Page 41 - 1959-11

Fag. g
Alegeri în organiiafîife ö. T» M,
La Atelierul central
• din Alba Inlia
Un loc important în dezba­
terile adunării pentru dare de
seamă şi alegerea noului comi­
tet al organizaţiei de ba­
ză U. T. M. de la Atelie­
rele centrale din Alba Iu-
Iia l-a ocupat analiza contribu­
ţiei tinerilor la îndeplinirea pla­
nului de producţie, a activităţii
brigăzilor utemiste de muncă
patriotică, desfăşurării învăţă-
mîntului politic şi întăririi dis­
ciplinei în muncă. La adunare
au participat toţi tinerii utemiştl,
iar la discuţii 81.
S-a subliniat atît în darea de
seamă cît şi în discuţii că s-au
obţinut rezultate frumoase în
realizarea sarcinilor de produc­
ţie. Brigăzile de producţie con­
duse de Mari a P leşa şi Andrei
Ţîmpea au fost evidenţiate pen­
tru realizările obţinute în pro­
ducţie. Au mai fost evidenţiaţi
tinerii Mihai Ispas, Ion Crişan,
Roman Kerekeş, Ioan Josan,
Dreghici Zenovie şi alţii, care
sînt fruntaşi în muncă.
De asemenea, a fost eviden­
ţiată activitatea brigăzilor ute­
miste de muncă patriotică. Ti­
nerii brigadieri au participat la
efectuarea lucrărilor de con­
strucţie a digului de la Oarda, tică. In acelaşi timp s-a arătat tînă de la centrul de colectare reiese că lă centrul de colectare
la recoltarea şi însilozarea po­ că mai sînt unii elevi care ob­ din Sîntămăria'' Orleă, au fost a laptelui din Sîntămăria Orlea
rumbului furajer la G.A.S. Gal- ţin note slabe. Participanţii Ia trimişi de la I.G.I.L1. Simeria re- a fost primită de recepţie nexul
da de Jos. In total s-au prestat
750 ore de muncă voluntară, e-
conomisindu-se 1.965 lei. S-a
strîns şi predat I.C.M. cantita­
tea de 4.730 kg. fier vechi.
Tinerii au criticat vechiul co- a importanţei ei în dezvoltarea mferîa. La Simeria, o comisie a de recepţie, s-a consemnat că
imitet pentru lipsurile manifes­ deprinderilor gospodăreşti Ia e- recepţionat cantităţile de produ­ lipsa de smîntînă constatată cu
tate în conducerea şi- îndruma­ levi.
rea învăţămîntufuii politic şi
organizarea timpului lor liber.
Au fost criticaţi pentru abat,gri
Pentru o mai bună
In sală Gasei raionale de cul­ curat scule şi unelte în valoa­ sprijine în mod substanţial ac­ Tovarăşei Viţionescu i s-a im­
tură din Sebeş, a avut loc de re de 6.000 lei pentru atelierul tivitatea comitetului de părinţi putat jumătate din valoarea
curînd adunarea generală a pă­ de lăcătuşerie. De remarcat teste şi să aducă un aport tot mai smîntînei vărsate.
rinţilor elevilor de ta Şcoala me­ şi faptul că pe lingă cele realizate mare în procesul de educaţie
die din localitate. Au fost pre­ s-au mai confecţionat trei vitri­ al elevilor, să ţină o strînsă le­ I.G.I.L. Simeria,..pentru a justi­
zenţi peste 600 de părinţi. Gu ne în oare s-a expus material gătură cu şcoala şi să creeze fica aceste nereguli, încearcă
acest prilej, a fost prezentată didactic diin domeniul ştiinţelor condiţii optime de pregătire "a să se scuze, motivînd că pro­
o dare de seamă asupra activi­ naturale, precum şi două acva­ copiilor în familie.
tăţii desfăşurate de către comi­ rii pentru colţul viu al şcolii. După alegerea noului comitet a fost sub cel admis. Scriptele
tetul de părinţi, în anul şcolar Vorbindu-se desp're procesul de părinţi, adunarea generală însă dovedesc contrariul. Ace­
1958— 1959.
Aşa cum rezultă 'din ’darea din discuţii a reieşit că unii pă­ pentru anul în curs. In plan se şi la' buletinele dc recepţie nr.
'de seamă şi din discuţiile pur­ rinţi nu manifestă destulă gri­ prevede ajutorul material pen­ 688 şi 747.
tate pe marginea acesteia, co­
mitetul de părinţi a avut o ac­
tivitate rodnică. Printre altele,
s-a scos în evidenţă că. din su­
mele realizate cu ocazia prezen­
tării de către elevi a unor pro­
grame artistice la casa de cul­
tură şi prin contribuţia părin­
ţilor, s-au procurat instrumente
muzicale în valoare de 12.000
lei, s-ă acordat suma de 6.000
lei pentru ajutoare materiale
elevilor merituoşi şi s-au pro- mulţi vorbitori s-au angajat să
7-aş spune ceasului atît le ad­
mirabil zugrăvit de talentatul
dramaturg sovietic V. Rozov,
ceasul de răscruce al vieţii, cea­
sul în care mii de tineri din ţă­
rile In care visurile cele mai în­
drăzneţe devin realitate, hotă­
răsc asupra profesiei lor, asu­
pra drumului pe care îl vor ur­
ma în viaţă. E vorba de ceasul
în care un grup de tineri, absol­
venţi ai şcolii medii, păşesc pe
diferite cărări. Nu un grup o-
mogen, ci un grup mai dificil,
fiecare cu felul lui de a glndi,
pentru că fiecare din aceşti
tineri a trăit oarecum felurit.
Andriuşa, fiul profesorului A-
verin, răsfăţat peste măsură
'de mama sa, suportă totuşi ou
greu cinga convenţionalismului
din familia lor, tinereţea din el
irumpe, îl cheamă stăruitor la o
'muncă creatoare, oriunde, nu­
mai să ştie că el, cu mîinile lui,
'a creat ceva folositor societăţii,
ceva care să slujească omului.
'Nici patul moale, nici traiul tih­
nit de acasă nu-l mai pot ade­
meni. Nimic mi-l opreşte, nici
urletele maniei şi nici promisu-
nile ei, să facă pasul pentru ca­
re s-a hotârît. Nu s-a prezen­
tat la examenul de admitere a
facultăţii, tocmai pentru că ştiu
că nu-i îndeajuns de bine pre­
gătit. De aceea el rupe biletul
de recomandare dat de unul
din prietenii familiei şi se ho­
tărăşte să plece cu Alexei, vă­
rul său, departe, în Siberia şi
să lucreze la lin S.M.T. ori la o
altă întreprindere. Va pleca cii
'Alexei, un tinăr aspru, care cu­
noaşte bucuria muncii, iar a-
cum, cînd n-a reuşit să irit/e ta
rAcademia Timinazeo, el nU'şi-d
de Ia disciplină şl comportare fectuat 12.000 ore muncă vo­
neoorespunzătoare tinerii Alexa luntară Ia executarea diferitor
Raţiu şi Nicolae Popa.
Participanţii Ia discuţii ău fă­
cut şi numeroase propuneri pen­
tru îmbunătăţirea muncii de vii­
tor a noului comitet U.T.M. To­
varăşul Simion Moldovan, loc­
ţiitorul secretarului organizaţiei
de bază P.M.R., care a partici­
pat la această adunare, a dat
îndrumări cu privire Ia îmbună­
tăţirea în viitor a activităţii or­
ganizaţiei de bază U.T.M. de
Ia această întreprindere.
IOAN ACHIAt
corespondent
La Şcoala medie
din Simeria
Adunarea generală pentru da­
re de seamă şi alegerea noului
comitet al organizaţiei U.T.M.
de ia Şcoala medie din Sime­
ria a făcut bilanţul rezultatelor
obţinute de elevi în însuşirea
cunoştinţelor teoretice şi a de­
prinderilor practice, în întărirea
disciplinei, a educaţiei ^patrio­
tice şi cetăţeneşti.
Aşa cum s-a subliniat în da­
rea de seamă şi în discuţii, ti­
nerii utemişti şi elevii acestei
şcoli, au obţinut rezultate bune
la învăţătură, în legarea cunoş­
tinţelor teoretice cu munca prac­
adunare s-au angajat să lupte
împotriva notelor slabe, să lege
şi mai mult învăţămîntul cu
practica. De asemenea, s-a dis­
cutat problema autodeservirii şi
In adunare a fost evidenţiată
activitatea brigăzilor utemiste
de muncă patriotică care a e-
-----------------------s i s a s — -------------------
legătură a părinţilor cu şcoala
instructiv-educativ al elevilor, a adoptat un plan de măsuri leaşi constatări au fost. făcute
jă asupra felului oum învaţă
copiii lor, lăsîndu-i uneori în
orele libere să-şi facă singuri
programul şi astfel ajung să
obţină note slabe, sau să să­
vârşească anum’ite acte de in­
disciplină. Sînt apoi unii părinţi
care nu ţin legătura ou şcoala,
cu profesorii.
Ţinînd cont de rezultatele ob­
ţinute în anul şcolar trecut mai
„IN TR -U N C E A S B U N “
O viguroasă comedie
pentru tineret
pierdut încrederea, va învăţa
cu mai multă rîvnă, iar la a-
nul viitor va încerca din nou.
Tînârul acesta oţetit, siberianul
care se luptă cu rîşii, i-a insu­
flat o încredere extraordinară
în forţele sale, l-a făcut
să înţeleagă că unui tinăr,
calea spre bucurie îi este des­
chisă doar prin muncă. Şi, în-
tr-adevăr, Andrei va pleca. Va
rămînea acasă doar Arcadie,
fratele său mai mare, care tră­
ieşte momente de intensă fră-
mîntare, deoarece urcuşul pe
calea spinoasă a gloriei e ane­
voios. Masa, prietena lui, vii­
toarea lui soţie, îl îmbărbătea­
ză, îl sfătuie să nu aştepte ni­
mic uşor de la viaţă şi, cu mul­
tă abilitate, reuşeşte să-t sustra­
gă •frămîntătilor, să-i semene în
suflet încrederea şi optimismul
de care are nevoie. Va rămîne
la Aloscova şi Atanase, venit
odată cu Alexei din îndepărtata
Siberie, flăcăul cu zeci de „mă-
tuşi" şi „unchi“, închipuiţi şi
care, în pofida faptului că dor­
mea prin gări, şi-a luat exame­
nele. Va rămîne şi Katia, feti­
ţa timidă care a reuşit la exa­
men, dar odată cu plecarea lui
Alexei, parca i s-a rupt ceva din
suflet, mai cu seamă că între
Alexei şi Galea, ro nouă priete­
nă a ¦grupului, ş-a înfiripat o...
lucrări pentru înfrumuseţarea o-
raşului şi rezolvarea unor pro­
bleme gospodăreşti Ia G.A.S.
Bîrcea Mare, G.A.C. Biscaria şi
Urol.
La adunarea acestei organi­
zaţii U.T.M. a participat şi tov.
Victor Cazacu, prlm-secretar al
Comitetului raional U.T.M. Hu­
nedoara, care, apreciind succe­
sele obţinute, a făcut recoman­
dări cu privire Ia măsurile ce
trebuie luate pentru îmbunătă­
ţirea activităţii organizaţiei de
bază U.T.M.
. F. CIORA
corespondent
NOTA
Să fie sancţionaţi adevăraţii vinovaţi
Tovarăşa Margareta1 Viţio-
nesctt, fostă responsabilă a cen­
trului de colectare a laptelui diin
Sîntămăria Orlea, raionul Ha­
ţeg, a primit din partea servF
ciiului de contabilitate de la
I.G.I.L. Simeria deciziile de im-
putaţie nr. 216, 224, şi 227. Prin
aceste decizii, sus-n limitei i-a
fost imputată jumătate din va­
loarea cantităţii de 46,500 kg.
smîntînă, lipsă pe lună miai a.c.
Gum şi oînd a fost conistată-
tă această liip'să ? Pentru ă
transporta cantităţile de smlîn-
cepţioneri, care, la faţa locului,
au cîntărit-o şi, pe b’ază de acte,
în oare sînt specificate atît can­
titatea ridicată cît şi procenta­
jul de grăsime, ăiu transportat-o
cu camionul la fabrică din Si-
se ridicate pentru ă le introdu­ ocazia recepţiei, este din vina
ce apoi în procesul de produc­
ţie. Serviciul producţiei, pe ba­
za celor constatate de comisie, a
tru circa 50—60 elevi merituoşi,
proourarea unui aparat de pro­
iecţie pentru bandă îngustă, or­
ganizarea a două excursii cu
elevii claselor X şi XI, în 'sco ­
pul de a cunoaşte frumuseţile
patriei şi realizările regimului
democrat-popular. Comitetul şi-a
propus de asemenea să sprijine
lectoratul cu părinţii.
FILARET CHIRUŢA
corespondent
idilă. Va rămîne în Aloscova şl
Vadim, fiul unui academician,
intrat la facultate „pe uşa din
dos“.
Comedia lui Victor Rozov e
plină de un umor fin şi tine­
resc. Caractere deosebite se în­
fruntă cu vigoare în apărarea
cinstei, a adevărului. Vadim,
manieratul fecior de salon, mult
apreciat de Anastasia Efremo­
vna, soţia profesorului univer­
sitar, pentru „calităţile" lui,
pentru felul cu care priveşte
„perspectiva“ — un fel pur şi
C R O N IC *
t é a t k a iA
simplu carierist — este încolţit
de către întregul grup şi pus în
afara lui. Piesa are un catego­
ric caracter educativ. In dosul
visului, al hazului, tineretul se-
zisează cum trebuie să fie în
viaţă, cum să-şi croiască dru-
tnul pe care şi-l alege.
Interpretarea acestei valo­
roase piese de către colectivul
de tineri actori cărora li se adau­
gă doar doi vîrstnici ( Alexandru
Jeles şi Elena Columbeanu)
scoate la iveală tot mai preg­
nant talentul real al unor actori
de la Teatrul de stat din Va­
lea Jiului.
J DRUMUL WaCTAUSMULU!
Elevi la practică
întocmit buletinele de recepţie
în care .sînt a ră ta te : cantita­
tea de smîntînă în kilograme şi
procentul de grăsime, consta­
tate de recepţioneri, cît şi can­
titatea în kilograme şi procen­
tul de grăsime constatate de
comisie. Verificînd buletinele de
recepţie pe baza' cărora i s-au
întocmit tovarăşei Margareta
Viţionesou actele de imputaţie,
se constată că serviciul produc­
ţiei a lucrat cu superficialitate.
Să luăm, de exemplu, buletinul
de recepţie nr. 797, din care
Ioan Brăneţ cantitatea de
339,900 kg. smiîntînă. La recep­
ţia făcută la fabrică, a rezultat
mai puţin cu 27,200 kg. In pro­
cesul verbal întocmit de comi­
sia de recepţie, ataşat buletinului
recepţionerului care a vărsat
smîintîna la descărcare. Gu toa­
te acestea, serviciul producţiei
o face vinovată şi pe tovarăşa
¦Viţionesou, care în timpul acela'
era responsabila centrului de
colectare din Sîntămăria Orlea.
Serviciul producţiei de la
centajul de grăsime în smîntînă
Faţă de lipsurile .serviciului de
producţie, care a întocmit şi
înaintat serviciului de contabi­
litate un referat ireal, conduce­
rea I.G.I.L. Simeria trebuie să ia
măsurile ce se cuvin. Suma de
325,50 lei imputată fostei res­
ponsabile de la Sîntămăria Or­
lea, să fie trecută în sarcină ă-
devăraţilor vinovaţi.
D. TEŞELEAND
corespondentă
In rolul lui Andrei, Gheor-
ghe Urlică este original şi plin
de vervă. Trăind cu convinge­
re personajul, cu osebire în sce­
nele de intensă frămîntare su­
fletească, a reuşit să creeze un
personaj variat, cînd răsfăţat,
cînd sec, ţifnos şi sarcastic la
adresa celor din jurul său. Rău
e că costumaţia — neîngăduit
de sărăcăcioasă pentru un alin­
tat ca el, — iar uneori dicţia
şi frazarea,' scad din valoarea
generală a rolului creat cu a-
tîta însufleţire.
Firească şi plăcută este în­
totdeauna intrarea în scenă a
lui Gh. Miclea¦in rolul lui A-
tanase, precum şi a Ştefaniei
Donca în rolul Katiei, rol dificil,
dar interpretat colorat, cu o
poezie specifică tinereţii. Pe a-
ceeaşi linie se înscrie şi rolul
Masei ( Anca Ledunca-Pavlescu)
interpretat cu fineţea şi lirismul
cerut de text. Bine s-a oriental
regia (Marcel Soma) cînd a
accentuat — în acest rol — nu
pe latura deznădejdii în care
putea să cadă o tînără, cînd
din pricina unui accident stu­
pid, a fost obligată să renunţe la
visul de a deveni pianistă cele­
bră, ci pe latura firească, a în­
crederii în viaţă, în posibilita­
tea de a-şi găsi „cea de-a doua
vocaţie". Ar, fi fost un catego-
r „Prichindel“, să raporteze cu
! /X Şcoala medie „'Au­ a depăşit cu 12.000 numărul de
IU rel Vlaicu" din O­ spectatori prevăzuţi în planul pe
l răştie, dispune de ] anul 1959. Această depăşire de
C un atelier mecanic 1 plan constituie rezultatul mun­
t elevii bine dotat. Aici
efectuează orele de 1 înaltă ţinută artistică, spectacol
L practică. Clişeul nostru a sur- i montat cu respect şi dragoste
Lprins un moment cînd elevi- 1 faţă de micii săi spectatori —
L lor Aurel Marcu, loan Högyes 1 copiii.
I si Tiberiu Crivoi din clasa a 1
I 'VII-a, li se explică funcţiona-}
t
L rea maşinii de găurit.
Bugetul local să líe gospodărit
cu grijă
Dezvoltarea economică şl so-
cial-culturală a unui raion, de­
pinde în cea mai mare măsură
de modul cum sînt gospodărite
fondurile din bugetul local. De
aceea, realizarea ritmică a veni­
nurilor şi folosirea raţională a
acestora', trebuie să constituie o
preocupare permanentă pentru
toate cornifetele executive ale
sfaturilor populare raionale.
Nu s-ăr puteg spune că Go":
miletul executiv ăl Sfatului
popular raional Orăştie n-a ma­
nifestat interes în această_ 'di­
recţie. Dimpotrivă, în ultimul
timp s-ătt obţinut rezultate des­
tul d e . frumoase..De pildă,,. pînă
lă 3! octombrie, capitolul ve-
niluri 'din bugetul local ă fost
realizat în proporţie de 72 la
sută. ’Aceasta se dâforteşfe fap­
tului ca la centrele de comune,
situaţia realizării bugetului lo­
cal a fost analizată în repetate
rîhdurî în şedinţele comitetelor
executive cît şi în sesiuni. Cu
această ocazie s-au luat O sea­
mă de măsuri. Astfel, în acţiu­
nea' de încasare a impozitelor.
••m fost antrenaţi toţi salariaţii
sfaturilor populare. Totodată,
sfatul popular raional, a daf In­
dicaţii privind modul 'de folo­
sire a sumelor din bugetul lo­
cal. Aceste măsuri ău făcut po­
sibil ca lă data 'de 31 octom­
brie, bugetul sfatului popular
raional să fie realizat la capi-
«smsasRs
ric clştig de cauză dacă regia
ar fi reuşit să contureze cu
mai multă precizie figura lui
Alexei (Ioan Drăcea), personaj
nuanţat, cînd aspru, cînd adine
înţelegător, plin de poezia şi li­
rismul siberian, „blînd“ într-un
fel oarecare. Dar el a fost su­
praîncărcat cu mişcări şi grima­
se inutile, cu stări de fire străi­
ne de caracterul personajului,
deşi actorul s-d străduit să
scoată, pe această linie, tot ce a
putut.
Puţin exagerată în unele
•sdene, Stela Popescu ( Galea) a
creat totuşi un -rol.colorat, plin
de o tinerească poezie, iar Lu­
cian Temelie, unul din cele mai
frumoase roluri ale piesei.
Alai puţin izbutite sînt rolurile
create de Al. Codreanu (Arca­
die) şi Elena Columbeanu. (A-
nastasia Efremovna-Averin) ne-
îndeajuns de convingătoare, spre
deosebire de Alex. Jeles (profe­
sorul Averin) care a reuşit să
fie firesc, să convingă.
Decoruri şi costume (Al. 0-
lian) sub nivelul aşteptărilor —
simpliste şi neîngrijite. Ambele
interioare sînt departe de a
înfăţişa casa unui om, care da­
torită activităţii ce o desfăşoa­
ră, cunoaşte belşugul şi bună­
starea, iar costumele, — alese
la repezeală, fără prea multă
chibzuinţă şi osteneală. Nici lu­
minile spectacolului nu sînt la
înăţimea cuvenită. Acestea —
deşi în aparenţă mici — sînt
minusuri, care fură din valoarea
reală a spectacolului în care, în­
treg colectivul de adori, în
frunte, cu regia, a lucrat cu în­
sufleţire.
" T. PETRE SCU
W f. II
Teatrul de păpuşi
„Prichindel*4—un colectiv
fruntaş
De curînd, colectivul Teatru­ una din emisiunile sale, lucru
lui de stat de păpuşi „Prichin­ care a şi fost realizat în ziua
del“ din Alba Iulia s-a reîntors de 18 octombrie a.c.
dintr-un turneu întreprins în Personagii din basm c a : Mă-
ţară, cu spectacolul „Povestea dălina copila — ce a avut atît
porcului", dramatizare de V. Po- de suferit pentru că şi-a călcat
ritmbacu şi I. Filipoiu, după bas­ jurămîntul — interpretată cu
mul cu acelaşi nume, de Ion multă sensibilitate şi gingăşie
Creangă. In cursul celor 22 de de Mioara Huiu, purcelul cu
zile cît a durat turneul, colec­ jocurile şi năzdrăvăniile lui, rea­
tivul a prezentat 69 spectacole, lizat în mod artistic de Nuţi
totalizînd un număr de peste Hăprian, Moşul cel glumeţ şi
21.000 spectatori. sfătos realizat de Matei Dumi­
¦Aceste rezultate deosebite au tru, împăratul interpretat de
Bărbănţan Gh., fiica babei hîrca
făcut ca Teatrul de păpuşi într-o reuşită interpretare a lui
Gh. Hăprian, împărăteasa —
Coca Silvestru, baba — Maria
Matei, solul de ţară caldă —•
mindrie că la 30 octombrie a.c. Sanda Bărbănţan etc. nu vor fi
uşor uitate de spectatori.
Colectivul Teatrului de pă­
puşi din Alba lulia şi-a încheiat
turneul întreprins cu rezultate
deosebit de frumoase, rezultate
care creează premisele unui nou
cii colectivului, care a reuşit să avînt în munca de montare a
^ pregătească un spectacol de o unor spectacole mai frumoase,
mai educative şi distractive, pen­
tru copii si tineret.
PETRU DIACONU
regizor artistic
Cu ocazia acestui turneu, pen­
tru calităţile sale artistice, spec­
tacolul „Povestea porcului" a
1 fost solicitat de Televiziunea ro-
mînă, pentru a fi prezentat la
LA ORAŞTIE
toiul cheltuieli în proporţie de Multe din fondurile bugetului
80 la sută. Gea mai mare parte local au fost folosite în rriod ne­
din venituri au fost folosite pen­ gospodăresc. Spre exemplu, da­
tru dezvoltarea economiei loca­ că ia modernizarea celor trei
le, pentru acţiuni social-cultu­ drumuri din raion ar fi fost mo­
rale, construcţii de locuinţe şi bilizate la muncă voluntară si
altele. Astfel, pînă în prezent, masele de cetăţeni, atunci s-ar
au fost modernizate drumurile fi realizat mari economii la bu­
Orăştie—Gosteşti, Orăştie—Bal- getul local, iar cu sumele eco­
şa şi este în cura de termina­ nomisite puteau fi rezolvate alte
re drumul Şibot—Gugtr. De ă'- probleme de ordin economic, so­
semenea, s-ău procurat utilaje cial sau cultural. Pe de altă
şi maşini noi pentru întreprin­ parte, sînt încă sume importan­
derea' de industrie locală „I. G. te care, nu au fost cheltuite de-
Primit“ şi întreprinderea de cît în mică măsură. De pildă,
gospodărie orăşenească, s-au întreprinderile din raion au văr­
făcut reparaţii curente şl capi­ sat la bugetul sfatului popular
tale la unele şcoli, s-a procu­ raional, pentru construcţii de
rat mobilier pentru şcolile din locuinţe, sumă de 4.600.000 lei.
raion, medicamente pentru îm i-“ Gu banii respectivi, trebuia să
tăţile sanitare etc. Tot cu fon­ se înceapă în acest an construi­
duri din bugetul local se con­ rea a 152 apartamente la Orăş-
struiesc două blocuri de locuin­ tie şi Gugir. Dar, întrucît sfa­
ţe lă Orăştie şi Guglr cu 14 ă- tul popular raional nu a insis­
partămente. Aceste blocuri sînt tat prea mult pentru întocmirea'
acum în fază de finisaj. proiectelor, nu s-au putut înce­
Raportat la perioadă în care pe decît cele două blocuri amin­
ne găsim, procentul de reali­ tite. De asemenea, s-au inves­
zare ăl bugetului sfatului popu­ tit sume importante în vederea!
lar raional, atît la venituri cît procurării de utilaje pentru in­
şi la cheltuieli, nu este însă pe dustria locală. Faţă de bugetul
măsura posibilităţilor. In spe­ iniţial, aceste sume au fost chiar,
cial la capitolul venituri, situa­ depăşite cu 17.000 lei. Gu toa­
ţia bugetară lăsă mult de do­ te acestea, o parte din utilajele
rit. Astfel, sînt cornune că O- procurate, nu sînt încă instala­
răşfioără, Şibot, Blând,iană şi te, iar altele nu sînt folosite ia
Geoăgiu unde şi acum procen­ capacitatea lor reală. Aşa se în-
tul de încasare a impozitelor tîmpiă la întreprinderea de in­
este în medie de numai 17 la dustrie locală „I. G. Frimu“ şi
sută. Aici, agenţii fiscali lu­ întreprinderea de gospodărie o-
crează la voia întîmplării fără răşenească. Pentru problemele
ă fi controlaţi în activitatea' lor 'de gospodărie orăşenească s-ă
de către sfaturile populare co­ alocat din bugetul sfatului popu­
munale său de către secţia 'de lar raional, suma de 1.172.000
resort ă sfatului popular raio­ lei. Pînă în prezent, din aceşti
nal. Faptul că lă capitolul ve­ băni nu s-au cheltuit dent
nituri s-a rămas mult în urmă, 292.000 iei. Din această cauză;
se' ’datoreşte şl Gomifetiilui exe­ problemele gospodăreşti din O-
răstie, Cugir etc., lasă încă mult
cutiv al Sfatului popular raio­ de dorit.
nal Orăştie, care pînă în pre­
zent nu ă analizat situaţia bu­ Neajunsurile semnalate în do­
getară a raionului de cît o sin­ meniul realizării bugetului lo­
gură dată, dar şi atunci superfi­ cal, trebuie să dea de gîndif
cial. Comitetului executiv ăi Sfatul iii
popular raional Orăştie. Este
Tot la carp’ifolul venituri se necesar dă în cel mai scurt
stă încă slab şi cu încasarea
impozitelor pe veniturile popu­ timp, comitetul executiv să iă
laţiei. Mai sînt încă mulţi mici
meseriaşi care au şi acum mari măsuri eficace pentru realiza­
restanţe în plata impozitelor pe
rea integrală a sumelor 'din bu­
meserie'.
get. Pe de altă parte, măsurile
Nici la capitolul cheltuieli si­
tuaţia nu este tocmai bună. ce se vor lua, trebuie să aibă
în vedere' gospodărirea' judicioa­
să ă acestor fonduri bugetare.
r. MANEA j
Cei de la cuptoarele industriale
( Urmare din pag. l-a) acestor oameni. Se mai cuvi­
ne de asemenea să amintim
consult, ajunse la concluzia de angajamentul de un milion
că în condiţiile date repara­ lei economii la preţul de cost
ţia era imposibilă. Şi atunci, aproape realizat, de consu­
s-a oferit Ciutan. După o ju­ mul de materiale refractare
mătate de oră, au coborit redus cu circa 2—3 kg. pe
jos. Lucrul era terminat, „im­ tona de oţel, de reducerea
posibilul" dovedit posibil. simţitoare a staţionărilor la
rece a cuptoarelor, precum şi
Secretul, aşa după eum de cerinţele bine întemeiate
mi-a spus constă în organi­ ale acestui colectiv, cum ar
zarea „la milimetru“ a mun­ fi mult solicitata baie, mult
cii, rapiditate în mişcări şi solicitatul vestiar şi colţ ro­
lîotărîri, curajul. şu. Le merită cu prisosinţă
şi conducerea combinatului
Se cuvine să amintim dis­ n-ar greşi dlnd curs acestor
ciplina fermă a muncii, sim­ cerinţe.
ţul datoriei dezvoltat, erois­
mul, da, eroismul muncii