Page 40 - 1959-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Anuí X! Nr. !521
Colectiviştii îm part avansuri
La G. A . C. Petreştl
Gospodăria agricolă colectivă
din Petreşti a obţinut anul aces­
ta o producţie de porumb me­
die de 4.000 kg. la hectar iar de
pe o parcelă de 12 hectare pe
care a îost cultivat soiul de po­
rumb Warwik, colectiviştii au
cules 6.000 kg. la hectar.
După ce au livrat cantitatea
de porumb contractată cu sta­
tul şi plata muncilor S.M.T. de
14.000 kg., colectiviştii au îm­
părţit la zile-muncă avansul de
40 la sută. A revenit lă ziua-
muncă cîte 4 kg. porumb.
Colectiviştii din Petreşti au
obţinut în cursul acestui an ve­
nituri însemnate atît de la sec­
torul vegetali oît şi de lă cel
zootehnic. Din aceste venituri
s-a împărţit' din două în 'două
luni avansuri băneşti de cîte
4 lei ia’ ziiia-muncă. Nu de
mult, cofectiviştii au primit pe
cele două luni trecute încă 4
lei la ziua-muncă. Pentru cele
258 zite-mun-că prestate în gos­
podărie colectivistul Idăin Bro-
ser a primit 1.032 lei, 1.032 kg.
porumb, 387 kg. cartofi, şi 10
litri ulei. Cantităţi asemănătoa­
re au primit familiile colectiviş­
tilor Kellenger Iaşii, Hientz Si­
mian şi ale altora caire au mun­
cit zi de zi în gospodărie.
La G. A. C. Miercurea
Datorită atenţiei deosebite
acordată culturii porumbului şi
muncii neobosite pe care au de­
pus-o zi de zi, colectiviştii din
Miercurea au obţinut în medie
4.500 kg. porumb la hectar.
Producţii bune au obţinut colec­
tiviştii şi la cultura cartofilor,
a sfeclei de zahăr şi a viţei de
vie. Aceste producţii mari au'
permis să li se îmJpartă drept
avans de 40 la sută 5 kg. po­
rumb, 2 kg. cartofi, 3 kg. sfeclă-*
Cei de la cuptoarele industriale
Q înt în marile unităţi e-
*3 conomice şi la drept
vorbind peste tot unde în
procesul muncii colaborează
factori mai mulţi, anumite
sectoare, profesii sau oameni,
despre activitatea cărora se
trece uşor cu vederea. Şi a-
ceasta nu pentru că munca
la locurile respective, sau
activitatea oamenilor res-
pectivi n-ar fi importantă, ci
pentru că felul lor de mun­
că, sau mai bine zis profilul
muncii lor, e estompat si de
cele mai multe ori subordonat
activităţii de bază. Se poate
in acest sens aminti de mun­
ca unui cauperist la furnale,
a lăcătuşului de mine în mi­
nerit etc.
Şi totuşi, fără ei...
Am. în memorie relatarea
unui tînăr inginer de la oţe-
lăria electrică a Combina­
tului siderurgic din Hune­
doara. Intr-o convorbire des­
pre tainele succeselor mun­
cii lor, omul sublinia insis­
tent contribuţia celor de la metan izbucnesc prin gaura
cuptoarele industriale... Aşa lată sau lungă în funcţie
am ajuns la secţia respecti­ . de felul avariei. Omul sau
vă. oamenii stau pe o scindară,
Efectiv: aproape două su­ îşi feresc faţa cu mineca hai­
te oameni: în perioadele de nei, vizează locul şi cu cleş­
vîrf lucrează cu „împrumu­ tele sau cîrligul aşează că­
taţi“, care nu totdeauna se rămida de şamotă. Mai e
încadrează perfect în felul şi necesar să spun că treaba
conştiinţa muncii colectivului
secţiei.
Locuri de m uncă: în jurul
a o sută cuptoare, începînd
cu cele ale fabricii de dolo-
mită şi sfîrşind ( teritorial vor­
bind) cu cele ale fabricii de
var sau ale blumingului. O
răspîndire şi suprafaţă vas­
tă după cîte se vede.
Condiţii de m uncă: peste
tot căldură şi praf.
Realizări: în 10 luni,
37.000 tone oţet, 25.600 tone
fontă, 35.300 tone laminate şi
blumuri, toate peste plan.
La drept vorbind, realizările
acestea nu sînt propriu zis
ale lor, ale colectivului sec­
ţiei cuploare industriale, însă
fără ei...
Vineri I3 noiembrie 1959
nutreţ, 0,150 litri vin şi 4 lei. munoii s-a îmbunătăţit în ulti­
Colectiviştii din Miercurea par- ma perioadă. Particiipînd la lu­
ticipînd la lucru în gospodărie
ou regularitate, au prestat un
număr însemnat de zile-muncă
pentru care au primit cantităţi
mari de produse. Aşa, de pildă. semenea, însămînţările de toam­
Roth Martin pentru cele 520 nă şi arăturile adinei sînt pe
zile-muncă prestate împreună ou
familia sa a primit drept avans
2.600 kg. porumb, 2.080 lei,
1.560 kg. sfedă-nutreţ, peste
1.000 kg. cartofi şi 78 litri vin. kg. la hectar iar la cartofi
Cantităţi mani de produse au 13.000 kg. la hectar. După ce
primit şi colectiviştii Nicolae Bo­ gospodăria colectivă şi-a achi­
ta care a prestat 480 zile-mun-
că, Dietrich Gheorghe cu 461
zile-muncă şi mulţi alţii.
La G. A. C. Tuşiea
bă gospodăria agricolă co­ muncă cîte 15 kg. porumb şi
lectivă din Tuştea, organizarea 4 kg. cartofi.
Printre echi­
pele de turnători
de la uzina
„Victoria" Că­
lări' care îşi de­
păşesc «sarcinile
de plan lunare cu |
peste 30 de pro-
cente, se numă­
ră şi cea con­
dusă de comu­
nistul Francisc
Mavrusca.
IN CLIŞEU :
Tou. Francisc
Mavruşca pre­
găteşte miezul
pentru turnare.
Fără ei, cîte ore de func­
ţionare n-ar fi pierdut oţelă-
riile Martin, avîndu-se în ve­
dere că durata unei reparaţii
mijlocii la cuptoare a fost re­
dusă la 9, la 8 şi chiar la 7
zile faţă de 15 zile planifi­
cate? (In luna octombrie.d u ­
rata de reparaţie planifica­
tă la un cuptor a fost de 13
z ile : realizat 9 zile. Şi riu
e un record). Dar laniinoare-
le ? Dar bateriile de cocs ?
E suficient să dau un e-
xemplu. O reparaţie acciden­
tală la bolta unui. cuptor Mar­
tin presupune oprirâa focului,
deci răcirea cuptorului, deci
pierdere de timp, pierdere de
oţel. In prezent, oamenii de
la cuptoare industriale nu
mai opresc focul pentru repa­
raţii accidentale la boltă. Lu­
crează ta foc. Sau ca să fiu
şi mai convingător, lucrea­
ză sus, deasupra cuptorului,
în timp ce jos, în vatră, oţe­
lul clocoteşte, în timp ce flă­
cările păcurii sau gazului
nu e deloc uşoară ?
La fabrica de dolomită. la
cuptoare, e zidărie radiată de
cca. 1,8 m. diametru, e oraf
de siliciu.
La caupere, la demolare, se
lucrează cu centuri de sigu­
ranţă, în praf şi căldură, la
înălţime.
La cuptoare Martin, la de­
molări, nu se aşteaptă răci­
rea ( la douâ-trei zile cupto­
rul e încă roşu), ci numai
evacuarea şi stingerea focu­
lui.
Ce-i drept, oamenii du hai­
ne de azbest, mănuşi de az­
best, ochelari de protecţie.
— E greu, dar se poate
— spune Augustin Szabo, se-
cru în număr tot mai mare, co­
lectiviştii au recoltat în întregi­
me porumbul şi cartofii. De a-
terminate. La porumb, mem­
brii gospodăriei colective din
Tuştea au recoltat circa 3.000
tat obligaţiile contractuale, co­
lectiviştii din Tuştea au împărţit
. avansuri de 40 la sută din pro­
dusele culturilor de toamnă. A
revenit drept avans la ziua-
m -------- —----------- ———
cretarul organizaţiei U.T.M.,
zidar şamotor de la 14 ani;
fiu ds zidar şamotor ;
— E greu dar frumos —
spline Mihai Lada, bătrânii,
unul din veteranii meseriei;
— E greu, dar totdeauna •
învingem — spune inginerul
Nicolae Sîhtimbrednu, şeful
secţiei.
Toţi spun la fel. Şi Gavrt-
lă Cocoş, şi Vasile Cirdei, şi
Augustin Născu şi Ion Ciu-
tan, cel care cu încă doi
ortaci, pe la începutul lui sep­
tembrie, au arătat că nu a-
xisiă imposibilul, Era vorba
de o reparaţie accidentală la
bolta cuptorului nr. 1 al oţe-
lăriei Martin noi. Echipa ca­
re primise sarcina s-o efec­
tueze, după un prealabil
A. JURCA formarea socialistă a agriculturii.
(Continuare în pag.. 2-a)
Candidatul de partid Ovidiu Socol- lucrează ca tricoter Ia noua secţie de fabricat cio-
răpi din relon a fabricii de ciorapi din Sebeş. Insuşindu-şi noua tehnologie de fabricaţie, el
reuşeşte zi de zi să dea cu 8—10 la sută mai multe produse decît prevede planul.
In foto : Tov. Ovidiu Socol executînd controlul calităţii ciorapilor.
Producfâe msre
Solaris mari
4 pagini 20 bani Colectivul de muncitori,
tehnicieni şi ingineri de
Peste 2.000.000. la oţelăria Martin nr. 2 a
lei economii prin C.S.H. a obţinut in luna
octombrie cea mai mare
inovafii depăşire a sarcinilor de
plan. In această lună ei
Inovatorii mineri din Valea au realizai peste pre­
Jiului aduc o preţioasă contri­ vederile planului 3.150
buţie Ia realizarea de cit mai tone de oţel. Schimbul
multe economii. Prin aplicarea condus de ing. Sabin Faur,
inovaţiei de amplasare judicioa­ a dat singur peste plan
să a suitoarelor colectoare în 1.076 tone de oţel.
subteran, inovaţie concepută de
un colectiv de tehnicieni şi in­ In raport cu depăşirea
gineri de Ia mina Vulcan, se sarcinilor de plan au cres­
obţine o economie anuală ante- cut şi cîştigurile munci­
calculată de peste 50.000 tei. torilor. Aceasta s-a dove­
Printre inovaţiile importante a- dit cu ocazia plăţii sala­
plicate în Valea Jiului, se nu­ riilor care a avut loc a-
mără şi aceea a unui colectiv cum cîteva zile. In com­
paraţie cu luna septem­
de ingineri şi tehnicieni de la brie, pentru luna octom­
brie s-au plătii la mun­
mina Aninoasa privind alimen­ citori cu 87.000 lei mai
mult. Prim-topitorul Mi­
tarea continuă cu apă pentru hai Tîlpescu, care în lu­
na septembrie a avut un
stropit în abataje, îără consum salariu brut de 1.615 tei,
in octombrie a realizat un
de energie, care aduce anual o salariu de 2.216 lei. Sala­
riul prim-topvtorului Avram
economie de circa 45.000 lei. Oprişa, a crescut de la
1.440 lei in septembrie la
In primele 10 luni ale aces­ 1.805 lei în octombrie, iar
al electricianului. Candin
tui an, la cabinetele tehnice ale
minelor Văii Jiului au îost pre­ Brăteanu de la 1.500 la
1.650 lei.
zentate 454 de inovaţii din care
In prezent con­ -m s-
structorii I.C.S.
Um eveniment de seamă în viaţa tineretului
¦ Hunedoara desfă­
şoară o susţinută „Sărbătoarea majoratului |S
activitate pe şan­
tierul „prelungirea oţelăriei
s-au aplicat pînă acum în pro­ Martin nr. 2“.
cesul de extracţie al cărbunelui IN CLIŞEU : Se montează Cîtă mîndrie nu stăpînesc pe rioadă se vor organiza întîlniri
253. Aplicarea acestor inovaţii macaraua turn, cu ajutorul tinerii noştri cînd împlinesc între tineri şi deputaţi, oameni
aduce economii antecalculate de căreia se va ridica scheletul vîrsta de 18 ani ! E un senti­ de ştiinţă şi cultură care vor
peste 2.000.000 lei pe an. metalic al viitoarei hale. ment legitim, îndreptăţit. Te vorbi tinerilor despre succesele
desparţi de anii adolescenţei şi obţinute de poporul nostru în
Mr devii un om m ajor; un cetăţean anii regimului de democraţie
al Republicii Populare Romîne populară.
Succese însemnate cu drepturi şi obligaţii noi fa­
ţă de patrie, faţă de poporul din Se vor mai organiza apqi vi­
ia S. M, T. Orăştle rîndurile căruia te-ai născut şi zionări de filme şi spectacole
ai crescut. teatrale cu subiecte din viaţa şi
Staţiunea de maşini şi tractoare din Nu rare au îost cazurile cînd tracto­ munca tineretului, seri de între­
Orăştie a luat fiinţă la începutul a- riştilor Avram Mihăilă, Andrei Piper, Acest eveniment de mare în­ bări şi răspunsuri pentru cu­
nulul 1949. La începutul activităţii Cornel Doica, Neamţu Rom-ulus, şi al­ semnătate în viaţa tineretului noaşterea Constituţiei R.P.R. etc.
sale, staţiunea poseda 15 tractoare şi tora, preşedinţii gospodăriilor colecti­ nostru va căpăta, începînd din Tinerii vor învăţa de asemenea
tot atîtea pluguri. Pe măsura dezvol­ ve le-au mulţumit pentru efectuarea acest an, un caracter sărbăto­ cîntece revoluţionare, iar staţii­
tării industriei constructoare de ma­ lucrărilor agricole de bună calitate. resc şi va deveni o tradiţie fru­ le de radioficare din regiune vor
şini şi unelte agricole, S.M.T.-ul nos­ moasă şi scumpă tuturor tineri­ dedica acestui eveniment două
tru a fost dotat de către stat cu ma­ Măsurile luate au făcut ca 28 de lor din regiunea noastră. em isiuni: „Să înconjurăm cu
şini agricole perfecţionate, moderîie. tractoare să-şi depăşească planul în grijă pe cei care părăsesc anii
Dacă în 1955, utilajul agricol şe re­ campania de toamnă. De remarcat este In anul acesta, tinerii care adolescenţei“ şi „De acum sînt
zuma la 49 tractoare, 18 semănători faptul că tractoristul Romulus Neam­ împlinesc vîrsta de 18 ani, vor cetăţean major“.
şi 40 batoze, în prezent avem 113 ţu, pe un tractor K. D., a realizat, sărbători trecerea de la anii a-
tractoare, 68 batoze, 13 combine G. 1. între două reparaţii generale, dolescenţei la majorat printr-un In duminicile dintre 15- 30
7 semănători de porumb S.P.G.-2. nu 527,56 ţaţă de 4.50 hantri planificaţi. şir întreg cîe manifestări cultu- decembrie vor îi organizate la
meroase pluguri, secerători şi alte ma­ Prin aceasta, el a realizat o economic ral-artistice, însemnînd astfel în oraşe şi centre de comune ser­
şini şi unelte agricole. de 2.683 lei. calendarul anului 1959 o nouă bări festive la care vor partici­
sărbătoare a tineretului nostru pa, pe lîngă tinerii care au îm­
I'ri acest an, mecanizatorii de la Prin folosirea lă maximum a întregii — prima sărbătoare organiza­ plinit vîrsta de 18 ani, activişti
capacităţi de lucru a maşinilor şi tă a majoratului. de partid, U.T.M. şi de stat, pă­
rinţii acestor tineri şi alţi oa­
S.M.T. Orăştie, prin lucrările efectua­ tractoarelor, mecanizatorii staţiunii Această sărbătoare tinerească meni ai muncii.
te, ău contribuit Ia obţinerea de re­ noastre au rcaliza-t pînă în prezent va constitui pentru tineretul re­
colte bogate în unităţile agricole so­ 28.549 din cei 31.589 hantri planifi­ giunii noastre nu numai o mîn­ In încheierea festivităţilor se
drie în plus pentru grija deo­ vor organiza manifestări cuttu-
cialiste pe care le deservesc. Gospo­ caţi, adică mai mult de 90 la sută sebită pe care partidul şi gu­ ral-artistice la care îşi vor aduce
dăriile colective din Pricaz, Turdaş, din planul an-ual. Mai mult chiar, vernul o poartă tuturor tineri­ contribuţia formaţiile culturale
I-lia, Sîntandrei şi altele, au obţinut brigada a IlI-a, condusă de Gaetan lor din patria noastră, dar ea ale căminelor culturale, caselor
peste 2.200 kg. grîu la ha. şi peste Holoşi, şi-a îndeplinit hantrajul anu- va contribui în mare măsură raionale de cultură, cluburilor
2.400 kg. orz la ha. Producţii bune a l . înainte de începerea campaniei a- fa educarea politică şi ideologi­ etc.
au obţinut colectiviştii şi la cultura gricoje de toamnă. că a tineretului, la dezvoltarea
sfeclei de zahăr, a cartofilor şi a po­ dragostei faţă de patrie, ia cu­ Pentru buna reuşita a aces­
rumbului. In atenţia organizaţiei de bază şi ă noaşterea mai deplină a dreptu­ tei sărbători a tineretului din
conducerii staţiunii, a stat nu numai rilor şi îndatoririlor de cetăţean regiunea noastră sînt chemate
In scopul unei bune deserviri a gos­ efectuarea unui volum mare de lu­ al R.P.R. să-şi aducă aportul atît organi­
podăriilor colective şi a întovărăşiri­ crări, dar şi realizarea unui preţ de zaţiile de partid, U.T.M., cît şi
lor, conducerea staţiunii. îndrumată cost cît mai scăzut. Datorită acestui In scopul bunei desfăşurări sfaturile populare raionale, oră­
de către organizaţia de bază, a asi­ fapt, preţul de cost pe han-tru a fost a acestei sărbători, Comitetul şeneşti şi comunale, precum şi
gurat — în măsura posibilităţilor — redus cu 9 lei, realizîndu-se totodată regional U.T.M. va organiza în­ unităţile culturale din regiunea
fiecărei unităţi, cele necesare. Prin a- economii de 199.300 lei. tre 20 noiembrie şi 15 decem­ Hunedoara.
ceasta s-a ajuns la permanentizarea brie un ciclu de expuneri pe
tractoriştilor la locul de muncă şi deci Nu putem încheia aceste rînduri teme c a : „Politica P.M.R. de Să facem din această sărbă­
la îmbunătăţirea permanentă a cali­ fără a arăta că viaţa şi traiul tracto­ construire a socialismului în toare a tineretului hunedorean o
tăţii lucrărilor executate. De altfel, riştilor şi mecanizatorilor noştri se R.P.R. asigură perspective mi­ sărbătoare a păcii şi prieteniei,
mecanizatorii noştri se mîndresc nu­ îmbunătăţeşte zi de zi. Ga răsplată a nunate tineretului în toate do­ o sărbătoare a tinereţii, prin ca­
mai cu lucrări de calitate. In nici una muncii depuse, tractoriştii pririiesc o meniile de activitate“, „Consti­ re să ne manifestăm simţămin­
din unităţile deservite nu au fost lu­ retribuţie lunară şi premii care ating tuţia. lege de bază a R.P.R. şi tele noastre fierbinţi faţă de par­
crări refuzate la recepţie, ceea ce de­ sume mari. Un simplu exemplu e su­ drepturile şi îndatoririle cetăţe­ tidul nostru scump, faţă de cla­
notă că mecanizatorii sînt stăpîni pe ficient să demonstreze cîştigul realizat nilor patriei noastre,,, „Trăsătu­ sa muncitoare, faţă de poporul
profesia lor şi sînt conştienţi de sar­ de ei. In luna august a. c. mecani­ şi patria ai căror fii sîntem j
cina importantă ce le revine în trans­ zatorul Gornel Doica a primit drept rile morale ale omului de tip
premiu şi salariu, mai mult de 2.500 Să păşiţi tovarăşi tineri, con­
Chiar preşedinţii gospodăriilor colec­ Iei. nou, socialiste" şi „Caracterul structori ai socialismului, cu
tive au scos în evidenţă calitatea lu­ toată încrederea în anii ce vă
crărilor executate de tractoriştii noştri. AUGUSTIN STANICI antiştiinţific, dăunător, al super­ aşteaptă ; sînt ani de aur pen­
-secretar al - organizaţiei de bază tru viitorul vostru, ani de mari
stiţiilor, al concepţiilor mistice
P.M.R. de la S.M.T. Orăştie despre lume şi societate“. izbînzi pentru întregul nostru
popor m uncitor!*51
------------------------- 5TS3-03-------------------------- De asemenea, în această pe-
Maistru! inovator
Puţini erau muncitorii secţiei
311 I de la întreprinderea „Tlo-
ria" din Alba Iutia, care se gin- noapte, maistrul Trifan Piesa, a
deau că de la o muncă manua­
lă, istovitoare, pentru confec­ izbutit. Confecţionarea unui dis­
ţionarea râzătoarelor de sfeclă, pozitiv, montabil ta presă, i-a
ar fi posibil să se ajungă la c
muncă mai uşoară, mecanizată.
La confecţionarea unei râză­ adus, atît maistrului, cît şi în­
toare, cele 32 ds găuri se fă­ tregului colectiv al secţiei, o
ceau cu ciocanul. Erau nece­
sare, pentru această operaţie, nu bucurie îndreptăţită: cele 32 de
mai puţin de 15 minute.
găuri se fac acum dintr-o da­
Mult s-a frămmtat tovarăşul
Trifan Piesa, şeful acestei sec­ tă, printr-o simplă acţiune a
ţii, pentru a găsi calea spre rea­ presei mecanice. Rezultatul ?
lizarea unei inovaţii, cu ajuto­ Norma s-a redus cu cel puţin
rul căreia să uşureze munca oa­
menilor, să reducă din cele 15 15 minute, s-a îmbunătăţit ca­
minute necesare la bătutul gău­
rilor. Comenzile masive pentru litatea produsului şi s-a redus
rozătoarele de sfeclă, nu-i dă­ preţul de cost.
deau pace.
Este demn de amintit şi fap­
In cinstea zilei, de 7 Noiem­ tul că maistrul Ştefan Piesa,
brie, 'după un studiu amănun­
ţii, la care a lucrai multe ore din împreună cu tovarăşii săi de
muncă, a obţinut in fiecare lu­
nă rezultate din cele mai fru­
moase. In tuna octombrie, de
pildă, el şi-a depăşit planul de
producţie cu 23,20 la sută. In
urma inovaţiei amintite m al sus,
rezultatele vor fi şi mai frumoa­
se in viilor.
N. PISLARU
corespondent