Page 44 - 1959-11
P. 44
R eg-ow ils
1 H\.. neck»ara-Deva \
H i o u n a w d w t o a t e ţ ă r i l e , u m ţ i -v a i Penfrn realizarea angajamentului de
133.000.000 lei econQ.mil
ţ • Educarea marxist-Ieninis-
L tă a intelectualilor — preocu-
.> pare de seamă a comitetului
raional de partid.
(pag. ll-a).
9 Electr!ticarea în Repu Constructorii de ia grupul I de şantiere T.R.C.L.H.—Deva, au obţinut
însemnate succese în realizarea de eco nomii. Dacă în primul semestru al anu
blica Populară Ai!bania în lui, aici s-au înregistrat pierderi, eie au fost însă recuperate, iar Ia sfârşitul
lunii octombrie, prevederile planului anual în realizarea de economii au
cei cinsprezece ani de la eli fost îndeplinite. Pînă la sfârşitul anu lui, există garanţia că se va îndeplini
şi angajamentul de 150.000 lei economii peste plan.
Sîmbătă l i noiembrie 1959 4 pagini 20 bani berare. !
Despre căile care au dus ia rea lizarea de economii ne vorbesc cîţiva
Anul XI Nr. 1522 (pag. IV-a).; | din fruntaşi, lată ce spun e i :
S A ' •* * (*> A
%dsueeesemmim0,m VAPREZENTAM:
Şi-an îndeplinit planul anual î , ‘” "™ . Colectivul de muncă Petru Kerfes, maistru
de la I.C.M. Săuleşti de şantier:
O telegramă sosită la redacţie ne informează că în cursul Minerii din bazinul carboni Pe şoseaua Deva—Sfme- situat în plutonul fruntaş „Buna organizare a muncii
zilei de 12 noiembrie a.c., adică cu 49 zile înainte de termen, fer al Văii Jiului, antrenaţi in ria, o tablă indicatoare vor din oadrul întrecerii pe ţară şi cunoaşterea tuturor sarcini
colectivul de muncă ele Ia fabrica chimică din Orăştie şi-a în tr-o însufleţită întrecere socia beşte de existenţa scoţiei în între secţii. Ba mai mult, în lor şi indicilor de plan de că
deplinit planul producţiei globale pe anul 1959. listă, au dobîndit succese re treprinderii de colectare a luna septembrie a ocupat lo tre muncitorii de pe şantier, au
marcabile, în perioada 1 ianua metalelor — Săuleşti, de e- cul I. Şi nu-i greu de pre fost cheia succeselor noastre. Pe
Datorită unei bune organizări a procesului de producţie, rie — 9 noiembrie a.c. Astfel, xistenţa unui colectiv de „o supus că la fel s-a întimiplat şantierul blocului cu 18 aparta
precum şi ca urmare a unor măsuri tehnico-organizatorice luate în această perioadă, pe întreg mină de oameni“, oum pre şi în luna octombrie. mente din strada Titu Maiores-
de către colectivul de conducere, productivitatea muncii în pe bazinul au fost extrase peste ciza acum QÎţeva . zile tova cu—Deva, terminat de curind,
rioada 1 ianuarie-12 noiembrie a crescut cu 19,6 la sută. sarcinile de plan 76.477 tone de răşul Paveil Kiiss, şeiull aces Animatorii întrecerii au noi am putui economisi 8.000
cărbune, din care 27.000 tone, tei secţii. fost totdeauna comuniştii. bucăţi cărămizi, 2.800 kg. ci
Totodată a fost înregistrată şi o simţitoare reducere a pre cărbune cocsificabil. Vasile Iordan, llie Barbu şi ment, 15.000 m.c. nisip şi balast
ţului de cost. După calculele aproximative, rezultă că în cursu* Importanţa muncii lor o Bozdog Aurel I, sînf doar şi altele. „Secretul" a constat în
celor 10 luni s-au înregistrat economii de peste 3.600.000 Iei. Im realizarea acestui succes cunosc în mod deosebit oţe cîţiva. Cel oare pirin munca buna depozitare a materialelor
adică mai mult decît prevede angajamentul colectivului pen a contribuit faptul că toate ex larii hunedoreni, cei de ia lor conştientă au constituit şi în respectarea cu stricteţe a
tru anul în curs. ploatările lucrează cu randamen Reşiţa, precum şi cei de la un exemplu demn de urmat, reţetelor de preparare a betoa-
te sporite, productivitatea mun Oţelul Roşu. Aceştia au a- sini mult mai mulţi. Despre
cii. pe bazin fiind de 0,960 tone preciat aşa cum se cuvine ei şi despre munca lor, ne nel° r Şt- mortarelor, în folosirea tuturor resturilor de cărămizi.
cărbune. eforturile depuse de munci poate vorbi faptul că în Astfel, un apartament în acest bloc, a costat sub 38.000 lei“.
torii secţiei I.C.M. Săuleşti cursul acestui an n-au exis
La oţelăria Martin ar, 1 a G.S. Hunecioara In fruntea întrecerii se află pentru a trimite marilor oţe tat absenţe nemotivate, n-au
larii sorturile de metal cele fost plătite locaţii şi nu s-au
Cea de-a 600-a şarjă rapidă minerii de la Aninoasa, Uricani, mai potrivite şi de o calitate înregistrat accidente. loan Roşitoru —şef de
şi Petrila, care lucrează cu ran cit mai bună. echipă de zidari:
’ / .*: 1
Topitorii care 'deservesc oţe 10 luni ale anului/ s-a realizat damente medii de la 1 la 1,115 Recent, în cinstea zilei de : „Iniţiativa constrictorilor din
lăria Martin nr. 1 de la. Combi prin reducerea preţului de cost tone pe post. 7 Noiembrie, muncitorii de Economiile în cenlvul Oneşti, am studiat-o şi m i cu
aici au raportat un succes de multă atenţie. In felul acesta
natul siderurgic Hunedoara au o ¦economie de peste •4.200.000 De remarcat este faptul că seam ă: îndeplinirea planu atenţiei comunişti ior am ajuns la concluzia că pu
lui anual de producţie. Cum tem realiza o economie de 8 bu
înregistrat un nou succes în în . lei. . toate exploatările •miniere şi-au a fost posibil, acest lucru ? La I.C.M. Săuleşti, econo căţi cărămidă, pe m.c. de zidă
depăşit sarcinile planului anual miile realizate sint mari. Pe rie. Căile de realizare sint, în
trecere. Joi dimineaţa, în primul Aceste importante succese..'au la zi. Privind cifrele.ee reprezim-. cap de salariat, acestea se ridi primul riad, folosirea zidăriei
schimb de lupru, ei au: elaborat » fost posibile ca urmare a preo tă procentele de realizare a că la suma de 6.000 lei numai de 31 cm.- cu goluri şi în al
cea,de-a 600-a şarjă rapidă’ din cupării întregului colectiv de o- Aceste succese, precum şi.mă planului de producţie în în cursul primelor 10 luni. doilea rînd, ¦zidirea tuturor că
surile luate în ultimul timp la cursul celor trei trimestre, un Precizăm că din angajamen rămizilor sparte.- Totodată, prin-
acest an. Prin reduperea- dura . ţelari pentru buna îngrijire a om care nu ştie prea multe tul anual, s-a realizat peste tr-o- aşezare -uniformă a morta
despre acest inimos colectiv, 87 la sută, ceea ce garantea rului pe ¦zid, - am ' evitat orice
tei de elaborare a şarjelor şi cuptoarelor, pentrii lungirea du- a;r fi tentat să creadă că n-a ză îndeplinirea, dacă ¦ nu pierdere; cit d e ' mică, la acest
fost bine alcătuit planul. Dar chiar depăşirea sumei pe ca material. ¦Important 'este şi fap
sporirea indicilor de utilizare a v ratei de funcţionare a cuptoare- toate exploatările, miniere¦din faptul că cifra de plan din re muncitorii de aici au pro tul că brigada lucrează după
cel de-al treilea trimestru mis că o vor economisi. • Şi metoda in lanţ. Împărţirea cit
cuptoarelor.' colectivul ¦oţelăriei . lor între reparaţii, gospodărirea ¦Valea Jiului, arată hotărirea este de trei ori mai mare de promisiunea lor echivalează mai bună a membrilor echipei
a dat peste pian de la începutul . minerilor de a face totul pentru cît cea din primul, dovedeş cu o sarcină pe oare singuri pe •faze de lucru şi operaţii a
anului şi pîrră la 13 -noiembrie cu grijă a materialelor. o mai a-şi îndeplini, integral angaja te că ipoteza aceasta este şi-au trasat-o. Tocmai de a- contribuit deci la grăbirea tu-
a.c. 23.895 tone oţel. bună organizare,.a munciţi. în mentele luate in întrecerea so pripită. Deşi planul a fost oeea', problemă obţinerii de crârilor, la un ritm viu de mun că. In felul acesta, am organi-.
cialistă. sporit, procentul de realiza oît mai multe economii le-a zat şi o bună deservire, cu ma teriale a locurilor de muncă“.
In acţiunea de sporire a pro hala- de turnare, etc. re în al treilea trimestru a stat mereu în atenţie.
ducţiei de oţel s-a acordat o a- . Locul I în întrecere îl ocupă fost cu 3 unităţi mai mare. Gheorghe Străaţ —
Tocmai datorită acestui fapt, Comuniştii au sezisaf fap
tenţie deosebită şi reducerii pre ' oţelarii' din schimbul maistrului- [ - I. GRAMA pe cele 9 lu-ni, planul de tul că la fondul de salarii instalator sanitar:
producţie a fost îndeplinit în şi la exploziv pot fi obţi
ţului de cost. Astfel. în .primele. , Vaier Lăbuneţ. ' 'I , corespondent proporţie de 116,2 la sută. nute economii valoroase. In
acest sens, ei au făcut nu
-S8S&S- O depăşire dintre cele mai meroase propuneri. In mod
mari s-a obţinut însă în lu deosebit se impun cele privi
Vă prezentăm na octombrie: 22 la sută. toare ia reducerea persona „S-ar părea că noi cei care
in fotografia de lului de birou, precum şi cele lucrăm la instalaţii sanitare a-
faţă brigada de Cei <m! buni dintre privitoare la micşorarea con vem mai puţine posibilităţi de
tineret condu sumului de exploziv. Că ur a realiza economii. Şi totuşi
să de Dumitru fruntaşi mare, în prezent, pentru per- cind există preocupare, resurse
Gherasim de la sonalu1 teh nico-administirativ, se găsesc. Astfel, pe şantierul
fabrica „11 Iu . — Succesul nostru — spu se cheltuieşte din fondul de din str. Aurel Vlaicu, studiind
nie" din Orăş nea tov. Pavel Kiss se dato salarii, doar 6 la sută. Cit proiectele de instalaţii am făcut
tie. In cursul rează în bună parte faptului priveşte reducerea consumu o serie de propuneri privind îm
lunii octombrie, că ne-am orientat înspre me lui de exploziv, edificator este bunătăţirea lor. De pildă, am
această briga canizarea procesului de pro un exemplu : în vreme ce la propus ca la două blocuri să
dă, lucrind la în ducţie şi am primit sprijinul Berceni ( o altă secţie ă facem un singur cămin de vi
cărcarea şi tran necesar în această direcţie. I.C.M.) consumul de explo zitare, in loc de două cum pre
sportarea mate Astfel, dacă pînă prin iulie ziv pe tona de material este văd proiectele. De asemenea, am
rialelor şi-a de anul trecut mecanizarea mun de peste 6 kg., la Săuleşti propus scoaterea tijelor şi ca
păşit planul cu cii putea fi evaluată abia la cifra aceasta a scăzut pînă pacelor de ta căminele de stradă. Totodată noi am căutat să
4 procente. 10— 12 la sută, astăzi cifra la 1,7 kg. folosim pînă şi cea mai mică bucată de material. Ca urmare
aceasta trece de 70 procen a aplicării propunerildr de mai sus s-a reuşit ca ta instalaţiile,
-UHJiîJ- te. Am face o mare greşeală Aşadar, colectivul 'de mun sanitare, la fiecare două blocuri, (în total sint 12) să econo
însă dacă am omite faptul că de la' secţia I.G.M. Său misim circa 3.000 lei“.
Brigăzi fruntaşe pe exploatare Conferinţă că toţi muncitorii, dar absolut leşti s-a ţinut de cuvînt. Re
toţi, îngrijesc cu deosebită a- zultatele obţinute pînă ăcuim Ştefan Borţoşi—şef de echipă de dulgheri:
La mina Uricani, întrecerea extras peste sarcinile de plan Comitetul regional de luptă tenţie utilajele. sînf dintre cele mai frumoa
socialistă pentru respectarea an 2.429 tone de cărbune, urmată pentru pace organizează sîmbă se. Viitorul însă le va aduăe SSS x - Sft-ift ' ' ? „Pe multe şan
gajamentului anual, se desfă de brigada comunistului Ion tă 14 noiembrie, orele 18, în Colectivul de muncitori de acestor muncitori succietse tiere cheresteaua
şoară cu succes în toate abata Bria cu 2.224 tone de. cărbune sala festivă a şcolii medii „De- la secţia I.C.M. Săuleşti a V' este un mcderial
jele. şi de brigada comunistului Vic cebal“ din Deva, o conferinţă desfăşurat o însufleţită între şi mai importante, pe măsu (Zxţ. dificitar, al cărei
«¦ In primele 10 luni, harnicii tor Gîrciumărtt cu 1.886 tone de despre „Situaţia internaţională“. cere socialistă. Datorită a- C « : " Uz cost are o pondere
mineri din Uricani, au reuşit să cărbune peste sarcinile de cestui .fapt, în toate lunile s-a ra muncii lor pline de avînt.
extragă în afara sarcinilor de plan. Va conferenţia tov. Florica însemnată in pre
plan peste 16.000 tone de căr Mezincescu, membră a Comite N. ANDRONACHE ' ' ' ţul construcţiilor.
bune. A cincea piesă din tului Naţional pentru Apărarea
repertoriul stagiunii Păcii din R.P.R. Haţeg a analizat felul cum s-a Pornind de la a-
Fruntaşă pe exploatare este desfăşurat activitatea cultural- ceste constatări, e-
brigada comunistului Dumitru La teatrul minerilor din Va citoare condusă de partid pen artistică în oraşul Haţeg in pe chipa pe care o
Vascul, care în cele 10 luni a lea Jiului a intrat în repetiţie tru cucerirea puterii. De aseme rioada 1 februarie — I noiem
a cincea piesă din repertoriul nea, în expoziţie sini prezenta brie a.c. con^ uc s'a străduit
Cu planul depăşit stagiunii curente: „Cei d in . ur te marile realizări înfăptuite ff , să găsească mij
mă" de Maxim Gorki. Premie de oamenii muncii în ani regi Din analiza făcută a reieşit
Colectivul de muncitori de la ra spectacolului va avea loc la mului de democraţie populară la“ pe care au pregâtit-o la în că în perioada respectivă mul loacele prin care
întreprinderea „Horia" din Al începutul lunii decembrie. Re în toate domeniile de activita ceputul acestui an şi cu care te unităţi culturale de pe cu
ba Iulia, obţine pe zi ce trece gia aparţine tovarăşului Marcel te. au prezentat spectacole in loca prinsul oraşului au obţinut să reducă consu
tot mai frumoase realizări în Soma iar scenografia • Lidiei litate şi în deplasare. succese frumoase. Au fost men
muncă. Astfel, cu ocazia unor PirTcus. Expoziţia cuprinde fotocopii, ţionate in acest sens biblioteca mul. De aceea, la
schimburi de onoare, colectivul documente originale, machete, Garanţia bunei pregătiri a aces raională, cinematograful popu
secţiei turnătorie şi-a depăşit Distribuţia este asigurată de grafice, hărţi, diplome, medalii, tor piese este confirmată de entu lar, staţia de radioficare etc: majoritatea lucră-
zilnic planul cu trei- lagăre, trei actori fruntaşi ai teatrului c a : fotografii etc. ziasmul cu care muncesc surorile
plite şi cinci roţi pentru cure Gh. Iordănescu, Cristian Nicu- Florica şi Maria Oprean, Rădu- 'Analiza făcută a scos în evi rilor am folosit pa-
le trapezoidale, evidenţiindu-se lescu, Ion Pavlescu, Vladimir Pregătiri pentru cean llie şi Bocănici Gheorghe, denţă şi o seamă de lipsuri ca
tovarăşii Sabin Bîldea, Io-ao Iurăscu, Romeo Mogoş, Euge festivalul bienal de teatru care pregătesc piesa „îndoiala", re mai există încă în activita P M ltl l f nourile de inven
nia Nedelcu, Elisabeta Belba, precum şi Ursa Eliza, Bedea tea cultural-artistică a unor u-
Groza, Ioan Scheau, Toma Anca Ledunca, Emilia Panta- In luna octombrie, colecti Gheorghe şi Uivan Camil din tar.
Mărgineanu şi alţii. La secţia zopol, Milena¦ Rizescu, Ana vul căminului cultural din Băi- colectivul care pregăteşte piesa nităţi din oraş. A fost sublinia Economii însemnate am realizat însă la construcţia blocului
iăcătuşerie nr, 2, planul a fost Niculescu şi Mircea Zabalon. ţa împreună cu organizaţia de „Cerere în căsătorie“. l. R.E.H. cu 18 apartamente. La fundaţia acestui bloc — înaltă
depăşit cu 10 la sută, fruntaşi tineret, a u ' hotărit ca la festi tă, de exemplu activitatea sla de 2 metri — am folosit pano uri de un metru. După ce s-a
fiind tovarăşii Gomboş Beta şi Expoziţie permanentă valul bienal de teatru, artiştii In ultimul timp repetiţiile au turnat primul strat de beton, panoul s-a ridicat şi s-a
Blum Fani. Rezultate inimoase amatori ai căminului să parti fost intensificate pentru ca In bă a Casei raionale de cultu turnat al doilea strat pînă la co ta cerută. Scîndura de aici am
au obţinut şi muncitorii Gheor- Muzeul regional din Alba Iu cipe cu două piese de teatru: ziua de 14 noiembrie a.c. - să refolosit-o apoi la cofragul celor trei planşee de beton, apoi
ghe O-rdeaou, Giprian Fi-lipes- lia a deschis in „Sala Unirii“ „încercarea“ şi „Cerere în că poată prezenta primul ¦specta ră, a cercului literar din loca din ea am făcut duşumeaua oarbă. Astfel s-au economisit 7,50
cu şi Gheorghe Nicula de la din Alba Iulia, expoziţia per sătorie" de Cehov. col. > , ¦ • m. c. cherestea".
secţia mecanică, care a-u depă manentă „Construirea socia litate, şi în general a brigăzilor
şit planul cu 23 la sută. lismului". Ea înfăţişează în lu La cererea cetăţenilor din co V. MUREŞAN In cadru! T.R.C.L’.H. mal sînf şi alte echipe de construc-'
mina materialismului dialectic mună, colectivul căminului cul artistice de agitaţie. Hori care aplică metode înaintate de lucru şi obţin însemnatei
TRAIAN TÂNASE şi istoric cele mai de seamă tural a reluat si piesa „îndoia corespondent îeconomii. Rău este însă că pentru răspîndirea lor nu s-a făcut*
corespondent momente din lupta clasei mun- In urma analizei făcute, co ?nimic. Conducerea trustului şi comitetul de întreprindere ar-
Comitetul executiv >trebui să Ie acorde toată atenţia. Dacă asemenea metode cît şi1
mitetul executiv al Sfatului popu )altele, care n-au lost arătate aici, ar ii folosite de toţi construc-<
a analizat activitatea >torii T.R.C.L.H., economiile ar putea îi mult mai mari.
lar orăşenesc Haţeg a elaborat
culturală V. FURIR
un plan de măsuri pentru îm
Recent, comitetul executiv al FOTO: I. TEREK«
Sfatului popular al oraşului bunătăţirea activităţii cultural-
artislice pe perioada de iarnă.
SIDONIA RUSAN
corespondentă