Page 45 - 1959-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N f. 152 2

m am m asam

re !1*1 I U O F g O B I Z a Doua feluri de a privi Clubul minerilor din desfăşoară
problema hranei Sacantină
de partid o bogată activitate cultural-educativă

Conferinţa Comitetului de partid de ia I. C. S. La cantina fabricii chimice administraţia cantinei şi sfatul
Hunedoara
din Qraştie, zilnic servesc mă- popular orăşenesc ou au luat jy ş inerii din Petrila sînt cu- cazia zilei de 7 Noiembrie şi o piaiidaţi mult pentru reuşita

sa aproape 300 d e . abonaţi, A- măsuri corespunzătoare pentru noscuţi în întreaga ţară seară de poezii. interpretare a rolurilor în'cre-

cestora li se serveşte o masă la îndreptarea situaţiei. Masa con- datorită succeselor obţinute în b ib lio te c ă dinţate.

In zilele de 7 şi 8 noiembrie mai a sarcinilor 3e producţie. prînz, consistentă, la preţul de tiouă să fie de slabă calitate şi lupta pentru a da patriei ctt Formaţia corală, compusă
a.c., a avut loc conferinţa comi­ Slab au fost dezbătute însă pro­
tetului de partid de fa întreprin­ blemele vieţii interne de partid 2,7o lei. In afară de aceasta, \a un preţ de cost ridicat (4 mai multe tone de cărbune în V «« i>aia iw $u n ?in 90 de persoane, duce o ac-
derea de construcţii siderurgice şi ale educaţiei comuniste. Deşi
Hunedoara. La discuţiile purtate în cadrul I.G.S.H. lucrează un pentru cei necăsătoriţi se serveş- lei). Una din cauze este şi aceea afara sarcinilor de plan. Ei H /iinerii amatori să facă lec- tivitate permanentă. Ea a par­
pe marginea dării de seamă au mare număr de tineri, problema
luat parte 20 de tovarăşi care educaţiei comuniste a tineretu­ te în fiecare dimineaţă un de- că toată aprovizionarea se fa- au fost nu o dată fruntaşi şi i J1 tură sau să joace o par- ticipat la cei de-al V-lea con-
au analizat cu simţ de răspun­ lui nu a fost dezbătută la ni­
dere activitatea comuniştilor în velul cerut. jun format din cafea cu lapte ce de pe piaţă. Cantina nu dis- continuă să fie printre minele Udă de şah, găsesc la clubul curs al formaţiilor artistice de
producţie. Discuţiile au arătat sau ceai, cu jint, brînză etc., şi pune de o gospodărie anexă
interesul manifestat de comu­ Ca secretar al comitetului de fruntaşe pe bazin. din Petiila toate condiţiile pen- amatori si a prezentat multe
nişti pentru îndeplinirea întoc­ partid a fost ales tov. Cornel care nu costă decît 0,75 lei. In deşi are posibilităţi în acest
Covaliov. Dar în afară de munca pen- tru a-şi satisface aceste prefe- spectacole în faţa minerilor din
fiecare zi, pe la orele 11, per- scop. Pentru perioada de iarnă,
tru extragerea cărbunelui, mi- rinţe. La bibliotecă, spre ^ e- localitate. Acum repetă de \
son a lud .cantinei se deplaseăza fa măgazia cantinei nu se gă-
nerii din Petrila se bucură şi xemplu, minerii găsesc intot- două ori pe săptămină cînte- î
prin ateliere şi vînd^ sandvişuri seso decît 200 kg. ardei si 3.200
de o viaţă culturală bogată., deauna în tovarăşa Aurelia Bu- ce[e J(Marşul muncitorilor", ş
cu salam, unt sau brînză la pre- kg. cartofi. Creşterea de porci
Aici, la Petrila, tocmai în cen- doa, bibliotecara clubului, un „Cîntec de intrecere‘\ „Cîn- (
¦- '^e. La aceasta canto- şj sacrificarea acestora pentru trul oraşului, datorită grijii pe sfătuitor şi un îndrumător per- faţi mineri" ^ altele, în vede- i

Adunarea de dare de seamă şi alegerea e'u Sta curateme desaYir" cantină putea contribui mult la care o poartă oamenilor sta- m^ nent al lor• Ea . f u se ocu~ rea prezentării unui nou. pro- >
Comitetului comunal de partid Cîrjiţi şita Hrana de asemenea se pre- îmbunătăţirea' hranei şi ieftini-

g e^.e in .condiţiuni igienice, re a 'a c e s te iă .d a rn u e x is tă p re o - tul nnoossttrruu ddeemmooccrraatt-pnonpnuuItaarr, pPrăef,enruamteai sacuu rseecrommtuatndcaătertlldoer gErliasmabeatartisPtiice.sa,IleIagnnaat AFnotraol,, \(

Perspnalu c a n t o are o corn- ^ p a,re- în aicedastă direbtie. E s-a ridicat un impunător club ea> d> pentru a atrage un nu- fina Vasiliu si alţi membri ai \

Acum cîteva zile a avut loc cooperativizată a comunei re­ C & cuviincioasa faţa de ă- d t că în ^ aceasta’ can. muncitoresc, care a 'devenit lo- măr cit mai mare de cititori, formaţiei corale, sînt cei mai (
adunarea de dare de seamă şi prezintă 55 la sută. bonaţi. Toate acestea se dato- tina -a- aVLlt 7 p0rci a
alegerea Comitetului comunal de
Discutîndu-se despre crearea faţa de cantina arm. cdomţ itWetului ţde1 tmiainiasutraîotosrtulvîn-NaSftcioldăee cătDreoaanda-, cui de recreere şi educaţie al organizează în sala de lectu- sîrgiiincioşi la repetiţii. , i
partid Cîrjiţi, raionul lila. şi dezvoltarea fondului de bază
al întovărăşirilor s-a propus să minerilor. ~ recenzii, seri de ghicitori, ş i celelalte formaţii artis- .
Darea de seamă şi discuţiile se ia măsuri ca în aniil'viitor
au arătat că în ce priveşte mun­ toate întovărăşirile să treacă la condotier# fabricii. SmdlCaI Ş1 ffioăa~r.ărt.e apb«ri.onbearpeua-t,ea.n.uim. făi nusai,cri.f.i.ccîanţdi,. D ritnul cnntnni diferite acţiuni în cadrul con- 'nce se pregătesc serios în zi- \
ca de primire în partid s-au ob­ construirea de grajduri pentru ,. jar: în locul lor procuraţi alţii cursului „Iubiţi cartea etc. /e/e tn care sîni pr0gramate (
ţinut rezultate bune. De la a- animaîe. care Sg asigure carnea necesară i r im m contact
legerile trecute şi pînă în pre­
zent s-au primit din rîndul în- In adunare a fost discutată şi m faptul ca masa' este con- consumului la Cantină. Giirăte- C ei care vin la clubul din Datorită acţiunilor întreprinse să facă repetiţii. Membrii bri-
tovărăşiţilor doi membri şi 14 problema contractărilor şi achi­ nla cantlna Jasi înc5 Petrila, primul contact ît privind^ concursul „Iubiţi car- găzii artistice de agitaţie au
candidaţi de partid. Activul fără ziţiilor. Cantitatea de 19.500 kg. sistenla ş-i ieftina,contribuieşi iau cu programul clubului. A- tfd “>pînă în prezent au priput în plan să prezinte im pro-
grîu contractat s-a predat în în­ de dorit d j aEtă-Vâfa cantina
de partid a fost consultat şi an­ tregime.' La achiziţii s-au reali­ gospodăria anexa ă întreprin- cesta îi informează pe scurt insigne „Prieten al căiţii 128^ gram reuşit cu ocazia confe-
trenat în ducerea îa bun sîîrşit zat numai 3.830 kg. din canti­ den? ,n acest an s-Sîu
a sarcinilor din campaniile a- tatea de 15.000 kg. grîu plani­
gricole şi pentru atragerea de ficată. La cota de carne, planul teco! ..t de la gospodăria ane- si precis de fiecare acţiune cititori ai bibliotecii. Pînă .rinţei pentru darea de seamă
noi familii în sectorul socialist a fost realizat în proporţie de
al agriculturii, pentru executa­ 87 Ia sută. î!?1.J50S0&kg”.. c“arftofrao 2.o0o0n0 kr g. cea-¦ aacest te f c Mp eroeWlunmă de zi^le *în fi, 1 r +¦ x a - • ° sf'Lr?dul anului, tovarăşa si alegeri a comitetului de par-
rea construcţiilor prin contribu­ cultural-artistică din ziua res- M relia Budea a prevăzut în Ud al minei. Ei vor să sepre-
ţie voluntară.
&qoa.3se,2 1S.0K00 kI3g0. 0g0ogollnge-j,er,adarSde':i mn w efeţseîInet ddee maasaeămesneeasd«,}omrboj. pectwă. In program sini pre- plan să organizeze încă mul- zinte ctt mai bine, mai ales că
văzute seri de poezii, confe- te acţiuni privind verificarea Gsfe sing tira formaţie care va

S e f c T S S 1 « r * fo *tfo -WH. iar în bucă- rinţe pe diferite teme, joi de Participanţilor la concursul da u n . spectacol cu ocazia a-

fţii,c.a. t , « amare mimăr d.e. 'porl i De întocmirea meniurilor* se,umo-' tineret, recenzii, întîlniri cu "Iubi^ cartea“. cestui important eveniment din
c>n gospodăria proprie. In
prezent, gospodăria anexa eres- ~ numai administratorul can- brigăzi de mineri fruntaşi, seri & amaiorii de ?ah ^ s e s c şi viaţa minerilor de la Petrila.
te 58 porci, 68 raţe şi 7 gîşte,
,. . . . . . A ... lite•„rare etc. . . întotdeauna^ totul pregătit. Sa- p oat e că ar fi nedrept să ţ
întreţinute mai mult cu resturi de şah îi aşteaptă în fiecă- nu amintirii si de cele 6 perechi ¦
de la cantină. aţ sin^ mai in Leeare Zi
In scopul ridicării nivelului In hotărîrea adoptată de a- Ceea ce trebuie remarcat este re zi curată şi primitoare. Ma- de "dansatori si ele fanfara
politic şi cultural al cetăţenilor, dunare sînt prevăzute măsuri aceleaşi.
faptul ca datorita îndeplinirii ru pasionaţi ai acestui sport clubului, formaţii care se nre-
Comitetul executiv al sfatului
la căminele culturale s-au ţinut pentru îmbunătăţirea muncii în intocmai a obiectivelor din pro- se aşează ta mese, unde au gătesc cu aceeaşi străduinţă,
; In' ©răştie, mai funcţionează popular orăşenesc nu a anali-
conferinţe cu caracter ştiinţific, domeniul educării candidaţilor o cantină care aparţine sfatu- zat niciodată această problemă, gram, oamenii au capatat in- partide disputate. Cîte- 'De asemenea, orchestra si for-
nu dă îndrumări şi nu spriji-
agricol şi pe diferite probleme de partid şi a activului fără de lui popular orăşenesc. Aici lu- nS admmitratiă cantinei pentru credere şi vin la club siguri odată, şahiştii se despart greu ,ncfga de teatru a clubului vor
orurile nu merg chiar aşa. de
privind situaţia internă şi in­ partid, lărgirea şi consolidarea bine.'In nenumărate rînduri cei îmbunătăţirea situaţiei. Este ne- ca vor găsi ceea ce doresc, de masa de şah. De, partide- să 0fere minerilor din Petri-
aproape 100 de abonaţi şi-au
ternaţională. sectorului socialist al agricultu­ spus părerea în legătură cu ma- c^sar să se treacă neîntîrziat la hum ai in primele 8 zile din fe întrerupte nu dau Vsaţis- fa 0 surpriză plăcută: prezen-
să care nu este consistentă şi se luarea de măsuri care să ducă
Mult discutată a fost proble­ rii, îmbunătăţirea activităţii or­ pregăteşte în condiţiuni neigie- la îmbunătăţirea hranei şi'iefti­ luna noiembrie, spre exemplu, facţia învingătorului. ' farea wm i onPrfnrni muyimt
nite.’ Tot ei au făcut numeroase nirea ei. în programul clubului au fost b mu^ caL
ma lărgirii şi consolidării sec­ ganizaţiilor de masă etc. Activitatea form aţiilor Snccesul este de pe acum asi- i
prophneri pentru îmbunătăţirea l. MANEA 0guurraatt., ndpenonarprre.pc.e impemhbrrnii na.rcoecs-­ *
torului socialist. In toate cele La adunare a participat şl T- FAUR prevăzute şi s-au ţinut o seară ‘ tor formaţii repetă cu multă
aprovizionării. Gu toate acestea',
5 sate sînt întovărăşiri agricole. tov. iacob Minai, secretar al de basm, o conferinţă despre artistice
Un merit al comuniştilor de aci Comitetului raional ele partid
constă în faptul că ei au reuşit Ilia, care a făcut mai multe re­ ştiinţa sovietică, o joie de tine­ jr> acă doreşti să .te intere- con?Uinciozitate.
ret, un program artistic cu o- U sfzi despre activitatea în Q SOCOteală S im p lă
să lămurească şl să convingă comandări cu privire ia îmbu­ « / W h general a clubului, formaţiile ^1

ţăranii muncitori să păşească pe nătăţirea activităţii de viitor a 4

calea agriculturii socialiste. în noului comitet comunal de par­ , ---- ----- ----—......................... ...... ............ -------------------- - artistice de amatori îţi oferă Y n. rîndurile de faţă au fosl

prezent, 90 la sută din familiile tid. Ca secretar al comitetului cele mai multe date. Âcordîn- ^ relatate numai o parte din
acestei comune fac parte din comuna! de partid a fost rea­
întovărăşiri. Suprafaţa agricolă les tov. Victor Cisar. Clişeul de fa­ du-li-se atenţia necesară, for- activităţile care au loc în fie-

ţă prezintă una maţiile artistice de amatori au c°re zi la clubul muncitoresc

•ev; din cele mai obţinut rezultate dintre cele din Petrila. Ele sînt mult mai

Veşti din com e bune echipe de mai frumoase. Formaţia de rnufte. Este suficient însă să \
oţelari din ca­
teatru, spre exemplu, a pre- notăm o socoteală simplă, fă- S

Magazin de bijuterii tate desfăşurată pînă în pre­ drul oţeiăriei zentat de ¦curînd în sala de cută de bibliotecară, în legă- \
zent steagul de fruntaş se va
Răspunzînd cerinţelar popu­ muta pînă la sfîrşitul acestei Martin nr. 2 a spectacole a clubului piesa Uiră cu numărul minerilor ca- y
laţiei, O.C.L. produse industria­ luni în vechiul său local din
le interraionala Deva va des­ strada Dr. Petru Groza, care a Combinatului si­ „Pescăriţa de pe Volga". Pen- re frecventează clubul. Tota- \
chide luna aceasta un nou ma­ fost renovat. Astfel, magazinul
gazin. El va funcţiona în loca­ a fost pardosit cu marmură şi derurgic Hune­ tru asigurarea unui succes de- Uzînd numărul celor care vin >
lul fostului bufet „Expres" din
Deva şi va fi profilat pentru doara. Este vor­ plin, membrii echipei de tea- club pe timp de o lună şi p
vînzarea de bijuterii, bibelouri
şi parfumuri. ba de echipa tru au invitat pe Romeo Mo- împărţindu-l la numărul de

Itî curînd, intr-un local condusă de prim goş, actor la Teatrul de stat zile, reiese că frecvenţa zilni-
renovat
zugrăvit, s-a procurat mobilier topitorul Con­ „Valea Jiului“ din Petroşani, c& le- club este de 2.776 per-
Magazinul textil din Deva, ca­
re păstrează pentru buna activi­ nou şi s-au făcut instalaţii pen­ stantin Enache pentru a-i sprijini în munca coane. Este o cifră care vor-

( mijloc ), care lor. Spectacolul s-a bucurat de beşte de ta sine despre fru-

tru iluminarea cu neon. Maga­ în luna octom­ tnult succes. Artiştii amatori moaşa activitate ce se depune

zinul va fi specializat pentru brie şi-a depă­ Titi Avasiloaie, Lunel Anton, la clubul muncitoresc din Pe-
şit planul cu a-
desfacerea de ţesături de lînă proape 15 pro­ Ioan Teuşan, Ileana Bucloi, trila. >
cente.
şi bumbac, tricotaje, galanterie precum şi ceilalţi, au fost a- V. ALBU

şi pairfumerie. -•> •/.

Educarea marKÎsf-iënlnisfa de conferinţe privind populari­ şî de educate a maiselor. lor de teatru, formaţiilor corale, scăpat de sub îndrumarea şi
zarea legilor. In măi multe rîn- In oadrul subfilialei de isto­ brigăzilor artistice de agitaţie controlul său munca unor in­
m Intelectualilor™ presetijpare de duri, la joile de tineret s-au ţi­ etc., şi prin faptul că un număr telectuali. A fost scăpată de sub
nut referate despr'e „Infracţiu­ rie şi filologie de pe lîn-gă Mu­ mare de ţărani muncitori a fost
seamă a com lfelulut raional de partid nea de huliganism" etc'. Aseme­ zeul raional Sebeş, unde acti­ atras în activitatea cultural-edu- îndrumarea organelor de partid
nea referate cît şi altele cum vează u-n însemnat număr de cativă, învăţătorii şi profesorii activitatea intelectualilor din li­
Una din preocupările de sea­ GEORGE HOMOŞŢEAND turi în colectiv, recenzii aisupra ar fi -„Infracţiunea de dare de profesor-i de specialitate, se cer­ de la sate au reuşit să întăreas­ nele sate mai îndepărtate de
mă ale comitetului raional de prim-secretâr al Comitetului raional j unor cărţi etc. m ită“, „-Beţia, şi consecinţele cetează trecutul de luptă al mă- că şi mai mult convingerea, a- centrul raional c a : Presaca,
partid este desfăşurarea u-nei ei" etc. aii contribuit în ma­ selor populare din raion şi se cestora în privinţa superiorităţii Păuca, "Şprihg, Vingard, unde
permanente munci de educare P.M.R. ’ Seber întărirea muncii poüficía re măsură la educarea mă-selor întocmesc comunicări ştiinţi­ marii gospodării colective faţă activitatea culturală şi obşteas­
marxîst-leninistă a intelectuali­ de cetăţeni din raion.- fice. Aceste comunicări sînt de mica gospodărie individuală. că nu s-â ridicat lă nivelul sar­
lor. In acest scop, la înoeipiiful cel de studierea materialismului . în rîndul juriştilor prezentate oamenilor muncii prin Aceasta o demonstrează şi fapr cinilor .actuale.
anului 1958, s-a organizat o dialectic şi istoric în care au Cadrele didaciice — centrele de radioficare, la Casa tul că în raionul Sebeş, de la
consfătuire, la oare a luat parte fost cuprinşi medicii din spita­ Pînă în anii 1958—1959, munc­ de cultură şi căminele cultu­ 1 ianuarie 1959 şi pînă în pre­ Pentru continua îmbunătăţire
un însemnat număr de intelec­ lul unificat Sebeş, au contri­ ea de educare a juriştilor din v,n aj&rfor preţios în munca rale. In cursul anilor 1958— zent, suprafaţa cooperativizată ă, muncii..de educare a intelec­
tuali. Gu acest prilej, comitetul buit mult la educarea marxî8t- oraşul Sebeş s-a desfăşurat în- 1959, prin centrul de radiofifcă- ă crescut de la 32 la 63,30 la
raional de partid a-prezentat un leninistă a intelectualilor. îndru­ tr-un mod cu totul neorganizat. de educare re ăU fost transmise peste 35 co­ sută, reuşindu-se a se colectivi­ tualilor, comitetul raional de
material în care erau arătate maţi şi ajutaţi în permanenţă Acest lucru a făcut că ei să ră- municări ştiinţifice', piriM-re că­ za şi cooperativiza complect mai
realizările obţinute pe acest aceştia au fost atraşi la o acti­ mînă pasivi faţă de sarcinile Un deosebit accent ă pus co­ re i „Trecutul de luptă al ra­ multe comune şi sate printre ca- partid va ţjne seamă de expe­
tărîm, precum şi necesitatea a- vitate rodnică. Astfel, colecti­ multiple ce le stau în faţă în mitetul raional de partid pe ionului Sebeş“, „Monumente de re Daia, Ungurei, Dobîrca, Să-
tragerii în munca de educare vul medical a' susţinut, în ca­ domeniul muncii de educare a educărea oadrelor didactice în cultură din ră-io-nul Sebeş“, c'ăşei, Gunţă şi Boz. rienţă. pozitivă dobîndită în mun­
drul subfilialei societăţii ştiin­ maselor. scopul de a le ajuta să cunoas­ „Plutăritul pe rîul Sebeş“, cît
marxîst-leninistă a unui număr ţelor medicale, oeste 100 refe- că şi să-şi însuşească învăţătu­ şi monografii ale mai multor In munca de educare marxîst- ca cu intelectualii, o va gene­
din ce în ce mai mare de ca­ .rate şi comunicări ştiinţifice. In Odată cu începerea' anului ră marxist-leninistă, să poată comune din raionul nostru. leninistă a intelectualilor, comi­
dre didactice, medici, ingineri 1958—1959 medicii au întocmit şcolar din învăţămiîntul de par­ fa'ce o educaţie în spiritul nou, tetul raional de partid are o raliza şi ya antrena' întreaga
etc. 14 conferinţe cu caracter sa­ tid 1958— 1959 s-a organi­ socialist, copiilor din şcoli. Colaboratorii subfilialei de permanentă preocupare şi pentru
nitar, care au fost expuse în zat un cerc de studiu şi pentru istorie şi filologie au întocmit lichidarea definitivă ă rămăşiţe­ masă de intelectuali la înlătu­
După această consfătuire, co­ faţa maselor. Un rezultat al aceste cadre de intelectuali. Pentru ă asigură ;p temeini­ şi lucrări' prim care au infor­ lor şovinismului şi naţionalis­
mitetul raional de partid a ce­ muncii politice de educare este Preocuparea biroului comitetu­ că însuşire a materialului indi­ mat masele despr-e realizările mului, creind condiţii prielnice rarea lipsurilor care mai există.
rut organizaţiilor de bază din şi faptul că acum medicii1Merg lui raional de partid privind e- cat' pentru învăţători şi profe­ obţinute în anii regimului de- neutru înfrăţirea populaţiei de
mai des în întreprinderi şi d-aii ducarea juriştilor a contribuit sori-, s-ă format Uri colectiv larg nio’crat-pdpular. Printre aice-stea naţionalitate romînă şi gcrma: Se va pune. un mai m are.ac­
întreprinderi, instituţii şi de la sfaturi practice cu caracter' pro­ la »atragerea acestora în acti­ de tovarăşi recrutaţi din rîndul pot fi amintite „Dezvoltarea in­ nă. Dacă în trecut a existat dez­
filactic de prevenire a bolilor. vitatea social-culturală. Astfel, celor mai ridicaţi -intelectuali dustriei în oraşul şi raionul binare şi izolare între aceste cent pe popularizarea .marilor
sate, Să acorde o atenţie deo­ colectivul de jurişti a întocmit diri punct de vedere politic şi Sebeş", „Artă şi cultură în re­ naţionalităţi, azi avem în raion
In afara conferinţelor ţinute şi susţinut numeroase confe­ ideologic pri-n daire s-a asigurat gimul demborat-popular“ ş.-a. 10 formaţii corale în care .acti­ realizări ale regimului demoorat-
sebită muncii cu intelectualii din în întreprinderi şi la staţia de rinţe'cu caracter educativ. Con­ 0 îndrumare Calificată cercuri­ vează atît oameni de naţionali­
radioficare, comitetul raional de ferinţe privind apărarea avutu­ lor de studie-re'ă problemelor de Gu multă însufleţire munceş­ tate romînă, cît şi oameni de popular, pe scoaterea în eviden­
sectoarele lor de activitate. partid a îndrumat medicii să lui obştesc. au fost expuse la bază ale m-arxis-m-leninismului. te şi inteleot-ii-alitateă din mediul naţionalitate germană, 12 fanfa­
desfăşoare o, susţinută . muncă fábrica de ciorapi, fabrica „Si­ sătesc. Sub' îndrumarea organi­ re ale populaţiei germane, 9 e- ţă -cu mai multă hotărîre a ro­
P rim e le resuM afe în m u a c ă de educare şi în rîndul bolna­ mian Bănuiţii!“, „1 Mai" Pe- Pe lingă aceştia, în anul de zaţiilor de partid, intelectualii ch'ipe de teatru şi numeroase
vilor internaţi în spital. Ga ur­ treŞfi şi altele. La îndemnul co­ învăţămîn-t 1958—1959, au sus­ din mediul sătesc desfăşoară o formaţiuni de dans. Populaţia lului partidului, sub conduce­
Sub îndrumarea comitetului mare, conducerea spitalului din mitetului raional de partid juriş­ ţinut lecţii î-ri faţa oadrelor di­ rodnică activitate de cultura­ de naţionalitate germană care
raional de partid ş‘i a organi­ Sebeş, a organizat convorbiri tii s-au deplasat în satele Pia- dactice tovarăşii Kjnisboi Iosiif, lizare a maselor de ţărani mun­ reprezintă 12 lă sută din popu­ rea căruia harnicul nostru po­
zaţiilor de bază au fost orga­ despre măsurile sanitare ce tre­ nu de Sus, Apoldú de Jos, Mier­ Ioan Stînea şi NiCol-ae Ureche, citori, iau parte activă lă tran­ laţia raionului are posibilitatea
nizate cercuri şi cursuri cu buie luate pentru preîntîmpina- curea, Petreşti, Jina şi altele. secretari ai comitetului raional sformarea' modului de gîndire ca' prin cele 47 unităţi cultu­ por mu-ncftpr îşi făureştd O via-:
medicii de la spitalul unificat rea bolilor, s-au organizat lec­ Gu acest prilej, fei au vorbit de palrtid, directorul cabinetului şi a mentalităţii oamenilor. Pe, rale să-şi manifeste tradiţiile
Sebeş, cu medicii din circum­ cetăţenilor despre importanţa de partid, şeful secţiei învăţă- lingă munca organizaţiilor de culturale naţionale în formă şi ţă nouă. 1'
scripţiile medicale de ta sate, păstrării avutului obştesc, de- mînt şi cultură, inspectorii a- partid o contribuţie de seamă socialiste în conţinut, alături de
cu juriştii din oraş, cu cadrele maseînd elementele necinstite ca­ cestei secţii şi alţi tovarăşi cu în opera de transformare socia­ populaţia de naţionalitate ro­ ¦ Intelectualii noştri vor fi în­
didactice, pe centre de comune re caută să aducă daune sta­ pregătire corespunzătoare. listă ă agriculturii o aduc ca­ mînă. drumaţi astfel ca atunci cînd
etc. tului nostru democrat-popular. drele didactice. vorbesc despre aceste realizări
La indicaţia comitetului raional Gă rezultat al preocupării or­ Upsiini care von înăbuş să descrie şi trecutul de mize­
Cercul de studierea probleme­ de partid ei au întocmit un plan ganelor şi organizaţiilor de par­ Prin munca politică desfăşu­ rie de ,1a care a m .plecat. Acest
lor de bază ale marxism-leni- tid, în munca cu cadrele didac­ rată pentru transformarea socia­ g ra b n ic îratăîiaraîe
tice s-au obţinut rezultate bu­ listă a agriculturii, prin asigu­ lucru este- foarte irnportant în­
nistmtlui, organizat cu medicii ne. Astăzi cadrele didactice a- rarea unui conţinut bogat şi le­ Gu toate rezultatele obţinute, deosebi pentru tineret care tre­
duc o contribuţie valoroasă în gat de viaţă repertorii lor echipe­ comitetul raional dd părtid a buie educat în spiritul răspun­
din circumscripţiile comunale şi toate domeniile vieţii culturale derii pentru apărarea, consolida­

rea şi dezvoltarea! cuceririlor re­

gimului -nostrd demoorat-.popu-

lar. i 7 . .!

La. •munca politică desfăşura­
tă de organizaţiile de partid, in­
telectualii din raionul nostru
vor putea aduce un aport şi mai
însemnat, contribuind a-stfei la

opera de construire a socialis­
mului, •pe care poporul nostru
muncitor, sub conducerea înţe­

leaptă a partidului, o înfăptuieş­
te cu deplin-şucces.

«