Page 4 - 1959-11
P. 4
\;. •
;eva Gospodarii satelor îa lucru
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
La Data Întotdeauna locui hăilă Palcu, loan Voina, losif ispas
torii comunei Dai a. şl alţii.
raionul Sebeş, au ln urma ploilor
fos1 oameni harnici şi bunJ gospodari.
Numărul mare de lucrări de interes La Gîrbova sau după topirea
obştesc realizate pînă în prezent de ei
prin muncă voluntară, dovedesc acest zăpezilor Valea Gîr-
lucru, In ultimul timp, spre exemplu, bova, care trece chiar prin centrul co
în hotarul comunei, la punctul numit munei, devine neîncăpătoare pentru a-
„Jan“, cetăţenii din Daia au construit pele sale abundente. Pentru stăvilirea
acestor ape, cetăţenii din Gîrbova au
Anul XI Nr. 1512 Marţi 3 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani prin muncă voluntară un pod din be construit recent de-a lungul văii două
ton. Aici s-au turnat circa 10 m.c. diguri. Lungimea acestor diguri în
beton. De menţionat că tot materia sumează vreo 50 m. Cei 70 m.c. pia
lii) necesar construirii podului amintit tră necesară construirii acestor diguri
mm ~ jg mA ^ sa ®a âSSk L A M INA GHELAR a fost pus la dispoziţie de către sfă a fost extrasă şi transportată prin
tui popular raional. munca voluntară a cetăţenilor. In mod
"m as sa eî na® îs sa Cu plano! anual îndeplinit deosebit s-au evidenţiat în această
cşeas ki»sfstbai ina! ta Tot prin munca voluntară a cetăţeni acţiune deputaţii Mihai Richter şl
mcr! a c!aas ütats ecaus cbus stsis naa nsn z a Gheorghe Armeanu.
se lor din comuna Daia, se construieşte
în prezent peste valea Straja un alt O altă lucrare începută de curînd
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la ori pod. Avînd o deschizătură mult mai tot prin munca voluntară a cetăţe
zontul I al întreprinderii miniere Gheţar, In urma mare decit primul şi fiind amplasat nilor din Gîrbova, este şi construirea
discutării hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 într-un loc mlăşiinos, construirea a- unui local pentru oficiul P.T.T.R. din
noiembrie 1958 şi a sarcinilor de plan pe anul in curs, şi anali- cestui pod necesită un volum mai ma localitate şi a unui garaj pentru ma
zînd posibilităţile pe care le au de a spori producţia de mi şinile I.R.T.A. Pină în prezent a fost
nereu de fier s-a angajat să realizeze planul anual în 11 LIVIA CIMPEAHU re de lucrări. Pînă în prezent s-au
luni. muncitoare făcut aici săpăturile necesare, s-au tur săpată fundaţia acesfbr lucrări. De a-
Mobilizat şi însufleţit de comuniştii din acest orizont, co semenea, s-a transportat la locul con
lectivul de aici şi-a organizat mai bine munca în scopul Secţia de pasteurizare în care nat picioarele şl o aripă, urmînd ca în strucţiei 40.000 bucăţi cărămidă făcută
îndeplinirii cu cinste a angajamentului luat. Pentru folosirea i lucrează şl-a depăşit planul dej cel mai scurt timp să se toarne cea pe pian local. 30 m.c. piatră şi nisip
din plin a timpului de lucru s-a trecut la aplicarea metode f producţie pe ultima decadă a lunii] dc a dou,a aripă şi partea “carosabilă. şi alte materiale.
lor de exploatare a minereului prin surpare şi rambleiere, iar ! octombrie cu 5 la sută In mod deosebit s-au evidenţiat în e-
schimbul brigăzilor se face ia locul de muncă. De asemenea, xecutarea acestor lucrări deputaţii Mi-
s-a trecut la eşalonarea lucrului pe schimburi in aşa fel
încît într-un schimb se face încărcarea şi evacuarea mine Metalurgia în răsăritul ULR.S.S.
reului dintr-un front de lucru, iar în alt front se face per
l-n cursul sc.ptmatului actual Ungă mare întreprindere metalurgică din U-
forarea şi puşcarea. oraşul Taişet din Siberia răsăriteană niunea Sovietică unde nu vor exista
Datorită aplicării acestor metode şi a elanului cu care a se va începe construirea !iruri com cuptoare Martin. Aproximativ două
binai metalurgic, care va fi unul din treimi din întreaga cantitate de oţel
muncit întregul colectiv s-a reuşit ca planul anual de pro cele mal mari din U.R.S.S. Combina va fi elaborată în convertizoare, iar
ducţie să fie realizat in ziua de 31 octombrie. tul va prelucra minereul de fier din restul in cuptoare electrice. Noul
zăcămintele KorşuAov şi Rudnogorski combinat va primi energia eletcrică de
Cu prilejul îndeplinirii planului anual colectivul acestui situate în această regiune. ta hidrocentralele Brafsk şi Krdsno-
orizont s-a angajat să dea în afara angajamentului iniţial i a r s k ce se construiesc in Siberia, cu
de 4.000 tone, încă 5.000 tone minereu peste plan pină la La Institutul de stat pentru proiec o putere totală de 9,5 milioane feti7.
sfirşitul anului. tarea întreprinderilor metalurgice sînt
pe terminale lucrările de proiectare a Secţiile de luminat ale noului com
O contribuţie însemnată la obţinerea succesului amintit noului combinat. binai vor produce iabie de oţel, ţevi
şi-au adus-o brigăzile conduse de comuniştii Vasile Dandea, sudate electric cu diametru de pină la
Aron Malea, loan Şoit, Artenie Preda şi Petru Bocşa. La Taişet se prevede construirea cltor- an metru, profite curbate.
va furnale, care prin volumul lor vor
Intr-o lună 280 tone minerea IOAN BLAGA fi cele mai mari, cum nu s-cm con Odată cu construirea combinatului
peste plan şofer struit încă nicăieri. populaţia Taişetului va creşte de,
5—7 ori.
/'S/VWW/V'V La mina Mihail din ca deplinirea sarcinilor de pro El a economisit in perioada 11 Combine,iul de la Taişet va fi prima
drul întreprinderii mi ducţie au obţinut şi colec ’ ianuarie — 1 noiembrie a.c. ben-ţ
niere Gheiar lucrează un tivele de muncă de la ori zină în valoare de 2.134 lei.
colectiv entuziast de oameni. zontul II al minei Vadul
Oameni ai muncii din regiunea noastră I Organizîndu-şi mai bine Dobrii. Minerii de ia ori Realizările industriei constructoare
munca şi folosind din plin zontul 11 au dat peste pla de maşini din regiunea Novosibirsk
Luptaţi pentru realizarea a cit mai mul timpul de lucru, muncito nul lunii octombrie 188 to
rii, tehnicienii şi inginerii de ne minereu, iar cei de la
te economii în producţie! Fiii in fruntea aici au dat, peste sarcinile mina Vadul Dobrii 190 tone
de plan, în luna octombrie, minereu de fier.
Noi gospodării luptei pentru îndeplinirea angajamentelor 280 tone minereu de fier. Întreprinderile constructoare de ma universală cu o forţă de presare de
agricole colective De la orizontul II se evi- şini din regiunea economică Novosi- 30.000 tone, care cîntăreşle de două
luate prin răspunsurile la chemarea celor Se evidenţiază prin con denţiază brigăzile de mineri birsk, un centru industrial care se ori mai puţin decit presele de ace
Tot mal mulţi ţărani munci tribuţia adusă brigada comu conduse de Nicolae Vereş, dezvoltă rapid in răsăritul U.R.S.S., laşi tip şi de aceeaşi capacitate pro
tori din regiunea noastră se 8 întreprinderi din Capitală I Luptaţi pen- membru de partid şi loan au organizat anul acesta producţia a duse In U.R.S.S. sau In străinătate.
conving de avantajele muncii în nistului losif Tamaş, mine Moroşan, candidat de partid, aproximativ 100 de noi prototipuri de
comun. Rezultatele bune obţinu tru a da viaţă prevederilor plenarei C.C. \ iar de la mina Vadul Do utilaj industrial. Potrivit pianului saptenal, volumul
te în muncă de către colectivişti, rii şefi de schimb Gheorghe brii brigăzile conduse de global al producţiei industriei construc
sîn f de natură să determine un al P.M.R. din 13— 14 iulie a.c. < comuniştii Petru Bobora II întreprinderile constructoare de ma toare de maşini din regiunea economi
număr din ce în ce mai mare Drăgulici şl Nicolae Florea. şi Aurel Herban. şini ale regiunii se orientează spre că Novosibirsk va creşte de peste
de ţărani muncitori cu gospodă . Realizind cit mai multe economii con- < producţia unor maşini deosebit de două ori.
rii individuale să păşească cu ? rentabile din punct de vedere econo
încredere pe drumul agricultu tribuiţi la ridicarea. nivelului de trai al < Succese însemnate în în mic şi de mari perspective în ce pri Peste şase ani, la o producţie in
rii socialiste. " - ....... v‘ < veşte construcţia. Uzina de maşini- dustrială realizată în regiunea econo
tuturor celor ce muncesc! „ -¦ unelte grele şi de prese hidraulice va în mică Novosibirsk in valoare de
In cursul zilei de 1 noiem cepe să producă maşini-unelte — com
brie, în raionul Hunedoara s-au < bine la care se vor putea prelucra pie 1.000.000 ruble greutatea specifică a
inaugurat încă 2 gospodării a- se în greutate de 200 tone. Aceeaşi
gricole colective. ¦JîtSSS- întreprindere va produce şi o presă producţiei industriei constructoare de
La Peştişul Mic N SECŢIA DE DAZA SOFIA PITRAŞCU maşini va reprezenta in expresie bă
Şi-a adus o pre{ioasă contribu
într-un cadru sărbătoresc, S ecţia marochinârie de la fa sarcinile de plan au fost înde toare ştie zilnic ce aport aduce ţie la depăşirea planului secţiei în nească 450.000 ruble.
ţăranii muncitori din Peştişul brica „Simion Bărnuliu“ plinite. In plus, în trimestrul la realizarea angajamentului. care lucrează cu 8 la sută în cursul(
Atic au inaugurat în satul lor din Sebeş este considerată sec UI, harnicele muncitoare de aici celei de-a ill-a decade a lunii
gospodăria agricolă colectivă ţie de bază a fabricii. Aici lu au executat peste sarcinile de -k trecute. Un turbogenerator suprapufernic
„Steaua roşie“. Cele 63 familii crează numai femei. Gu toate a- plan un nurnăr de 3.000 articole
care au constituit gospodăria cestea aportul lor la realizarea pentru export cît şi alte 1.500 Economii însemnate de mate Proiectanţii de ta uzina constructoare gură maşină de acest fel va produce
colectivă, au unit la un loc 174 sarcinilor de plan şi în special articole avînd imprimate pe ele riale se pot obţine şi în secţia de maşini electrice grele din Harkov mal multă energie electrică decit hi
hectare teren agricol, 17 vaci, Ia realizarea angajamentului luat inscripţia „La a 500-a aniversa croi unde de asemenea lucrează au elaborat proiectul unui turbogene drocentrala Kahovka de pe Nipru.
doi viţei, 8 boi, 36 cai, 10 minţi, privind problema economiilor se re a oraşului Bucureşti“. Maro- rator cu o putere de 300.000 kW.
alela ie şi unelte de muncă. face toi mai mult simţit. La în chineriste fruntaşe ca Marfa Să- multe temei. Aici s-a organizat In cursul aptmlulut septenal, uzină
ceputul lunii iulie, de pildă, ca liştean, Navradi Rozina, Peihd şi un curs de minim tehnic unde Noul agregat energetic este superior ta de maşini electrice din Harkov va
La Bîrcea Mică răspuns Ia chemarea celor opt Luize cît şi întregul colectiv au toţi indicii tehnico-economici tuturor ma deveni principalul furnizor de astfel
întreprinderi din Capitală cît şi dus în ultimă vreme o luptă s-a studiat iniţiativa croitorilor şinilor de acelaşi tip şi avînd aceeaşi de tarbogeneratoare supraputernice, des
Munca politică desfăşurată,' îri urma plenarei G.G. al P.M.R. susţinută pentru reducerea rebu în piele de la fabrica „lanos destinaţie, cunoscute pînă in prezent.
recoltele bogate şi veniturile din iulie a.c. colectivul acestei turilor şi deşeurilor, pentru în El este însă de dimensiuni mai mici tinate termocentralelor.
mari, realizate de colectiviştii fabrici s-a angajat să realizeze Herbak" din Gluj. ded\t iurbogcnerpatoarele de 150.000
din jur, au făcut ca în Bîrcea o economie de materiale în va treţinerea în bună stare a utila In secţia marochinarie lucrea kW produse in U.R.S.S. Aşadar, s-a • In dimineaţa zilei de 1 noiembrie
Mică, 76 de familii de ţărani loare de 244.000 lei. realizat o reducere de două ori a s-a deschis in clădirea palatului admi
muncitori să înfiinţeze gospo jelor în scopul obţinerii unul ză c.u rezultate dintre cele mai consumului specific de materiale pe nistrativ al raionului Ilia expoziţia a-
dăria colectivă „Drum nou“. Co Au trecut de atunci numai 5 bune muncitoarele Emilia Po- unitatea de putere. gricolă.
lectiviştii au adus în gospodărie luni şi rezultatele în această di randament maxim. pescu, Florentina Rusneac, Ele
303 ha. teren agricol, 33 vaci, recţie sfnt dintre cele mai bune. na Saşii şi altele, care dau o Rotorul în greutate de mai multe in sala frumos amenajată, exponatele
24 cai, atelaje şi unelte de Gele peste 160.000 lei economii La numărul mare de articole atenţie deosebită calităţii lucru tone al noii maşini va executa 3.000 gospodăriilor agricole colective din
muncă. lui. de turaţii pe minut. Răcirea interioară Ilia, Hărău, Stretea, Leşnic, ale înto
realizate vin să confirme încă o care se lucrează în secţia maro a bobinajclor rotorului şi statorului se vărăşirii agricole din Roşcani şi din
Ca ajutorai Zilele trecute acest harnic co va realiza cu hidrogenul pompai în ele alte unităţi socialiste ale agriculturii,
deputaţilor dată că secţia marochinărie chinărie sînt necesare şi unele lectiv a întocmit o interesantă sub înaltă presiune. demonstrează producţiile agricole mari
piese mici. Pînă în prezent a- obţinute ca urmare a aplicării întocmai
iO omitetul executiv al Sfatu- unde lucrează numai femei se colecţie cu numeroase articole TRAIAN BENŢA După cum au arătat calculele, tur a regulilor agrotehnice.
^ lui popular raional Hune ceste piese au fost confecţionate de marochinărie pentru export bogeneratorul proiectat de specialiştii
doara, în scopul îndeplinirii pla situează în fruntea luptei pen care în curînd urmează să fie şofer din Harkov va putea să dezvolte o In cursul zilei, expoziţia a fost vizi*
nului în ce priveşte contribuţia tru economii. din deşeuri recuperabile, ceea ce El a economisit în cursul celor putere de 330.000 kW. Numai © sin- tată de numeroşi colectivişti, îniovără-
în muncă, a luat o serie, de mă introduse în procesul de produc 110 luni ale acestui an, benzină în şiţi şi ţărani cu gospodării individuale.
suri. Astfel, zilele trecute, cu a- Produsele secţiei sînt variate. a adus întreprinderii o economie valoare de 1.567 Iei.
jutcrul deputaţilor, au fost mo ţie. Majoritatea acestor articole ® In raioanele Alba şi Orăşlie aic
bilizaţi un număr de 251 cetă Aici se lucrează poşete, serviete, de 48.000 lei. Pentru o evidenţă sînt bazate pe cusături cu moti avut loc duminică semifinalele Şta
ţeni, dintre care 44 cu atelaje. fetei culturale, organizată în cinstea
ET au participat la moderni mape, cordoane şi alíele, fiecare clară a tuturor economiilor de ve naţionale. Ele dovedesc că în zilei de 7 Noiembrie.
zarea drumului raional Hune materiale s-a introdus aiai siste
doara—Teliuc. In decurs de nu în modele diferite. Lună de lună lupta pentru realizarea sarcinilor ¦255* La semifinale au participat formaţii
mai două zile, s-au efectuat 172 mul fişelor de decontare. Pe de plan şi a cît mai multe eco le artistice ale căminelor culturale ca
m.c. săpături, 53 m.c. derocări re, în faza anterioară, au preluat şta
de stîncă, s-au transportat cu baza acestor tise fiecare munci- nomii, măiestria harnicului co feta de la alte cămine culturale.
căruţele 189 m.c. piatră şi 62
m.c. pămînt. Cu acest prilej, lectiv de muncitoare de la sec Duminică au luat siîrşii lucrările ® In aceeaşi zi, în numeroase şcoli
s-au evidenţiat deputaţii loan din regiunea noasiră au fost organi
Tudoroni din Hăşdat, Ana Cos- ţia de bază este în continuă per zate concursuri „Drumeţii veseli" pe
ma şi losif Korodi din Cristur, tema: „Prietenia romino-rusă de-a
precum şi cetăţenii Sofia Ur- fecţionare. celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S. lungul veacurilor".
san, Ironim Hani din Peştiş.
I. MINDRU ® Tot duminică, la clubul „’Alexan
ŞTEFAN FLORESCU dru Sahia“ din Hunedoara a fost or
corespondent -O - In şedinţa de dimineaţă, condusă Tov. Marin Florea lonescu a dat ganizată o seară de ghicitori literare
de tov. Marin Florea lonescu, vicepre citire telegramei de salut adresată de pe tema: .,Scriitori sovietici cîniă-
Zi de muncă voîunfară şedinte al Consiliului Generai congres C.C. al P.M.R. şi guvernului reţi ai Marii Revoluţii Socialiste din
A.R.L.U.S., au continuat discuţiile a- R.P.R. Telegrama a fost primită cu Octombrie".
Deşi n-au prea multă experienţă, ii nerele din brigada nr. 2 a secţiei de Muncitorii, tehnicienii şi in supra dării de seamă. puternice aplauze de participanţii la
înnobilat din cadrul faljricii „Vidra" din Orăşlie, îşi depăşesc in fiecare ginerii de la sectorul mecanic congres. ° In cadrul Lunii prieteniei rontîno-
lună sarcinile de plan cu 16— 18 ia sută. şef, din cadrul I.C.S.H., mobi După o scurtă pauză, lucrările au sovietice, la clubul muncitoresc „Fiii-
lizaţi de către organizaţiile de fost reluate sub conducerea acad. I. S. Artistul poporului Costache Antoniu mon Sîrbu" din Simeria a fost organi
IN CLIŞEU : Membrele brigăzii nr. 2, condusă de comunista Florica partid şi sindicale, au organizat Gheorghiu. a dat apoi citire telegramei de salut zată ln ziua de 1 noiembrie o audi
Roman. in ziua de 28 octombrie a.c. o adresată de congres conducerii Asocia ţie colectivă de muzică simfonică ru
zi de muncă voluntară la înfru La şedinţa de închidere au asistat să, sovietică şi rominâ. In program
museţarea oraşului. Cu acest tovarăşii: ion Gh. Maurer, Emil Bod- ţiei de prietenie sovieto-romîne. Cei au figurat bucăţi ale compozitorilor
prilej, au fost prestate de către năraş, Leonte Răutu, membri ai C.C. P. I. Ceaikovski, S. Prokofiev şi
cei aprdape 300 participanţi a! P.M.R., membri ai guvernului. prezenţi au manifestat călduros pentru George Encscu. Audiţia s-a făcui cu
peste 840 ore de muncă volun marea prietenie romino-sovietică. ajutorul plăcilor micro.
tară. Astfel, a fost curăţit te In sală erau prezenţi de asemenea
renul din faţa restaurantului membrii delegaţiei asociaţiei de prie In continuare, acad. St. MUcu a citit
„Corvinul“, de unde s-au încăr tenie sovieto-romîne, în frunte cu E. proiectul de moţiune a celui de-al V-
cat şi transportat 6 autocamioa I. Afanasenko, preşedintele asociaţiei, lea Congres A.R.L.U.S. care a fost
ne cu moloz. De asemenea, au ministrul învăţământului al R.S.F.S.R., aprobată în unanimitate.
fost săpate gropi pentru planta precum şi A. A. Epişev, ambasadorul
rea de puieţi in parcul „Cor U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai Acad. 1. S. Gheorghiu a rostit apoi
oiaţii". In aceste acţiuni s-au ambasadei sovietice. cuvîntul de închidere a Congresului.
evidenţiat tovarăşii loan Cir-
coana, Rozalia Casta, Emil Zu Trecîndu-se la cei de-al doilea punct Lucrările celui de-al V-lea Congres
gravii si mulţi alţii. al ordinei de zi, tov. C. Paraschives- A.R.L.U.S. au luat sfîrşit într-o at
cu-Bălăceanu, preşedintele Comisiei de
T. NICOLAESCU propuneri, a prezentat propunerile co mosferă de mare entuziasm. Delegaţii
misiei pentru noul Consiliu General şi invitaţii la congres au manifestat
corespondent A.R.L.U.S.
îndelung pentru noi succese în activi
Congresul a ales cu unanimitate de tatea A.R.L.U.S.-uiui, pentru prietenia
voturi noul consiliu general A.R.L.U.S de nezdruncinat între poporul romîn
şi marele popor sovietic, constructor
al comunismului.