Page 43 - 1959-11
P. 43
Pag'. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr«, 152I
smaoanam tssmassssmBjm m mm asm s
Mesajul de salut al C.C. ai P.G.U.S. juüxm eJjs s î x r l • xdlurteJLe s lin x • ju X tu n a le s i i r i • o illira e la ş t ir i
adresat primului congres unional al
* ziariştilor sovietici
MOSCOVA 12 (Âgerpres). devăr a poporului. In aceasta rică de construire a societăţii
— TASS a n u n ţă : In mesajul constă deosebirea ei radicală de comuniste, în educarea omului
de salut al C.G. al P.G.U.S. a- presa burgheză. Bogăţia ideilor nou şi în lupta pentru pace în
dresat primului congres unional marxist-1en iniste, prinei pi a 1ită- întreaga lume.
al ziariştilor sovietici, pe care tea partinică, veridicitatea, spi Ziariştii sovietici muncesc S e c la tin ă b a z a c o lo n ia lă a B elg iei
l-a citit la congres Mihail Sus- ritul revoluţionar combativ, in- pentru popor, pentru fericirea
lov, se spune că în Uniunea transingenţa faţă de şovăielile şi bunăstarea iui, subliniază
Vii proteste împotriva reprimării S itu a ţia din R u an d a U ru n d iSovietică presa face parte in ideologice şi faţă de revizio C.G. al P.G.U.S. Construcţia
tegrantă din viaţa spirituală a nism, toate acestea au atras comunistă, educaţia comunistă,
poporului, iar ziaristica sovieti presei sovietice dragostea sin munca eroică şi înaltele idealuri luptei anticolonialiste din continuă să fie încordată
că este un domeniu important ceră a oamenilor muncii. morale ale oamenilor sovietici Congo Belgian
al activităţii de partid şi ob iată temele lor principale. Cri BRUXELLES 12 (Âgerpres). dentale de presă, relatează că,
După cum se arată "în mesaj,
şteşti. ’ ' Partidul Comunist dă o înaltă tica şi autocritica' reprezintă me — Potrivit relatărilor agenţiilor potrivit prevederilor planului
toda cea mai importantă a pre de presă, situaţia din Ruanda guvernului belgian, Ruanda U-
Presa sovietică, se subliniază preţuire muncii nobile a ziariş sei sovietice. Fapta eroică în BRUXELLES 12 (Âgerpres). tratative între’ autorităţile bel Urundi, teritorii aflate sub tute rundi nu va putea obţine inde
muncă şi chipul moral al con Reprimarea luptei anticolonia giene şi conducătorii congolezi la Belgiei, unde au izbucnit gra pendenţa mai devreme de 5
în mesajul de salut, este o pre tilor sovietici cărora le revine structorilor comunismului — liste din Congo Belgian a stâr pentru a se satisface aspiraţiile ve tulburări zilele acestea, con ani.
iată izvorul inspiraţiei creatoa nit vii proteste în rîndurtle poporului oongolez. tinuă să fie încordată. Agenţia
să cu adevărat liberă şi într-a- un rol important în opera isto- re a ziariştilor sovietici. populaţiei belgiene. Belga, făcînd un bilanţ provizo Dezbaterile din parlamentul
BRUXELLES 12 (Âgerpres). riu al tulburărilor, arată că în belgian în legătură cu planul
’_ --------------------------- — GSS2S------------- ------------------ .. . ---------- Astăzi se deschide Congresul Federaţiei Genera Autorităţile coloniale din Congo urma răscoalei populaţiei indi guvernului referitor la Ruanda
« le a Muncii din Belgia a dat Belgian intensifică represiunile gene Bahutu împotriva moşieri Urundi, care trebuiau să încea
Congresul Partidului publicităţii o declaraţie în care împotriva mişcării de eliberare. lor din triibul Batutsi, principa pă la 10 noiembrie, au fost în
Protestul adresat de guvemS sovietic guvernului cere să se acorde independenţa lul sprijin al autorităţilor ad să amînate pentru ziua de 17
Social D em ocrat din imediată a poporului din Con La Elisabethville a fost ares ministrative belgiene, s-au înre noiembrie.
S. 0. L şi guvernelor Angliei şi Franţei go. Declaraţia condamnă auto tat, Tshimanga, lider al Uniunii gistrat peste 200 de morţi. Nu
G erm ania rităţile belgiene pentru trimite Naţionale a muncitorilor congo mărul răniţilor nu a putut fi ' -A-
V!., MOSCOVA 12 (Âgerpres). — TASS' consideră aceste acţiuni ale guvernului rea de trupe de „voluntari“ în lezi, pe cînd vorbea la un mare încă stabilit.
BERLIN 12 (Âgerpres) TASS vederea înăbuşirii luptei antico miting. Au fost operate ares DAR ESSOLAM (TANGA*
anurijji: Guvernul sovietic a adresat R.F.G. drept o provocare care urmă anunţă : In legătură cu Congre lonialiste din Congo. tări în rîndurile membrilor par Generalul Janssens, coman NYCA) 12 (Âgerpres). — Ju-
sul Partidului Social Democrat tidului Mişcarea Naţională con dantul armatei colonialiste din îus Nyerera, preşedintele mişcă
guvernului S.U.A. o notă de protest • reşte să agraveze situaţia în Berlin din Germania, care se deschide Tineretul Comunist din Bel goleză. La Leopoldville a fost Congo, a plecat în Ruanda' U- rii panafrioane de eliberare din
la 13 noiembrie la Bad Gcdes- gia a început de asemenea o confiscat un număr al ziarului rundi spre „a studia măsurile Africa de răsărit şi centrală, a
împotrivi creării postului de radio' : şi în Germania în ansamblu, să aţîţe berg în numeroase propuneri, campanie împotriva politicii de ,^ ‘Independence“, editat de a- militare“ ce urmează să fie lua adresat consiliului de tutelă al
rezoluţii şi declaraţii, membrii represiune dusă de guvernul cest partid, deoarece relata des te, adică intensificarea represiu O.N.U. un memoriu în care cere
vcst-german „DentschLand Funk“ în „războiul rece" în centrul Europei. de rînd şi organizaţiile locale belgian în Congo. In fabricile şi pre recentele evenimente sînge- nilor cu ajutorul unor noi forţe să intervină neîntîrziat pentru
ale P.S.D.G. cer delegaţilor la pe clădirile din regiunea Liege roase care au avut loc în re a dezbate situaţia extrem de gra
Berlinul occidental. ,'f • Aceste acţiuni ale guvernului R.F.G., Congres şi conducerii partidu şi în alte locuri au fost puse giunea Stanleyville şi arată că militare ce urmează să fie adu vă din teritoriul Ruanda U-
lui să adopte un program care afişe în care se cere eliberarea aceste evenimente au fost provo
Această hotărîre a guvernului se spune în notă, nu pot fi calificate să îndrume partidul Ia lupta imediată a lui Patrice Lumum- cate de autorităţile coloniale. se în acest teritoriu. run'di. După cum se ştie, acest
împotriva înarmării Germaniei ba, preşedintele partidului Miş-
R. F. G., se spune în notă, are altfel decît ca o încercare premedita occidentale şi a concentrării tot oarea naţională congoleză. Tot Intr-o scrisoare adresată lui După cum transmit agenţiile teritoriu, afflat sub’ tutela O.N.U.,
mai intense a puterii în mîinile' odată se face apel la tinerii
un caracter ilegal, înirucît este in tă de a împiedica desfăşurarea cu suc monopolurilor. muncitori şi la studenţi „să nu De Schryver, ministrul Colonii de presă, guvernul belgian a este pus sub administraţia Bel
tragă în fraţii lor din Congo“. giei.
compatibilă cu actualul statut al Ber ces a viitoarelor tratative în problema Muncitorii cubani lor al Belgiei, Biroul Naţional prezentat la 10 noiembrie în
Marcel Levaux, secretar al In memoriu se cere, de ase
linului occidental, t ' ! 1 Berlinului în momentul cînd, în urma contribuie la Federaţiei Tineretului Comunist al Partidului Popular din Con parlament un plan care preve
din Belgia, într-un articol publi menea, ca Organizaţia Naţiuni
Pregătirile făcute de guvernul R.F.G.. convorbirilor dintre N. S. Hruşciov şl achiziţionarea de avioane go arată că dat. fiind ..situaţia de acordarea unei aşa-ziise „in
cat în ziarul „Drapeau Rouge“ lor Unite să trimită în Ruanda
peniru construirea unui post de radio ! D. Eisenhower, au fost create premise necesare apărării ţării creată în ţară din cauza terorii dependenţe" teritoriului Ruanda
subliniază că „muncitorii bel Urundi o misiune care să stu
în Berlinul occidental, se arată în \ mai favorabile încheierii unul acord exercitate de autorităţile colonia Urundi în două etape. Comferi-
dieze la faţa locului situaţia din
notă, nu pot fi calificate altfel decît cu privire la Berlinul occidental. le, „atmosfera de linişte poate tînd acest plan, agenţiile occi acest teritoriu.
ca exprimînd dorinţa de a intensifica1 Guvernul sovietici aşteaptă ca guver fi restabilită în Congo numai
activitatea subversivă şl propaganda nul S.U.A. împreună cu guvernele
ostilă de pe teritoriul Berlinului occi Marii Britanii şi Franţei să ia măsu
dental. Planul de creare a unul post rile necesare pentru a exclude posibi
de radio vest-german în Berlinul oc litatea ca autorităţile R.F.G. să des
cidental, în centru! unui alt stat, ur făşoare asemenea acţiuni ilegale în
măreşte în mod vădit intensificarea Berlinul occidental.
activităţii ostile împotriva Republicii Guvernul sovietic a trimis note a-
democrate Germane. ' t semănătoare guvernelor Marii Britanii
Ik Guvernul sovietic, subliniază nota, si Franţei. .< '•
îm potriva experienţelor nucleare HAVANA 12 (Âgerpres), - gieni nu vor lăsa niciodată pe dacă Belgia- va lua în conside
Agenţia Prensa Latina anunţă fii lor să devină jandarmi împo rare năzuinţele legitime ale po
franceze în Sahara fn Germania occidenfafă
ROMA 12 (Agerpreis)’. — In raspun’de la întrebările puse în că muncitorii din întreprinderi triva muncitorilor negri. ' Tre porului congelez, care cere să IPpeţOTiie s ă ©s®easeă
cadrul unui miting al corpului legătură cu atitudinea guver le de transporturi din Havana buie să ne împotrivim trimite i se acorde imediat indepen
profesoral de la universitatea din nului englez faţă de experien au strîns suma de 130.000 do rii trupelor de „voluntari' de denţa“. BONN 12 (Agerpires). — In Hegner (partidul social de-
Palermo, numeroşi profesori şi ţele nucleare franceze, John lari ca o contribuţie pentru a- către guvern în Congo“, scrie Germania occidentală continuă moorat), iost prim-ministru al
asistenţi universitari de la a- Proîumo, ministru de Stat la chiziţionarea de avioane nece el. Partidul popular din Congo
ceastă instituţie au adoptat o ministerul de Externe, si Robert sare apărării Cubei. Contribu cere formarea imediată a unei să crească preţurile la produ- landului Bavaria, a trimis la
moţiune prin care atrag atenţia Alah, subsecretar de Stat la a- ţia muncitorilor din transpor „Aceşti „voluntari", scrie zia comisii alcătuite din reprezen sele alimentare şi la mărfurile Bonn o telegramă în care cere
asupra consecinţelor grave pe celaşi minister, au declarat: turi face parte dintr-o largă rul, au fost trimişi în Congo ca tanţi ai partidelor din Belgia
care le poate avea pentru Italia, „Noi sperăm în mod sincer că campanie pentru asigurarea a- să aipere privilegiile colonialiş şi Congo pentru anchetarea e- industriale. După cum relatea- ca fracţiunea P.S.D.G. să facă
în special pentru regiunile su în ciuda declaraţiei făcute ieri părării ţării în faţa atacurilor tilor cu riscul propriilor lor venimentelor înitiîmiplate la Stan
dice ale ţării, şi mai ales pen de generalul De Gaulle, guver aeriene ale duşmanilor regimu vieţi“. Levaux cere să se. 'ducă leyville, ză ziarul „Die Welt“, în luna o interpelare în Bundestag în
tru Sicilia, traducerea în fapt a nul francez va reveni asupra lui lui Fidel Castro, care deco octombrie s-au scumpit preţurile legătură cu creşterea continuă
intenţiei guvernului francez de acestei hotărîri şi va adera la lează de pe aeroporturi situate
a experimenta bomba atomică în convenţia care ar putea fi sem în Statele Unite. Această cam ă carne şi produse din carne, a preţurilor. In telegramă Heg-
Sahara. nată la Geneva asupra suspen-' panie are un larg ecou în cele
dării experienţelor nuioleare“. j lalte ţări ale Americii Latine. unt, brînză, peşte, legume, con ner subliniază că aceasta este
T?r La Buenos Aires studenţii oica-
St'ephen Swingler, deputat ragua.ieni, care studiază la uni la amploare campania pentru afirmar&a serve. Au crescut de asemenea o „situaţie alarm antă“. P.S.D.G.
LONDRA 12 (Âgerpres). Du laburist, a' arătat că guvernul' versităţile a-rgentiniene, au suveranităţii naţionale asupra zonei
englez încurajează Franţa" să-şi strîns suma necesară cumpără canalului Panama preţurile la articolele din piele, a şi făcut în landtagul din
pă cum transmite agenţia' continue experienţele în loc de rii unui avion, pe care au pre-
dat-o ambasadei cubane. la ţesături, la rochii şi încălţă Bavaria o interpelare în aceas
France Presse, luînd cuvîntul
minte.- tă problemă.
PANAMA CITY 12 (Ager- demonstraţiile de Ia 3 noiembrie Noi măsurii saBMweisniee
pres). In Panama ia amploare a provocat un nou val de senti
în Camera Comunelor pentru a a o dezaproba'.' campania pentru afirmarea su mente antiamerioane. Universi im p o f s®iwa p a f
veranităţii naţionale asupra zo tatea naţională din Panama a
----------------------- s s s a s ------------------------ nei canalului Panama deţinută hotărît să organizeze un nou BERLIN 12 (Âgerpres)'. — tul stabilit ’de Foss cu munci-,
Autorităţile vest-germane conti torii din Hamburg drept o „pri
nuă prigoană împotriva patrio mejdie de stat“ pentru Republi
marş spre zona canalului pen ţilor germani oare se pronunţă că Federală Germană.
de Statele Unite.
Comitetul profesorilor univer tru a afirma drepturile Repu pentru rezolvarea neîntîrzîată a' Tribunalul landului Dussel-
La 7 noiembrie legea anti- fost una ’din principalele cauze societăţilor, invocînd moderniza sitari şi secundari a adoptat o blicii Panama asupra acestei problemelor vitale ale poporu ’dorî a condamnat la1' închisoare
nunciiorească Taft Hartley ale inflaţiei în S.U.A., marele rea întreprinderilor şi introdu lui german. După cum rela
i intrat în acţiune, obligînd pe consum de metal în industria cerea tehnicii noi, au cerut în rezoluţie în care condamnă gu zone. Vor lua parte la acest tează agenţia ADN, tribunalul 5 cetăţeni vest-germani — din
scrierea în noul contract a unor vernul S.U.A. pentru încălcarea marş studenţi şi cetăţeni de landului Hamburg a condamnat Erk’rath şi Solingen — pentru
iţclarii grevişti din S.U.A. să de armament, construcţii, auto clauze care să acorde adminis suveranităţii statului Panama. toate categoriile sociale şi din la 5 luni închisoare pe Egon faptul că s-au pronunţat împo
toate provinciile ţării. Foss din Greifswald, membru triva interzicerii partidului1 co
c reîntoarcă la lucru, împotri- mobile şi altele, dînd posibili traţiei drepturi nelimitate de Rezoluţia cere revizuirea tutu munist ’din Germania;
concediere a muncitorilor deve ror acordurilor dintre S.U.A. şi La 10 noiembrie la Uniunea al Uniunii sindicatelor libere
/a voinţei lor, îără a avea tatea societăţilor siderurgice să niţi surplus, stabilirea unui ritm Panama cu privire la zona ca ziariştilor din Panama a fost germane, pentru faptul că el a Recent poliţia vest-germănă
'reun nou contract colectiv. A- realizeze cele mai uriaşe bene infernal de muncă de natură să proiectat un film documentar
;eastă spargere a grevei, din ficii din istoria lor. Primul se amortizeze mai repede cheltuie nalului. arătînd brutalitatea militarilor dorit să invite colegi ai lui la a arestat doi funcţionari ai
udinul guvernului, a tost cali- mestru al anului 1959 a adus lile de investiţii, posibilitatea de Arestarea şi amendarea de americani cu prilejul represiu consiliului municipal din Dres-
icată de un conducător sindical societăţilor siderurgice profituri adoptare a oricăror măsuri con nilor din zilele de 3 şi 4 noiem conferinţa muncitorilor pe în da — H. Neuebecker şi H.-
nnerican drept „un joc în ia- de 694.200.000 dolari, cu 163 siderate necesare de societate, către autorităţile americane din brie. treaga Germanie.
-oarca milionarilor din indus- Ia sută mai mult faţă de peri în fapt posibilitatea de a lichi zona canalului a doi patrioţi Friedrich — care se aflau în
rie şi finanţe". Greva la care oada corespunzătoare a anului da definitiv orice măsuri luate panamezi care au participat Ia Tribunalul a calificat contac drum spre Stuttgart.
tu participat îără excepţie cei trecut. Iar W. S. Steel cea mai în privinţa securităţii muncii şi
>00.000 de membri ai Sindica- .mare societate siderurgică a în majoritatea drepturilor sindica 60 la sută din populaţia
le pe care muncitorii americani turcă este analfabetă
ului unit al oţelurilor a fost registrat un beneficiu record de le-au cîştigat de-a lungul unor loc recent la Sienă, ministrul
:aracterizată drept cea mai pu- 225 de milioane dolari. In ace lupte de zeci de ani. ANKARA 12 (Âgerpres), —
ernică luptă desfăşurat^ în a- laşi timp, preţul mîinii de lucru După cum transmite agenţia a înnry Instrucţiunii Publice al Italiei,
îii postbelici între muncitori şi Ia tona de oţel este astăzi' cu Actuala luptă grevistă a oţe France Presse, un grup de ex ü m il i l i Atedlci, a rostit un discurs în
lurilor a depăşit cadrul strict e- perţi aparţinînd ministerului E- care a recunoscut că „învăţă
jatronat în această ramură-che- conomic. Cei 500.000 de oţelari, ducaţiei Naţionale şi Universi mântul universitar italian nu
tăţilor din Ankara şi Istanbul, traversează în momentul de faţă
e a economiei americane. Prin în ciuda uriaşelor greutăţi eco au publicat un raport asupra situaţia a milioane de femei şi o perioadă favorabilă".
nomice impuse de grevă (pier stării învăţământului public din copii din Chilie, Paraguay, Bo
Jurata ei — 116 zile ea a de- derile în salarii se cifrează la Turcia. sub lozinca: „Femei din Ame livia şi alte ţări.
un miliard dolari) nu luptat rica Latină, să ne unim pentru
jăşit toate grevele cunoscute 116 zile cu fermitate pentru li In raport se arată că 61 (a apărarea vieţii, a dreptului de Pensii de mizerie Referindu-se Ia date concre
bertatea fundamentală de a a- sută din populaţia turcă este a- muncă şi a culturii". Principa In Anglia te cu privire la numărul redus
Ie-a lungul agitatei istorii a si- vea un sindicat cu împuterni nalîabetă şi că din 3,5 milioa lul punct de pe ordinea de zi de profesori şi asistenţi univer
ciri depline care să-i apere. Le ne copii de vîrstă şcolară un va privi problemele în legătu LONDRA 12 (Âgerpres) 2.500 sitari în raport cu numărul stu
ierurgiei americane. gea Taft Hartley a impus oţeîa- milion nu au nici o posibilitate ră cu situaţia copiilor din A- de pensionari care reprezintă denţilor, şi în general la con
rilor o încetare temporară de de a frecventa şcoala, din cau merica Latină sub aspectul con 500.000 de membri şi Federaţiei diţiile în care se desfăşoară în-
Presa şi posturile de radio 3 dolari mai mic decît cel din 80 de zile a grevei. Voinţa lor za lipsei localurilor de şcoală, diţiilor de trai, al subnutriţiei Naţionale a asociaţiilor pensio
de luptă pentru a stăvili ofensi lipsei de cadre didactice etc. şi al copiilor lăsaţi în părăsire. narilor, întruniţi într-un miting,
s-au străduit la început — este 1957 datorită productivităţii şi va patronatului a rămas însă Potrivit statisticilor, în Uru- care a avut Ioc la 11 noiembrie
neclintită. Toate declaraţiile cu In raport se insistă asupra guay, de pildă, unde procentul la Londra, au cerut ca guver
/orba de perioada premergătoa- tendinţei de scădere a număru urgenţei construirii de şcoli şi de mortalitate infantilă este nul să îmbunătăţească situaţia
lese de corespondenţii ziarelor a recrutării de personal didactic foarte ridicat, din 136.000 de grea a pensionarilor. Angiia
•e datei de 1 iulie, cînd expira lui muncitorilor folosiţi în a- şi agenţiilor de presă în rîndu- calificat, deoarece este ştiut că copii de la sate aproape 35.000 numără peste 5.000.000 de pen văţămîntul universitar în Ita
rile ’oţei ari lor care reveneau Ia în Turcia numărul învăţătorilor trăiesc în bordeie: 70 la sută sionari. Dintre aceştia un nu lia, ministrul Instrucţiunii Pu
contractul colectiv semnat în ceastă industrie. lucru în zilele de 8 şi 9 noiem în raport cu populaţia totală a clin aceşti copii suferă din cau măr important de pensionari îşi
brie subliniau intenţia de a re ţării este unul din cele mai scă za lipsei de lapte şi fructe, 75 duc existenţa cu o pensie de
1958 _ să prezinte problema lată deci pentru ce Ia Was începe greva dacă nu se va a- zute din lume — un învăţător fa sută sînt sub alimentaţi şi un nimic. După cum a declarat la blice a subliniat că în momen
junge Ia un acord a su p ra .nou pentru 440 locuitori. raare procent mor din cauza lip miting reprezentantul pensiona
ca fiind de natură strict econo hington ca şi pretutindeni în lui contract colectiv. „Muncito sei ele asistenţă (medicală. 70.000 rilor din Bournemouth, în tim tul de faţă universităţile italie
rii oţelari. a spus Mac Donald. Zeci de mii de co vii de ţărance trăiesc în aşa nu pul verii mulţi pensionari sînt ne nu-şi mai pot îndeplini rolul
mică. Sindicatul revendică în S.U.A. toată lumea este. de a- preşedintele sindicatului oţelu uruguayeni trăiesc nevoiţi să doarmă pe ţărmul de a da o pregătire corespunză
rilor. animaţi de o revoltă pu în bordeie mite „sate şoareci", situate la mării întrucît pentru o cameră toare tinerilor, tocmai din cau
cadrul noului contract o majo cord că patronii din siderurgie ternică şi justificată, sînt hotă- trebuie să plătească jumătate
rare a salariilor justificată de puteau „suporta“ sporirea ce rîti şă se ridice cu totii Ia lu SANTIAGO-CHILE 12 (A- marginea latifundiilor, în cele din pensia pe care o primesc. za sărăciei de cadre didactice
creşterea productivităţii muncii, gerpres). De la 19 la 22 noiem şi a fondurilor insuficiente alo
precum şi de faptul că în aceşti rută de sindicat fără a fi în ptă, să închidă la nevoie uzine brie va avea loc la Santiago- mai rudimentare condiţii. In învătămfntul din italia cate acestui capitol bugetar.
ani a avut loc o neîncetată creş nici un fel nevoiţi să urce pre Chile, Congresul femeilor din
tere a preţurilor. A'lagnaţii din ţul oţelului. Dar nu aci se află le şi să le menţină închise pînă .America Latină, care se va ţine tr-un raport prezentat de dr. într-o situaţie grea Intr-un articol în care subli
fondul problemei, nu lupta pen niază gravitatea crizei prin care
industria siderurgică, speculînd tru salarii a imprimat, acestei ce drepturile lor vor fi recunos Maurin Navarro fa facultatea ROMA 12 (Âgerpres). In ca trece învăţămintui superior din
adînca îngrijorare a populaţiei greve un spirit atît de combativ cute". drul Congresului asistenţilor it- Italia, ziarul „Unita" dă ca e-
americane faţă de inflaţia tot şi a determinat rigiditatea fără de medicină din Buenos Aires niversitari italieni, care a avut
mai accentuată, au pretins că precedent a patronatului din si G. SELEANll xemplu cîteva d a te : „La Nea-
numai o blocare a salariilor ar derurgie. Influentul ziar al se arată că în Argentina morta pole, scrie ziarul, aproximativ
putea frîna inflaţia. „Această marii finanţe Wall Street Jour
bruscă grijă a trusturilor în pri nal declară : „In această grevă litatea infantilă este de 68 Ia 8.000 de studenţi în drept nu
vinţa creşterii preţurilor este este în cauză o chestiune mult
cam tardivă“ — scria Democra mai mare decît aceea a salari mie şi că acest procentaj este au decît 8 asistenţi care să Ie
tic Nouvelle. amintind că de la ilor. Cauza profundă a impasu
sfîrşitul războiului pentru fie lui în tratativele între patroni în creştere. La fel de grea este dirijeze studiile. Chiar şi în alte
care spor de un dolar la sala şi sindicat este holârirea patro
rii, patronii au majorat preţui natului de a recăpăta mîna li părţi, unde numărul asistenţilor
beră în fixarea condiţiilor de
este satisfăcător în raport cu cel
al studenţilor, ei nu sînt distri
buiţi în mod raţional printre
oţelului cu 3 dolari. Majorarea muncă". Intr-adevăr, din prime studenţii pe care trebuie să-i
continuă a preţului oţelului a le zile ale discuţiilor, delegaţii îndrurneze". >:
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 18811891 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. T r.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva