Page 46 - 1959-11

tff. 1522
Tînărul ing. Mircea
Tăiam, şeful atelieru­
lui de reparaţii al Ter­
mocentralei II de la
¦C.S. Hunedoara a fă­
cut studiile In U.R.S.S. Din cunoş­
tinţele acumulate el împărtăşeşte
muncitorilor din secţie.
Iată-l în clişeu, discutînd cu me­
canicii Moise Ţebeş, Gheorghe Go­
logan şi fochistul loan Preda, des­
pre arderea gazului metan la caza-
| nete' termocentralei.
Creşte parcul de maşini
şi tractoare folosite
în agricultura
ţării noastre
Parcul de maşini şi tractoare
folosite în agricultura ţării noa­
stre este în continuă creştere,
atît ca număr, cît şi ca tipuri de
maşini. In primele trei trimestre
din acest an, unităţile agricole
socialiste au fost înzestrate cu
încă aproape 7.600 de tractoa­
re convenţionale de 15 G.P.,
5,200 pluguri de tractor, 2.700
combine de cereale, 3.900 se­
mănători mecanice, precum şi
cu alte maşini de mare randa­
ment. Astfel, În numai trei tri­
mestre din acest an, agricultu­
ra a primit de 1,5 ori mai mul­
te tractoare decît totalul trac­
toarelor existente în agricultură
în anul 1938.
Combinele de cereale, sem'ă-
nătorile de porumb „Victoria",
plugul reversibil, plugul bat an­
sier pentru desfundat, maşini
de combatere a dăunătorilor,
sî.nt folosite tot mai mult pe o-
goarele ţării noastre. Datorită
progreselor înregistrate de in­
dustria noastră constructoare
de maşini, în prezent se fabrică
peste 50 dé tipuri de maşini
pentru agricultură.
La începutul acestui trimes­
tru, agricultură noastră dispu­
nea de peste 50.000 de tractoa­
re convenţionale, depăşindu-se
cu 13.000 tractoare convenţiona­
le prevederile iniţiale de înzes­
trare 'ă 'agriculturii pina lă sfîr-
şituî ânuluî 1960. De asemenea,
sînt folosite peste 11.000 com­
bine de cereale pentru păioăse,
aproape 20.000 dé semănători
mecanice şi alte maşini moder­
ne.
„Săptămîna Bcoaomiei"
Pentru ă da posibilitate unui
număr cît mai mare de cetăţeni
să participe la tragerea la sorţi
din 30 noiembrie, Casă de Eco­
nomii şi Con semnaţi uni, a
prelungit cu 10 zile, pînă la
20 noiembrie inclusiv, termenul
de procurare a obligaţiunilor
CEC fără diferenţă de preţ. Cu
prilejul Săptămînii economiei,
se vor acorda în afara cîşti-
gurilor în bani în valoare de
'1.000.000 lei, numeroase cîşti-
guri suplimentare în obiecte şi
excursii în străinătate.
Ambalaje care
se distrug
In mai multe puncte ale ora­ ii ? Conducerile acestor organi­ după ce şi-au terminat treaba.
şului Hunedoara se pot vedea zaţii comerciale vor trebui să Căci, în timp ce ei se prăpă­
în aceste zile grămezi aprecia­ ia măsuri urgente, pentru că deau de rîs la căldurică, în
bile de lăzi şi rămăşiţe de altfel, cineva va trebui să curte zăceau în ploaie 5 bu­
lăzi. Unele zac grămadă de plătească pentru... lăzile spar­ toaie cu măsline care, pe dea­
mai mulţi ani, astfel că au a- te.
tins înălţimea unei case. Aces­
te ambalaje, împiedică lumina
să pătrundă în locuinţele unor In ziua de 9 noiembrie, în "probabil că n-au avut unde să
locatari (cum este cazul la de­ curtea depozitului nr. 1 al le adăpostească. Justificarea
pozitul din Piaţa Libertăţii nr. O.C.L. Alimentara din Hune­ însă cade, căci alături, la 3-
7), sau se distrug pur şi sim­ doara nu se afla nimeni. In 4 metri, se afla o încăpere
plu din cauza ploilor, ( cum schimb, hohotele de rîs ce complect goală, care ar fi pu­
este cazul şi la depozitul nr. 1 răzbăteau din birouri, s-auzeau tui feri de ploaie butoaiele cu
al O.C.L. Alimentara).
O.C.L. Alimentara Hune­ tîmpla în plină zi de lucru. Poate tovarăşii de la O.C.L.
doara, U.R.C.C. şi celelalte Oamenii pot şi trebuie să Alimentara au descoperit o
întreprinderi interesate, aşteap­ fie veseli. Pot să rîdă cit pof­ nouă metodă de păstrare în
tă cumva ca lăzile să se în- tesc. Să rîdă chiar şi şeful de­ ploaie a măslinelor ?
DE LA ÎNCEPUT
Ifiiffi deosebiţi
apazBotiiiis
Invăţămîntul agrozootehnic de
masă s-a dovedit a îi o formă
eficace, prin care ţăranii mun­
citori învaţă să pregătească te­
renul, să cultive plantele şi să
îngrijească animalele după toa­
te indicaţiile regulilor agrozoo­
tehnice. Aplicînd în practică cu­
noştinţele căpătate la cursurile
agrozootehnice anterioare, colec­
tiviştii şi întovărăşiţii au obţi­
nut recolte bogate. Datorită a-
cestui fapt, în anul acesta vor
funcţiona în regiunea noastră
peste 400 cursuri agrozootehnice
care vor cuprinde un număr du­
blu de cursanţi faţă de anii tre­
cuţi. Aceste cursuri se vor des­
chide în jurul datei de 15 no­
iembrie. în vederea bunei func­
ţionări a acestor cursuri, secţiu­
nilor agricole raionale le revine
sarcina să asigure lectori cu
pregătire corespunzătoare care
să predea lecţii interesante şi
pe înţelesul cursanţilor. Lecto­
rii trebuie să fie recrutaţi din
rîndul tehnicienilor şi ingineri­
lor agronomi, învăţătorilor şi
profesorilor de ştiinţele naturale.
Lectorii trebuie să fie con­
ştienţi de rolul ce-I are popu­
larizarea metodelor înaintate de
cultivare a plantelor şi de creş­
tere a animalelor. Ei sînt aceia
care trebuie să dezvolte în rîn­
dul ţăranilor muncitori şi mai
ales în rîndul tineretului inte­
res faţă de tot ce e nou în cul­
tivarea plantelor, în hrănirea a-
nimalelor, în mînuirea maşini­
lor şi uneltelor agricole.
Agricultura ţării noastre pă­
şeşte pe drumul agriculturii so­
cialiste. In această perioadă se
simte nevoia agricultorului înar­
mat nu numai cu cunoştinţe
practice, dar şi cu cunoştinţe
teoretice care îmbinate armonios
să 'ducă la obţinerea unor pro­
ducţii agricole tot mai sporite.
El trebuie să cunoască seminţe­
le de calitate, să determine bo­
lile şi dăunătorii plantelor, să-î
combată şi sa întrebuinţeze în-
grăşămintele cele mai eficace pe
tipul de scul al unităţii în care
lucrează. Toate aceste cunoştin­
ţe,' ţăranii muncitori le primesc
Ia cursurile agrozootehnice de
masă prin intermediul lectorilor.
De aceea, ei sînt datori să între­
buinţeze cele mai bune metode
de predare.
O importanţă mare pentru bu­
na desfăşurare a cursurilor ă-
grozootehnice o are tematica
lecţiilor care trebuie să cuprin­
dă problemele ce interesează pe
majoritatea cursanţilor, proble­
me care în cursul anului agri­
col, au fost mai dificil de re­
zolvat. La predarea lecţiilor nu
trebuie să lipsească exemplele
practice luate din unitatea res­
pectivă. aplicaţiile practice, plan-
—— -------------s s s a s ------------------- te de acest fruntaş eminent al
toarcă singure la furnizori, pozitului, tovarăşul Ion Iiau-
sau să se autorecondiţioneze ler, stînd Ungă sobă, alături
sub influenţa vîntului şi a plo­ de subordonaţi. S-o facă însă
Pă-cat de măsline
pînă departe. Şi aceasta, se în- măsline.
şele, mulajele, graficele sau
chiar materialul viu din unita­
tea unde se desfăşoară învăţă-
rnîntul, sau procurat de la gos­
podăriile de stat şi staţiunile
experimentale.
In scopul aplicării celor învă­ ţionari, oameni cărora le
ţate la cursurile agrozootehnice,
inginerii şi tehnicienii agronomi
trebuie să organizeze loturi de­
monstrative pe care se va apli­
ca riguros complexul regulilor
agrotehnice în scopul găsirii ce­
lor mai bune metode de cultură
a plantelor.
Toate aceste probleme trebuie
să stea în atenţia lectorilor .şi
cadrelor tehnice de la secţiuni­
le agricole raionale. De rezolva­
rea lor depinde succesul desfă­
şurării cursurilor şi însuşirea
cunoştinţelor predate. La cursu­
rile agrozootehnice vor partici­
pa brigadierii şi şefii de echipă,
membrii consiliilor de conduce­
re ale gospodăriilor agricole co­
lective şi ai comitetelor de con­
ducere ale întovărăşirilor agro­
zootehnice, fruntaşi ai recoltelor
bogate şi ţărani muncitori care
doresc să-şi îmbogăţească cu­
noştinţele agrotehnice.
Cu toate că se cunoaşte im­
portanţa mare a învăţămîritului.
agrozootehnic de masă, mai sînt
încă secţiuni agricole raionale
care nu dau atenţia cuvenită
deschiderii învăţămîntului în a-
cest an. Aceasta este situaţia
în raioanele Sebeş, Haţeg ş.a.
unde cadrele tehnice ale secţii­
lor agricole consideră că e su­
ficient ceea ce s-a făcut anul
trecut. Ele nu au numit încă
lectorii, nu au ţinut cu ei nici
o şedinţă de instructaj, nu au
fixat încă tematica şi nu s-au
îngrijit să stabilească sălile de
curs. Este de datoria acestora să
iă de urgenţă măsuri în vede­
rea asigurării bunei funcţionări
a învăţămîntului agrozootehnic.
în Editura Politica
a apărut:
M. KAL1NIN :
SFATURI AGITATORILOR
120 pag. — 2 lei.
Lucrarea cuprinde oîteVâ din
cuvîntările rostite de ~M. Kali-
nin în faţa propagandiştilor şi
agitatorilor în perioada 1940—
1944, cuvîntări care se referă
la munca de agitaţie, precum şi
fragmente din cuvîntările rosti­
P.C.U.S. şi al Statului sovietic
în faţa muncitorilor,- inovatori­
lor, studenţilor şi a lucrătorilor
din aparatul de sta,t.
supra, aveau şi dopurile scoa­
se.
Cei in cauză or să spună
DRUMUL SOCIALISMULUI
Şi inginerii dinPefriia
pot parficipa
ia acfsvifafea
cuffural-arfisfică I
% v 'V N ? V 'N / 'V '"
Formaţia corală care ac­
tivează în cadrul clubului
muncitoresc din Petrila
este cunoscută în întreaga
Valea Jiului ca una cu o
frumoasă activitate. Cu-
prinzînd un număr de 90
persoane şi finind repetiţii
cu regularitate, corul din
Petrila reuşeşte de fiecare
dată să prezinte în faţa
minerilor spectacole de bu-
> na calitate. Asisttnd la u-
( riele spectacole, este firesc
( să-ţi pui întrebarea : cine
sînt artiştii amatori? Şi
răspunsul va veni repede:
„Sînt muncitori şi func­
este dragă activitatea cul-
turat-artistică"..
Interesant de remarcat
este insă faptul că din for­
maţia corală nu face par­
te nici un om de la ser­
viciul tehnic, deşi mulţi
dintre ei au aptitudini pen­
tru a cînta la cor. Mem­
brii formaţiei corale îşi a-
> nuntesc că, cu cîtva timp
L în urmă aveau în mijlo­
cul lor pe top. ing. Liviu
Costea, şeful serviciului
aeraj şi proiecţia muncii,
care a fost unul din ani­
matorii corului. De la un
timp insă, a încetat să
mai participe la repetiţii pe
motiv că nu vin să cînte
şi ceilalţi ingineri de la
p eirila -
\ Este ceva nefiresc în felul
de a privi activitatea cul-
tural-artistică de către in­
ginerii şi tehnicienii de la
mina Petrila, mai ales
cînd ne gîndim că majo­
ritatea lor sînt tineri, ri­
dicaţi din rîndul oamenilor
muncii, crescuţi şi educaţi
in zilele noastre. Credem
că aici este vorba de o
subapreciere a muticii cul-
tural-artistice, lucru cu to­
tul greşit.
Ar fi bine ca în viitorul
apropiat şi inginerii şi teh­
nicienii de la mina Petri­
la, să participe la activita­
tea cultural-artistică ce se
s, desfăşoară la clubul din
< localitate.
f ? S/VVVVf
15 NOIEMBRIE 1959
DEVA: Soarta unui o m ; AL­
BA IULIA : Invenţie diabolică ;
Patimă ; BRAD : Nauris ; ILIA :
Visul spulberat: ORĂŞTIE :
Dragoste pe n o te ; Intr-un ma­
gazin universal; HUNEDOA­
RA: Bucureştiui de ieri şi de azi; pin ; 14,30 Cine ştie oîştigă ! ;
PIAŢEG: Săgeată albastră; PE ­
TROŞANI : Omul cu pantaloni
scu rţi; Gîntăreţul mexican ;
SEBEŞ: Gerul infernului; SI-
MERIÂ: Dragoste pe note; LO-
NEA : Frunze ro ş ii; TEIUŞ :
O cursă obişnuită ; ZLATNA :
N auris; BARU MARE: Vraja
dragostei; APOLDU DE SU S:
Moralitatea doamnei Dulsk-a ;
6ĂLAN : In întîmpinarea ferici­
rii.
mmm mmmmmk
Centrul meteorologic Deva Respighi ; 22,00 Muzică de
comunică timpul probabil:
PENTRU 24 ORE
Vreme instabilă cu cerul va­ 19,00; 22,00; 23,52 (programul
riabil mai mult noros. Ploi sla­ I)'; 7,50; ' 14,00; 20,00; 23,00
be locale spre sfîrşitul zilei. (programul II)'.
Temperatura staţionara. Ziua va
oscila între 9 şi 14 grade, J a r
noaptea între 0 şi 5 gra'de. Vînt
slab cu intensificări locale din
sectorul vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult acoperit şi cu tempe­
ratura în scădere".
Y IE H IE €v R \ Ml IE
Semnarea convenţiei
de colaborare
între R.P.R. şi R.D.G.
în domeniu! cercetării
şi tehnicii nucleare
BERLIN (Ageirpres). — In­
tre 6 şi 12 noiembrie 1959 au
avut loc la Berlin tratative în
probleme de colaborare între
R.P-R. şi R.D.G. în domeniul
cercetării şi tehnicii nucleare.
La încheierea tratativelor a fost
semnată o convenţie guverna­
mentală privind colaborarea în
domeniul folosirii energiei ato­
mice în scopuri paşnice. Trata­
tivele s-au desfăşurat într-o at­
mosfera cordială şi au consti­
tuit o expresie a relaţiilor fră­
ţeşti dintre cele două popoare.
Din partea romînă convenţia a
fost semnată de acad. Horia Hu­
lubei, directorul Institutului de
fizică atomică al Academiei
R.P. Romîne, iar din partea ger­
mană de prof. Kad Rambusch,
conducătorul Departamentului
pentru cercetări şi tehnica nu­
cleară.
O nouă linie de cale infiltrat în rîndurite mişcării de delegaţii cu partidele ţră-
ferată în Siberia
MOSCOVA (Agerpres). —
T A S S anunţă : In Siberia
au fost daté în exploata­
re permanentă noua linie
de cale ferată Stalinsk—Abak-au,
în lungime totală de 426 km.
j de linie principală, şi ramifica­
ţia Askiz-Abaza. Construirea
acestor linii va permite să se
valorifice mai rapid noile ză­
căminte de substanţe minerale
utile din Siberia apuseană.
In legătură cu aceasta Comi­
tetul Central al P.C.U.S. şi Con­
siliul de Miniştri al U.R.S.S.
au adresat muncitorilor şi func­
ţionarilor care au construit a-
ceste linii un mesaj de felicita­
re. In mesaj se evidenţiază prin­
tre altele, rolul important al ti­ sud-aîricană, care, după cum se
neretului care a venit Ia şantier
Ia chemarea organizaţiilor ob­
şteşti.
mu PBommuLm discutarea acestei probleme.
15 NOIEMBRIE 1959
Programul I : 7,15 Concert de
dim ineaţă; 8,00 Muzică popu­
lară romî-nească executată de
solişti şi formaţii din diferite o-
raşe ale ţă r ii; 9,00 Teatru la
microfon pentru copii: „Copilă­
ria lui Mozart“ — evocare ra­
diofonică de Ionel H ristea;
10,40 Muzică din operete; 11,30
Constructori şi construcţii}
12,30 Muzică uşoară sovietică ;
13,10 „De toate, pentru toţi“ ;
14.00 Din cîntecele şi dansurile
popoarelor ; 14,30 Muzică in- j
strumentală şi vocală; 14,35
Concert popular ; 15,30 Muzică;
17.00 La şezătoare; 19,30 Tea­
tru la microfon : „Jocul amă­
girii“, — comedie de Pierre Co-r-
neille; 20,55 Din cele mai cu­
noscute melodii populare romî-
n e şti; 21,25 Muzică de ’dans;
23.00 Muzică de dans.
Programul I I : 7,00 De la
.fluier Ia marile ansam bluri;
8.00 Muzică uşoară ; 8,30 Pre­
lucrări 'de folclor ale compozi­
torilor noştri ; 8,50 Clubul Vo­
ioşiei ; 9,’45 Pr-ogra'm de valsuri;
10,50 Transmisie ’din sala Ate­
neului a concertului orchestrei
simfonice ş Filarmonicii de Stat
„George Enescti“ ; 13,15 Muzi-
că uşoară; 13,45 Gîntece şi
focuri populare olteneşti; 14,15
Muzică instrumentală de Cho-
15.15 Jocuri din diferite regiuni
ale ţării ; 16,00 Vorbeşte Mos­
cova ! ; 16,30 Muzică u şo ară ;
17.15 Emisiune lite ra ră ; 17,30
Orchestre de muzică populară
romînească ;’ 18,18 Muzică u-
ş o a ră ; 19,00 Din comoara fol­
clorului nostru; 19,30 Muzică
uşoară imprimată pe discuri „E-
lectrecord“ ’; 20,05 Romanţe şi
melodii lăutăreşti : 20,35 Muzică
de dans;' 21.45 Pagini alese':
Astă seară citeşte... Liliana To-
mescuT 21,30 Poemul simfonic:
Serbări romane“, "de Ottorino
dans ; 23,10 Concert dé noapte.
Buletine de ştiri ; 7,00,;' 13,00:
I. S. LOTO-PRONOSPORT
COMUNICĂ
Incepînd cu tragerea din
13 noiembrie 1959, biletele cîş-
tigătoare LOTO-CENTRAL.
se vor depune pînă MARŢI Ia
orele 13, (a unităţile LOTO-
PRONOSPORT, autorizate în
acest sens.
Pag. 3
aaaaaararana
Y SE ira
Raportul de activitate
al C. C. al P. C» Italian
V.
ROMA (Agerpreş). — La 12 litica de susţinere a marilor mo-
noiembrie ziarul „Unită“ a pu- nopoluri, promovată de condu-
blicat „Raportul de activitate al cm bni acestui partid clerical, şi
C~omi.,tet,ul,ui. C„ ent,ral, d, Pnart,,.d,u- „fap,mtuml bcrăiioor 'paacretseMcopnasridUedrabmilei
lui Comunist Italian în legă- oameni ai muncii de la oraşe
tură cu Congresul al IX-lea al ?i sate ale cărQ, interese coin.
partidului care va avea loc cu-
rînd. cid in mare măsură cu ţelurile
acelor mase de oameni ai mun­
Amintind faptul că congre­ cii care urmează partidele clasei
muncitoare.
sul al VlII-lea al partidului a
avut loc în decembrie 1956, pe In raport se vorbeşte despre
(upta Partidului Comunist Ita-
vremea cînd burghezia organi- lian pm tru pace> p m tm M ărp
zase o puternică ofensivă împo-
triva partidului, C.C. al P.C.I. rea ideologică a partidului, pen-
subliniază că paitidul aieuşit nu fru apărarea revendicărilor eco-
numai să respingă această ofensi­
vă, dar şi să treacă la contraofen- nomice ale oamenilor muncii
şi pentru reforme radicale, pen-
sivă, organizînd şi conducînd tru apărarea culturii, împotri-
puternica mişcare a clasei m m - m obscurantismului clerical,
citoare şi a maselor populare pentru euberarea femeii etSi
in apărarea păcii, democraţiei şi Ultima parte a raportului este
revendicărilor economice şi so- consacrată relaţiilor dintre P.C.I.
ciale şi desfăşurind o activita- şi celelalte partide comuniste şi
te eficace împotriva revizionis- muncitoreşti. Comitetul Central
mului şi sectarismului care s-au relevă că contactele şi schimbul
muncitoreşti. ţeşti din Uniunea Sovietică şi
In raport se subliniază eşecul celelalte ţări socialiste au făcut
încercărilor partidului democrat- posibilă o mai bună cunoaşie-
creştin de a obţine majoritatea re a rezultatelor construirii so-
absolută de voturi şi de a in- cialismului în aceste ţări. Aces-
staura un regim autoritar şi se
arată că partidul democrat- te contacte au confirmat solida•
creştin nu mai poate ascunde
contraclicţia flagrantă dintre po- ritalea ideologică şi politică ca-
re uneşte întregul lagăr socia-
list. . < j
!n comitetul politic spebial
NEW YORK ’ (Agerpres). ile a 36 de ţări, mai cu seamă
In Comitetul Politic special aî ţări afro-asia tice, în care se ex­
celei de-a 14 sesiuni a Adună­ primă regretul şi îngrijorarea
rii Generale a O.N.U. a luat în legătură cu faptul că guver­
sîîrşit discutarea problemei dis­ nul Uniunii sud-aîricane conti­
criminării rasiale în Uniunea nuă să promoveze în ţara sa o
politică care ştirbeşte drepturile
ştie, s-a aflat pe agenda tutu­ diferitelor grupuri rasiale. Rezo­
ror sesiunilor Adunării incepînd luţia cheanaă de asemenea toa­
din anul 195’2. Delegaţia Uniu­
nii sud-aîricane a sabotat din te statele membre ale O.N.U.
nou în mod făţiş lucrările Co­
mitetului şi a părăsii sala de să-şi pună politica în concor­
şedinţe de îndată ce a început
danţă cu Charta 0;;N.U. care pre­
vede respectarea 'drepturilor o-
mului şi a libertăţilor funda­
In cursul discuţiei nici o de­ mentale. în favoarea acestei re­
legaţie nu a cutezat să apere zoluţii au votat f>7 de delegaţii.
politica guvernului Uniunii sud- Şapte delegaţii :(Australia, Bel­
africane care aţîţă discrimina­
rea rasială în ţară. Majoritatea gia, Canada, Republica Domini­
covîrşitoare a vorbitorilor au
condamnat vehement această cană, Finlanda, Olanda şi Spa­
politică.
nia) s-au abţinut de Ta vot.
A fost prezentat spre’ exami­
nare Comitetului unicul proiect Numai trei delegaţii ale ţărilor
de rezoluţie propus de delegaţi­
care posedă colonii în Africa —
Franţa, Portugalia şi Anglia —
au votat împoitjâva acestei re­
zoluţii. ! j ':
O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAJOBALA I>EVA
<
anunţă consumatorii jV S /
că magazinele sale din Deva, Albo Iulia, Zlatna, Sebeş, Gugir,
Orăştie şi Brad sînt bine aprovizionate cu articole pentru sezo­
nul de toamnă şi iarnă. /
0 Bogat sortiment de pardesie şi paltoane pentru bărbaţi,
femei şi copii. I
9 Mare sortiment de costume, încălţăminte de calitate su­
perioară, diferite stofe din lină, mătăsuri şi bumbac potrivit se­
zonului, căciuli, gulere şi alte articole de blănărie.
UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR
DE CONSUM DIN ILIA
w m iM i m iRmnE
p r in u n it ă ţ ile ciin lila şs C ă la n :
ig c o n fe c ţii p e n fro b a r b a ii, fe m e i şi copii
fH m o b ilă d e fo a te fipurâl©
HI maşini de cusufl „C a s n 5c a“
m aparate de radio indigene
De asemenea
desface prin foaie magazinele săleşfi:
§ p ro d u se fsxiile de fot felul ,f-
l ! încălţăm inte de sezan
§U a r tic o le m e ts lo - c h im ic e
ş§| a rtic o le d e m e n a j şs d e uz c a s n ic
=g p ro d u se alim en tare
foăuhsrs s p irto a s e şi lich io ru ri