Page 39 - 1959-11
P. 39
'Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ISIr, 1520
jjlfcinm l© xA xaziz s iih l Pentru o justă repartizare a posturilor
In secretariatul O.N.U.
NEW YORK 11 Coresponden probleme ale compoziţiei perso tre secretariatul Organizaţiei.
Situaţia actuală, a atras atenţia
tul special (Agerpres) anunţă : nalului secretariatului Organiza delegatul romîn. care nedreptă
Comitetul nr. 5 al Organizaţiei ţiei Naţiunilor Unite, repartiza ţeşte peste 23 la sută din statele
rea geografică a membrilor se membre, printr-o nesatisfăcătoa
Naţiunilor Unite dezbate acum cretariatului, pe baza a două ra
In anii septenalului, U.R.S.S. va depăşi cele Oeslapuţia Ministerului de poarte ale secretarului general re repartizare geografică, trebuie
mai dezvoltate ţări capitaliste in producţia în această chestiune. Prevederi îmbunătăţită cît mai repede. Re
celor mai importante produse alimentare Externe al R. D. Vietsaa le Cartei O.N.U. asupra unei giuni importante ale lumii sînt
largi reprezentări geografice nedreptăţite. Astfel, Europa ră
a personalului secretariatului săriteană ocupă numai 31 la
O.N.U. sînt încă departe de a fi sută din locurile ce-i revin de
îndeplinite. Aceasta creează o si drept, iar în ce priveşte reparti
A40SC0VA 11 (Agerpres). — evident că programul septenal zează producţia şi normele ra HANOI 11 (Agerpres). — A- le Laosuiui. După ce a stat 4 tuaţie nesatisfăcătoare în rezol zarea în posturile de răspundere,
TASS anunţă : După cum s-a re genţia vietnameză de' informaţii săptămîni în Laos, „subcomite varea justă, obiectivă a sarcini dintr-un total de 244 de posturi
latat unui corespondent al agen cu privire la agricultură va ti ţionale ale consumului pe cap a transmis declaraţia dată pu tul“ nu a putut însă să ascundă lor O.N.U. ca organizaţie Inter numai 21 revin acestei regiuni,
ţiei TASS la Direcţia Centrală blicităţii de Ministerul Afacerilor adevărul despre situaţia în Laos. naţională care cuprinde ţări cu adică abia 8,6 la sută. Caracte
de Statistică a U.R.S.S., produc îndeplinit înainte de termen şi de locuitor la următoarele pro Externe al Republicii Democrate orînduiri sociale şi politice dife rul internaţional şi universal al
ţia mărfurilor alimentare prevă Vietnam în legătură cu raportul Guvernul Republicii Democra rite, dar avînd comune ideile în Naţiunilor Unite trebuie să-şi
zută de planul septenal, permite în felul acesta pînă la sfîrşitul duse (în kg.) : „Subcomitetului pentru Laos“. te Vietnam declară din nou că scrise în Carta Naţiunilor Unite. găsească oglindirea şi în com
Crearea şi trimiterea în Laos a unicul mijloc de reglementare a poziţia secretariatului său. şi
ca pînă la sfîrşitul acestei peri anului 1965 populaţia U.R.S.S. Peşte — 20 (7 la 16) lapte acestui „subcomitet“, se spune problemei Laosuiui şi de nor Luînd cuvîntul în dezbaterea actuala situaţie nesatisfăcătoare
oade (1365) să se satisfacă pe va fi asigurată întrutotul cu a- — 458 (299 la 585), grăsimi a- în declaraţie, este o acţiune ile malizare a situaţiei. în Laos, este din comitet, Constantin Nicuţă, trebuie înlăturată cît de curînd,
deplin, în limitele normelor ra ceste produse. nimale — 5 (6 Ia 9), ulei vege gală a imperialiştilor americani, respectarea deplină şi îndeplini în numele delegaţiei R. P. Ro-
ţionale ştiinţific fundamentate, tal — 8,6 (8 Ia 10), zahăr tos care are drept scop să acuze în rea strictă a acordurilor de la mîne, a subliniat că numai res pentru succesul deplin al activi
necesităţile populaţiei în ce pri Mai jos sînt reproduse date mod fals Republica Democrată Geneva şl Vientiane şi reluarea pectarea strictă şi echitabilă pe
veşte produsele de panificaţie şi Vietnam de „agresiune“ împotri activităţii comisiei internaţionale toate eşaloanele a atribuirii pos tăţii Organizaţiei Naţiunilor U-»
piscicole, laptele, uleiul vegetal, în care se compară producţia pe — 44 (27 la 33), ouă — 162 va Laosuiui, pentru a submina de supraveghere şi control în turilor din secretariatul O.N.U.
zahărul, cartofii şi legumele. cap de locuitor a mărfurilor ali bucăţi (180 Ia 365), cartofi — acordurile de la Geneva cu pri Laos. Orice soluţie în afara a- poale asigura eficacitatea şi res nite, a subliniat Constantin Ni
mentare planificate pe 1965 cu 642 (55 la 219), legume — 160 vire la Laos şi pentru a se a- cordurilor de la Geneva cu pri pectarea spiritului Cartei de că
(Cifrele de control ale dezvol normele raţionale, ştiinţific fun (150 la 180). mesteca şi mai mult în treburi- vire la Laos, nu numai că nu cuţă, în numele delegaţiei ro-
tării economiei naţionale a damentate, de consum pe cap de In anii septenalului. U.R.S.S. contribuie la reglementarea situ
U.R.S.S. pe anii 1959-1965 pre locuitor. aţiei în Laos, ci o complică şi mîne.
va ajunge din urmă şi va depă mai mult.
văd sporirea producţiei globale Se prevede ca în 1965 în U- şi cele mai dezvoltate ţări capi
niunea Sovietică să se producă taliste în ce priveşte producţia Guvernul Republicii Democra
pe cap de locuitor 786 kg. cere pe cap de locuitor a celor jnai te Vietnam protestează categoric
ale, în timp ce nivelul raţional importante produse alimentare. împotriva pianului imperialiştilor Canalul Panama să fie preluat
al consumului pe cap de locuitor -¦— ¦ americani şi al guvernului Sa-
a industriei alimentare de apro- nanikone. îndreptat spre crearea
"tiv 1,7 ori). este de 120-170 kg. Sărbătorirea Zilei mondiale în Laos a unui organ al O.N.U. de statul panamez
Se prevede ca producţia de indiferent de forma pe care ar
i oducţia planificată de car a tineteiului la Moscova avea-c. —Rezolufia Adunării Naţionale
ne, lapte şi grăsimi animale ră- carne pe cap de locuitor să fie
mîne întrucîtva în urma norme sporită la 70 kg, în timp ce nor MOSCOVA l i (Agerpres)'. tei tin'.erei generaţii de pe glob Guvernul Republicii Democra a statului Panama—
lor raţionale de consum pe cap ma consumului pe cap de locu TASS anunţă: La 10 noiem pentru pace în lumea întreagă. te Vietnam, se spune în încheie
de locuitor. Dar acum este deja itor este de 73-91 kg. brie tineretul, din Moscova a rea declaraţiei, cere ca guvernul PANAMA CITY 11 (Agerpres). Agenţiile de presă transmit că
sărbătorit la Casa prieteniei cu Sprijinul larg acordat activi S.U.A. să înceteze imediat orice — La 10 noiembrie, Adunarea opinia publică este extrem de in
Cifrele de mai jos caracteri popoarele din ţările străine, tăţii F.M.T.D. este dovedit de amestec în Laos. Naţională a statului Panama a dignată de presiunile pe care
Ziua mondială a tineretului — faptul că in prezent această or adoptat cu unanimitate de vo Departamentul de Stat a înce
¦S3- cea de-a 14-a aniversare a în ganizaţie reuneşte 87.000.000 de Guvernul Republicii Democra turi o rezoluţie în care se cere put să Ie exercite asupra guver
temeierii Federaţiei Mondiale a tineri şi tinere dip 97 ţări ale te Vietnam subliniază că pentru „ducerea la îndeplinire a planu nului panamez.
Declarafia unor parlamentari în legătură Tineretului Democrat (F.M.T.D.) lumii. rezolvarea problemei Laosuiui rilor privind preluarea canalului
este necesară convocarea cit mai Panama de sub administraţia Este vorba de acţiunile diplo
cu apelul Sovietului Suprem a! U. R. S. S. La adunare au luat parte Pie Participanţii la adunare au grabnică a unei conferinţe a ţă Statelor Unite şi trecerea lui în matice întreprinse de Departa
ră Pieralli, preşedintele Comi aplaudat cu căldură pe C. rilor care au luat parte la con mîna statului panamez" (United mentul de Stat, care, prin secre
adresat parlamentelor tuturor fărilor lumii tetului executiv al F.M.T.D. şi ferinţa de la Geneva din 1954, Press Internationa!). Discuţiile tarul de stat adjunct Rubottom,
Fchard, secretar generat al pentru Indochioa aşa -după cum pe marginea acestei rezoluţii însărcinat cu afacerile interame-
MOSCOVA 11 (Agerpres) dunării Naţionale franceze, a de a propus guvernul U.R.S.S. la s-au desfăşurat într-o atmosferă ricane şi prin ambasadorul
TA SS anunţă : Ziarul „Soveţka- c la ra t: Propunerea Uniunii So 14 septembrie 1959, la care co S.U.A. în Panama, a cerut gu
ia Rossia" publică declaraţii ale vietice cu privire la dezarmarea misia internaţională de supra deosebit de însufleţită. După vernului La Guardia „măsuri
veghere şi control să prezinte care să pună capăt manifestaţi
reprezentanţilor parlamentelor generală şi totală corespunde Cliristian Echard, secretarul ge F.M.T.D., care a rostit o cuvîn- un raport cu privire la activita vot, relatează corespondentul ilor antiamericane". Ziarele pa
tea şa şi cu privire la măsurile nameze califică această cerere
din S .U .A ., Ungaria, Anglia şi năzuinţelor scumpe ale poporului neral al Federaţiei. tare. necesare pentru normalizarea si UPI, toţi membrii Adunării s-au drept un amestec inadmisibil în
treburile statului Panama.
Franţa în legătură cu apelul So francez. Poporul Franţei speră V. Popov, vicepreşedinte al Co In apelul adresat F.M.T.D., a- ridicat în picioare şi au intonat
vietului Suprem al U.R.S.S. a- că, în urma dezarmării sumele mitetului Organizaţiilor de ti doptat în cadrul adunării, se imnul naţional panamez.
dresat parlamentelor tuturor ţă fabuloase pe care le înghiţeau neret din U.R.S.S. a prezentat
bugetele militare ¦vor putea fi \ un raport, în care a subliniat spune printre altele:
rilor lumii.
John Sparkman, . membru al cheltuite pentru îmbunătăţirea | că tineretul sovietic apreciază Ne face o deosebită plăcere să
sărbătorim cea de-a 14-a aniver
Comisiei pentru problemele ex condiţiilor de trai material şi j mult eforturile Federaţiei, în- sare a F.M.T.D., intr-o atmos
terne ale Senatului american, a feră de destindere a încordării
declarat: Sînt convins că Uniu cu-ltural ale oamenilor. | dreptate spre intensificarea lup- internaţionale, creată de vizita O importantă lucrare a unui
nea Sovietică, Statele Unite. tînăr om de ştiinţă sovietic
-W Í-
Marea Britanie şi celelalte mari Haapâ î n c e t a r e a g r e w e i istorică în S.U.A. a lui N. S.
puteri pot ajunge la un acord Hruşciov, preşedintele Consi
şi pot rezolva împreună proble c fe la rilc r am ericani liului de Miniştri al U.R.S.S. tuaţiei în Laos. ALMA ATA 11 (A gerpres).— nea atracţiei galaxiei, o încon
ma dezarmării. Eu mă interesez -HE---------------- TASS anunţă: Grigori Idlis, co joară pe o orbită puternic a-
foarte mult. de problema dezar ¦i h..'« c*,* .i~4 h CÍJ> ? laborator ştiinţific, şef la insti iungită, Idlis a calculat că pe
mării, a adăugat el, şi o consi ía 'É W - lă 1 A», /inr*».) t v tutul de astrofizică al Acade rioada lor de revoluţie este
der problema nr. 1. Au reînceput tratative miei de Ştiinţe a R.S.S. Kaza- de 3.400.000.000 ani.
separate în vederea chisă această industrie, a adău împotriva înarmării atomice a Japoniei he, a susţinut la Universitatea
Lajos Dinnos, vicepreşedinte al încheierii unor contracte gat el, atît timp cit revendică din Leningrad o disertaţie pen In monografia lui, tînărul om
rile lor nu vor fi satisfăcute". TOKIO 11 (Agerpres). — La poneză cu proiectile teleghidate tru titlul de doctor în ştiinţe, în de ştiinţă sovietic emite ipote
Adunării de Stat a R. P. Un colective 10 noiembrie a avut Ioc Ia To şi alte tipuri de arme moderne. care a tratat tema „Dinamica za, fundamentată prin calcule,
gare, a declarat că acest apel a „Rambursare a unei kio, din iniţiativa Consiliului O astfel de politică, a declarat sistemelor stelare“. In lucrarea că galaxia străină, sub acţiu
fost primit d? membrii Adunării WASHINGTON 11 (Ager datorii politice“ Naţional Japonez pentru interzi Kaoru Yasui, reprezintă un peri sa, G. Idlis a ajuns la conclu nea căreia s-au desprins norii
cu bucurie şi aprobare unanimă. pres) Intr-o declaraţie făcută cu cerea armelor atomice şi cu hi col serios pentru Japonia. zia că sistemele stelare extra- lui Magellan, este cea în
Parlamentele şi deputaţii lor. prilejul unei reuniuni organizate WASHINGTON 11 (Ager drogen, un mare miting. gaiaotiee cele mai apropiate — semnată la nr. 55 în noul cata
subliniază el. trebuie să facă tot de centrala sindicală AFL-CIO, pres). După cum transmite a- Participanţii la miting au a- norii lui Magellan — care sînt log general.
ce depinde de ei pentru ca de Macdonald, preşedintele Sindi genţia France. Presse intr-o de Lu.înd cuvîntul fa miting, prof. doptat o rezoluţie în care cer sateliţi fizici ai galaxiei noastre,
zarmarea să fie generală şi to catului Unit al oţelarilor a anun claraţie făcută la 9 noiembrie, Kaoru Yasui, laureat al premiu guvernului să înceteze imediat s-au desprins de aceasta din ur După părerea lui Grigori Id-
tală, deoarece aceasta este o cale ţat că mai multe societăţi side Emile Mazey, trezorierul sindi lui internaţional Lenin „Pentru înarmarea Japoniei şi să dea mă acum 3.800.000.000 de ani lis, caracteristicile observate ale
directă spre pace. rurgice au reînceput tratative catului muncitorilor din industria întărirea păcii între popoare", a publicităţii o declaraţie prin care ca rezultat al acţiunii pertur acestei galaxii vaste şi strălucite
separate cu delegaţii sindicatu automobilelor, a explicat inter criticat guvernul Kişi, care, în ţara să renunţe la arma atomică bante a unei alte galaxii care coincid ou cele prevăzute în mod
Sydney Silverman, membru al lui în vederea încheierii unor ciuda tendinţei care s-a obser si să întrerupă imediat tratative trecea în apropiere. teoretic.
Camerei Comunelor din Anglia contracte colective după exem venţia guvernului S.U.A. care a vat spre încetarea ¦ „războiului le iapono-americane cu privire
a declarat: In apelul său, par plul corporaţiei Kayser Steel şi rece" şi slăbirea încordării in la revizuirea „tratatului de secu Rotiri du-se în raport cu alţii, Monografia „Dinamică siste
lamentul dv. a exprimat părerea altor două societăţi mai mici. pus capăt grevei siderurgiştilor ternaţionale, dotează armata ja ritate". norii lui Magellan, sub acţiu- melor stelare" va fi editată de
poporului dv. şi cred că nici un Macdonald a salutat aceste noi Academia de Ştiinţe a R.S.S.
parlament din lume nu poate ig fisuri în rînduriie patronatului prin legea Taft Hartley, ca fiind Presiuni economice americane Kazahe în anul 1960.
nora acest document. „o rambursare a unei datorii asupra Japoniei
arătînd că, dacă marile compa- Procesul de Sa Dusseldorf—un nou aci samavolnic
Deşi sistemul sovietic ăl orga lii nu renunţă la atacul lor îm politice contractate de partidul TOKIO II (Agerpres). — După cum şi mai mult uşile pentru importul măr
nelor superioare ale puterii de republican faţă de directorii a-
stat diferă de sistemul englez, potriva drepturilor sindicale, numitor companii siderurgice în
perioada campaniei electorale din
1952“. Mazey a afirmat că este
subliniază Silverman, noi trebuie „după expirarea termenului pre vorba, printre alţii, de George scria la 10 noiembrie ziarul „Asahi furilor americane. al Justiţiei vestgermane
să discutăm aceleaşi probleme Kearns Henry, adjunct pentru pro
care frămîntă întreaga omenire : văzut de legea Taft Hartley, Alien, unul din directorii Trus Evening News“, guvernul Japoniei a blemele internaţionale al ministrului BERLIN 11 (Agerpres) Opinia pu Germania occidentală au o atitudine
dezarmarea, încetarea şi interzi muncitorii, animaţi de o justă tului Republic Steel Corporation, liotărît, în urina insistentei Statelor ti Comerţului care se află în prezent la To-' blică democrată din ţările europene duşmănoasă faţă de eforturile întreprin
cerea experienţelor nucleare, mînie, se vor ridica şi se vor şi George Humphrey, preşedin uite ale Americii, să schimbe treptat, kio, a' declarat la 10 noiembrie în ca protestează împotriva noului act sama se în întreaga lume în scopul conso
coexistenţa paşnică. închide din nou întreprinderile tele lui National Steel Corpora incepînd din anul viitor, toate îngrădi drul unei conferinţe de presă că ,,’Ja: volnic al Justiţiei vestgermane — pro lidării păcii între popoare.
rile în ceea ce priveşte importul în
Waldeck Rochef, deputat al A- | siderurgice. Ei vor menţine în- tion. Japonia a 10 principale tipuri de măr ponia trebuie să întreprindă paşi ime cesul intentat celor 7 reprezentanţi ai Organizaţia „Partizanii păcii din
----------------- sssas------------------ furi din zona dolarului, în special din diaţi pentru liberalizarea comerţului’1. mişcării vestgermane a luptătorilor Finlanda“, într-o scrisoare adresată
¦Statele Unite ale Americii. Printre a- In caz contrar, potrivit declaraţiilor lui pentru pace. guvernului vestgerman, declară că a-
Pentru o politică externă mai realistă a S.U.A. ceste mărfuri sînt’ fierul vechi şi deşe Kearns Henry, Statele Unite ale Ame După cum transmite agenţia ADN, cest proces dovedeşte intensificarea spi
uri de metale neferoase, fonta şi alte ricii vor întreprinde măsuri în scopul buletinul Consiliului Mondial al Păcii, ritului militarist care a avut deja con
limitării importului mărfurilor japone care apare la Viena, subliniază: Acesl secinţe nefaste nu numai pentru Ger
In legătură cu cartea lui E.Hughes„America nu este invincibilă 66 mărfuri. După cum scrie ziarul, aceas ze în Statele Unite. proces arată că organele puterii din mania, ci şi pentru întreaga Europă.
tă hotărîre a guvernului a provocat
NEW YORK 11 (Agerpres). les de a revizui cu minuţiozi ricii şi sâ subaprecieze dezvol nemulţumirea cercurilor industriale. cifrelo r • «««o «»«
— E. Hughes, şeful secţiilor ex tate politica externă a S.U.A., tarea Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, în ciuda acestei
terne de la revistele „Time“ şi scrie Hughes, guvernul S.U.A. a „Cineeste stăpmul
Hughes aminteşte de politica g r a iu l
„Life", a publicat o carte inti concesii, Statele Unite ale Americii con
tulată „America nu este invici-
bilă“. continuat să ducă „politica ne- profund nereal i-stă a nereounoaş- tinuă să insiste ca Japonia să deschidă economiei argén liniene44
realistă promovată de Truman şi terii Chinei Populare şi de în
Autorul scoate în evidenţă ca Acheson“.
racterul nereal ist al politicii ex cercările infructuoase ale S.U.A. în Canada vor fi stocate
terne postbelice a S.U.A. care Autorul supune unei critici „de a duce faţă de ţările de de
a contribuit, după părerea sa, deosebit de vehemtente politica mocraţie populară faimoasa po încărcături nucleare BUENOS A1RES 11 (Ager In Argentina cei mai mari datele din raportul C.E.P.A.L’.
la scăderea considerabilă a asa-zisei „înfrînări" a Uniunii pres) Editura argentiniană „An- proprietari de pămînt sînt socie
prestigiului Statelor Unite în Sovietice. El consideră că o ma litică de „eliberare“. Această po pentru racheie americane teo" a publicat o broşură a cu tăţile comerciale, industriaşii, ca (Comisia Economică a O.N.U.
problemele internaţionale. re greşeală a politicii americane litică, scrie el, nu este o diplo noscutului economist Jaitne pitalul străin. Acesta din ur pentru America Latină, N.R.).
o constituie şi faptul că ea s-a maţie, oi „un ritual de impre OTTAWA 11 (Agerpres). — Fuchs intitulată : „Cine este stă mă a pătruns în toate domeni Fuchs arată că pentru fiecare
Hughes a fost în 1953 asis caracterizat printr-o „profundă caţii“. După cum relatează agenţia U- pînul economiei argentiniene", ile economiei. Din participarea dolar investit în Argentina în
tent al preşedintelui Eisenhower, neîncredere faţă de tratative“. nited Press International, la 10 Autorul broşurii arată, prin nu generală a capitalului străin în ultimii 40 de ani au fost expor
iar în timpul campaniei electora Toate acestea, continuă auto noiembrie George Pearkes, mi meroase exemple, că economia economia naţională a Argentinei, taţi din ţară 4,9 dolari. In afară
le din 1956 a participat la pre Autorul critică vehement re rul, nu au adus succes State: nistrul de război al Canadei, Argentinei se află în mîinile la S.U.A. îi revine 40 fa sută, An de aceasta monopolurile străine
gătirea discursurilor şi declara fuzul S.U.A. de a căuta .să so lor Unite. Cu toate eforturile de tifundiarilor, ale marelui capi gliei 22 la sută. obţin profituri fabuloase prin
ţiilor de politică externă făcute luţioneze problemele neregle tal, ale monopolurior străine şi cumpărarea la preţuri ieftine a
de preşedinte. mentate prin tratative cu Uniu puse de S.U.A., arată el, „for care s-a . înapoiat de la Câmp serveşte interesele acestora. Autorul broşurii arată că do mărfurilor argentiniene şi vînza-
nea Sovietică. ţele comunismului sovietic sînt Dăvid, unde ă avut o conferin minaţia oligarhiei monopolurilor rea mărfurilor lor la preţuri ri
Autorul cărţii critică pe con Potrivit datelor citate în bro străine şi a marelui capital în dicate. Drept consecinţă în ulti
ducătorii politicii externe ameri „In toţi aceşti ani, scrie el, acum mai mari ca oricînd“. ţă cu' membri ai guvernului şură, în cele 4 provincii princi- economia Argentinei, are o in mii 57 de ani pierderile Argen
cane pentru că nu au reuşit să ne-am străduit să folosim diplo paie ale ţării (Buenos Aires, fluenţă dăunătoare asupra între tinei s-au cifrat Ia 19.024 mili
aprecieze în mod just forţele şi maţia pentru a ne dezice şi a ne „Superioritatea torţelor ..ame-. S.U.A.. a declarat ziariştilor că Santa Fe, Cordoba, Entre Rios) gii vieţi a ţării. Ea a frînat dez oane dolari.
influenţa crescîndă a Uniunii eschiva de la tratativele directe 2.015 proprietari posedă 2,5 mi voltarea armonioasă a economiei,
Sovietice. „După cel de-al doilea cu Uniunea Sovietică, sau pen ricane se micşorează pe toate în următorii doi ani în Ganada lioane hectare sau 35 la sută din a împiedicat exploatarea bogă Latifundiarii şi capitaliştii, a-
război mondial, scrie autorul, tru a le tergiversa". pămînturile acestor provincii. In ţiilor naturale, a dus la scăde rată Fuchs, exploatează fără milă
n-au prea existat dovezi că di planurile", .’încheie Hughes. Rit vor fi stocate încărcături nu provincia Buenos Aires familia rea producţiei agricole, la redu masele largi de oameni ai mun
plomaţia americană a studiat Autorul este convins că inte Alsaga Unsue are în proprietate cerea pieţii externe, la criza în cii. Potrivit datelor cuprinse în
în mod realist învăţămintele is resele Statelor Unite nu au a- mul de dezvoltare a . industriei1 cleare pentru rachete americane 500.000 de hectare de pămînt, raportul C.E.P.A.L. în timpul zi
teriei diplomatice”. vut nimic de cîştigat, ci au avut familia Pradere — 236.000 hec ţară. Situaţia care s-a creat, sub lei de muncă de 8 ore muncito
de suferit serios din cauză c.ă sovietice — suficient pentru ' a de tip „Bomarc“. Pearkes a a- tare de pămînt, familia Anciore- rul argentinian lucrează numai
conducătorii americani înclină na — 200.000 hectare pămînt liniază autorul broşurii, a con 2,5 ore pentru acoperirea sala
dubla în mai -puţin de 10 ani d-augat că aranjamentele pri riului, iar restul de 5,5 ore merg
tribuit la .îmbogăţirea monopo
producţia industrială — depă vitoare la transferul şi stocarea
şeşte în mare măsură ritmul acestor încărcături în Canada
dezvoltării industriei ameri au fost discutate la Câmp Da-
cane. vid. Ministrul canadian a ară
In încheierea cărţii sale, Hu tat că armele nucleare depozi
ghes îndeamnă '.'Statete Unite tate în Canada se vor afla sub
să ducă o politică externă mai Controlul „comun" al Statelor
Cai toată promisiunea lui Dul- să supraaprecieze forţele Ame- realistă. Unite... şi Canadei. etc. lurilor străine. Referindu-se Ia în profitul capitalistului.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. feleton: 188 !189 j 75. Taxa ptătiiâ în nmn.rai o t!<>rn> aprobării Direcţiunii Generale lJ ! t R. nr. 230.120 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „I A1al" — Deva