iar capaci
tă lunar 142 tone de scrisori. Pentru mărul posesorilor de aparate de radio tatea de aşchiere a atelierului
distanţele lungi s-a instituit cursa de din R. Cehoslovacă s.a ridicat la de reparaţii a crescut cu 60 Ia
noapte, astfel îneît corespondenţa să 3.088.481. S-au eliberat 451.924 auto sută. Muncitorii au folosit aces
ajungă Ia destinaţie în termen de 24 rizaţii de instalare a aparatelor de te strunguri pentru producerea
de ore. televiziune în vreme ce în Austria,
care a început emisiunile de televiziu a peste 200 tone de piese
Staţiunea balneară Karlovy Vary va ne în acelaşi timp cu R. Cehoslovacă, schimb necesare furnalelor şi
găzdui în iulie 1960 Festivalul Inter se află numai 82.000 de posesori de
naţional al filmului. In urma aerdu- televizoare. contoarelor Martin.
Filatura de mătase Pakcion,
lui intervenit între U.R.S.S. şi R. Ce In 1962—1963 în R. Cehoslovacă se
hoslovacă, aceest festival va fi organi vor face primele încercări cu televiziu
nea în culori. (Corespondentul Ager-
zat în anii următori alternativ la pres la Praga).
Karlovy V.ary şi Moscova. ,