Page 47 - 1959-11
P. 47
P a g 1. 4 ü ritmul s o n iA m m u w i N r. 1522
¦aaasBDaaeeos
Ie comitetele Adunării Generale a O.N.U. A jJJjjn a le ju itu rie le xdiim ela
v * ., \
s-a terminat discutarea problemei
experienţelor nucleare franceze în Sahara
NEW YORK 13 (Agerpres). de intenţia guvernului francez nea Sovietică sporeşte an de an Două noi contracíe cu privire la
— La 12 noiembrie Comitetul de a efectua experienţe nuclea ajutorul acordat acestor ţări.
Politic al Adunării Generale a re în Africa şi cere Franţei să acordarea de ajutor tehnic de către
O.N.U. a terminat discutarea se abţină de la efectuarea aces Referindu-se la ajutorarea ţă
problemei referitoare la intenţia tor experienţe. rilor slab dezvoltate din fondu U. R. S. S. Irakului Greva oţelurilor americani va f i reluată
Franţei de a efectua experienţe rile aşa-zisului program lărgit, dacă nu se va ajunge la „o reglementat e
nucleare în Sahara şi a aprobat La 13 noiembrie, comitetul reprezentantul U.R.S.S. a ară BAGDAD 13 (Agerpres). — kului utilaj şi diverse materiale
cu o mare majoritate de voturi începe discutarea punctului ur tat că în cadrul realizării aces TASS anunţă: In conformitate necesare reconstrucţiei liniei fe justă şi onorabilă“
proiectul, cu mici amendamen mător de pe ordinea sa de zi, tui program au existat unele cu acordul cu privire Ia colabo rate Bagdad-Basra şl va acor
te, al rezoluţiei celor 22 de ţări propus de delegaţia Irlandei — fapte negative. Astfel, a arătat rarea economică şi tehnică din da ajutor Ia lucrările de ex NEW YORK 13 (Agerpres). „Este acum evident pentru
din Asia şi Africa. Pentru acest cu privire la preîntîmpinarea el, din suma de 3.213.000 dolari tre U.R.S.S. şi Republica Irak, ploatare şi de construire a căii — La 12 noiembrie Comitetul toată lumea, subliniază declara
proiect de rezoluţie au votat de răspîndirii armei nucleare. cheltuită pentru acest scop În Ministerul Lucrărilor Publice şi ferate Ktrkuk-Sulaimani. pentru politica salariilor al sin ţia că industria nu a avut nici
legaţiile a 46 de state — ale ma cursul anului 1958, o jumătate, Comunicaţiilor al Irakului şi Or dicatului unit al oţelarilor s-a odată intenţia de a obţine cu
Cuvîntul provenită din cotizaţiile sovieti ganizaţia unională de export In conformitate cu cel de-a! pronunţat în unanimitate pen bună credinţă o reglementare
jorităţii ţărilor din Asia şi Afri ce, a fost folosită pentru achi — import „Tehnoexport" au doilea contract vor fi efectuate tru reluarea grevei muncitorilor justă".
ca, ale U.R.S.S. şi ţărilor de reprezentantului U.R.S.S, ziţionarea de utilaj în U.R.S.S. semnat două contracte cu pri lucrări pentru îmbunătăţirea oţelari în cazul cînd pînă la ex
democraţie populară, precum şi In schimb, a spus în continu vire la acordarea de ajutor teh pirarea termenului de 80 de Declaraţia acuză guvernul
a altor ţări ca Austria, Canada, în cadrul şedinţei are G. P. Arkadiev, numărul nic de către Uniunea Sovietică navigaţiei pe fluviile Tigru şi zile, pentru care au fost obli pentru faptul că a emis ordinul
Cuba, Finlanda, Islanda, Noua specialiştilor sovietici solicitaţi Irakului. Eufrat. gaţi să reia lucrul, nu se va a- de încetare a grevei „tocmai în
Zeelandă, Suediia1, Venezue Comitetului pentru în cadrul programului lărgit în junge la „o reglementare justă momentul critic cînd după înde
la. împotrivă au votat de calitate de experţi, reprezintă Primul contract prevede că Contractele prevăd îndeplini şi onorabilă". lungatele suferinţe îndurate de
legaţiile a 26 de ţări, printre problemele economice numai 1,6 la sută din numărul Uniunea Sovietică va livra Ira- membrii noştri industria înce
care ale S.U.A., Angliei, Fran total al experţilor trimişi de rea de lucrări hidrologice, to In declaraţia comitetului se puse şi ea să simtă greutăţile".
ţei şi aliaţilor lor din ca NEW YORK 13 (Agerpres). O.N.U. în ţările slab dezvoltate. mai spune că perioada de apli
drul blocurilor militare. Zece — TASS anunţă : In cadrul co Situaţia a rămas neschimbată : pografice şi geologice. care a legii Taft Hartley este Davld Mcdonald, preşedintele
delegaţii sau obţinut de la vot. mitetului pentru problemele e- 4 ţări — S.U.A., Anglia, Fran „o perioadă tristă de 80 de zile
conomice al Adunării Generale ţa, Olanda — continuă să fie La planetariu! din Moscova se pentru sindicatul unit al oţela sindicatului, a declarat după
A fost pus la vot şi proiec a O.N.U. s-a încheiat discuţia principalele furnizoare de ex rilor şi pentru mişcarea munci
til de rezoluţie propus de de generată pe marginea raportu perţi pentru ţările slab dezvol construieşte primul glob al Lunei torească americană". Ordinul de publicarea declaraţiei că el nu
legaţiile Italiei şi Marii Brita lui Gonsiliului Economic şi so tate. reluare a lucrului înseamnă
nii. împotriva lui au votat dele cial ai O.N.U. cu privire la a- MOSCOVA 13. Coresponden terele şi mările observate prin „pierderea unei libertăţi demo ştie pe ce se întemeiază decla
gaţiile a 38 de ţări. 24 de de jutorarea tehnică a ţărilor slab Potrivit părerii delegaţiei so cratice fundamentale — dreptul
legaţii au votat pentru acest dezvoltate. La discuţiile pe mar vietice, administraţia care se o- tul Agerpres anunţă: La plane telescop, ci şi relieful acelei Ia grevă — pentru 500.000 de raţiile optimiste ale ministrului
proiect, iar 20 s-au abţinut de ginea acestei probleme au luat cupă de realizarea programului americani".
la vot. parte majoritatea delegaţilor. lărgit de ajutorare a procedat tariut din Moscova se construieş părţi a Lunei care a fost „vă Muncii, Mitchelf, în legătură cu
cu totul greşit reducînd fondu
In proiectul de rezoluţie 'al Luînd cuvîntul în cadrul şe rile alocate pentru trimiterea de te primul glob al Lunei — a zută" de aparatele laboratorului posibilitatea realizării unui a-
celor 22 de ţări din Asia şi A- dinţei comitetului, G. P. Arka- studenţi din ţările slab dezvol
frica, adoptat de Comitetul Po diev, reprezentantul Uniunii So tate în străinătate în vederea declarat Viktor Bazikin, direc cosmic interplanetar. cord pentru lichidarea conflictu
litic, Adunarea Generală îşi ex vietice, a declarat că ajutorarea pregătirii de cadre naţionale.
primă neliniştea profundă fată tehnică a ţărilor slab dezvolta torul planetariului, corespon Obiectul principal de care lui din industria siderurgică.
te are o mare importanţă pentru Atrăgînd atenţia ţnembrilo’r
dezvoltarea economiei naţionale comitetului asupra cheltuielilor dentului Agerpres la Moscova. ne folosim la această lucrare
a acestor ţări. De aceea Uniu- administrative mari pe care le
face O.N.U. în cadrul realizări: Astronomii si pictorii noştri este fotografia primită de pe
programului lărgit, reprezentan
tul U.R.S.S. a recomandat, în au mai rec" it imaginea Lunei laboratorul interplanetar. Pe Í60.000 de mineri japonezi au declarat
numele delegaţiei sovietice, să grevă pentru 24 ore
Ziarul „Guardian“ critică planurile se evite statele umflate, să se întocmind o serie de hărţi de baza ei astronomii şi pictorii au
simplifice întreaga structură a mare valoare ştiinţifică, pe sti creat o machetă a globului lu
Franţei dc a experimenta bomba aparatului care înfăptuieşte a- clă organică. Hărţile acestea în nar. Globul va înfăţişa cu ma
cest program, pentru ca fondu făţişau însă numai acea parte re precizie relieful Lunei. El TOKIO 13 (Agerpres). — La nelor nu au dat nici un fel de
13 noiembrie 160.000 de mineri rezultate. Patronii au refuzat
atomică în Sahara rile programului provenite din a Lunei care se vede de pe Pă- va da prima imagine clară a de la 14 din cele mai de seamă categoric să accepte să suporte
mînt. Noua lucrare este mult ceea ce reprezintă satelitul na companii carbonifere din ţară, cota-parte din cheltuielile lega
LONDRA 13 (Agerpres). Zia „In realitate, subliniază zia cotizaţiile depuse de statele mai complicată. Creăm primul tural al Pămîntului. Pe la sfîr- între care Miţui, Miţubisi, Ho- te de criza din această ramură
rul britanic „Guardian“ critică rul, bomba franceză va îngreu glob al Lunei care va scoate în situl lunii noiembrie, globul va kutan şi Sumitomo, au declarat a industriei.
într-un editorial planurile gu na şi mai mult sarcina celor membre ale O.N.U., să fie chel fi pus la îndemîna vizitatorilor o grevă de 24 ore în semn de
vernului francez de a experi care se străduiesc să obţină un protest împotriva încercărilor în legătură cu eşecul definitiv
menta o bombă atomică de acord în problema dezarmării“ . tuite în primul rî-nd pentru dez evidenţă nu numai munţii, cra- planetariutui. patronilor de a trece pe umerii al tratativelor cu cea mai mare
fabricaţie franceză în Sahara, muncitorilor întreaga povară a societate carboniferă, Miţui, con
arătînd că aceste planuri con In legătură cu aceasta, „Gu voltarea industriei ţărilor care ----------------------------------- E38------------------------------------ crizei din industria carboniferă. siliul general al sindicatelor a
stituie un obstacol în calea re ardian“ consideră qă Marea In regiunile miniere din ţară au publicat o declaraţie în care
zolvării problemei dezarmării. Britanie poartă o parte din răs şi-au dobîndit de curînd liber C onferinfa de presă a secretarului Ioc mitinguri şi demonstraţii menţionează că intenţia capita
„Guardian“ respinge, în primul pundere pentru planurile fran împotriva planurilor de „raţio liştilor de a găsi o ieşire dlri
rînd, argumentele de care se ceze de a fabrica o bombă ato tatea şi independenţa şi au ne de stat Chr. H e rte r nalizare" capitalistă a produc criza pe calea concedierii mine
servesc reprezentanţii guver mică proprie. „Dacă se poate ţiei, care prevăd concedierea a rilor şi îndeosebi a fruntaşilor
nului francez pentru a-şi apăra spune că mîinite Franţei sînt voie mai mult decît alte ţări de WASH1NGTON 13 (Ager tul să propună o ordine de zi 100.000 mineri. mişcării ' sindicale, are drept
intenţiile. Ziarul arată astfel murdare — scrie ziarul — a- acest ajutor. pres). — TASS anunţă: La 12 proprie, dar că el speră că în scop să submineze sindicatele şi
că politicienii francezi susţin că tunci cele ale noastre, ale bri noiembrie a avut Ioc o confe urma întîlnirii de la Paris a şe Eforturile sindicatelor munci să slăbească mişcarea muncito
bomba atomică franceză, ar fi de tanicilor, sînt şi mai murdare. Tot mai multe oraşe rinţă de presă organizată de filor celor patru puteri occiden torilor din industria carbonife rească în ansamblu. Consiliul
„o putere mică“, cu alte cuvinte Noi purtăm răspunderea într-un franceze doresc să fie Chr. Herter, secretarul de stat tale se va ajunge la o poziţie ră din Japonia şi ale Consiliu
că experienţa pe care o proiec sens. Căci’dacă Anglia nu ar fi vizitate de N.S. Hraşciov al S.U.A. comună în ce priveşte dezarma lui general al sindicatelor din general al sindicatelor din Ja
tează Franţa nu ar trebui con fost cea dintîi dintre puterile de rea şi problema' germană. Her Japonia de a găsi o ieşire din
damnată, deoarece bomba sa ar mînă a doua oare a insis PARIS 13 (Agerpres) In legătură Răspunzînd la..întrebarea, unu ter a subliniat apoi încă o dată situaţia grea care s-a creat în ponia, se spune în declaraţie,
fi de- mică importanţă. „Un a- tat în a-şi fabrica o bom ia din corespondenţi cu privire că S.U.A. speră că conferinţa industria ¦ carboniferă pe calea
semenea punct de vedere — bă nucleară proprie, atunci poa cu vizita în Franţa a preşedintelui la data conferinţei Ia nivel la nivel înalt va avea loc „cît tratativelor cu proprietarii mi- va lupta pînă la capăt împotri
scrie ziarul — nu înlătură însă te Franţa nu s-ar fi simţit o- înalt, Herter a spus că Statele mai curînd posibil practic".
obiecţiile faţă de planul fran bligată să-şi fabrice şi ea una... Consiliului de Atiniştri al U.R.S.S.. Unite „speră" că conferinţa la va unor asemenea intenţii ale
cez...' Se spune de asemenea că In fapt însă, continuă ziarul, nivel înalt va avea loc „la o Răspunzînd fa întrebarea cu monopoliştilor.
bomba atomică va consolida chiar dacă noi avem o parte din N. S. Hruşciov, care va avea loc la dată între 1 martie şi jumătatea privire la posibilitatea şi data
prestigiul Franţei. In realitate, vină. nu trebuie acum să ne bu lunii aprilie 1960". vizitei lui De Gaulle la Was Sosirea lui Oberländer
prestigiul şi securitatea Franţei cure faptul că şi alţii îşi asuma începutul anului viitor, mereu alte o- hington, Herter a spus că aceas în Berlinul occidental
vor fi dună experienţa atomică o vină similară. Hotărîrea Fran Răspunzînd Ia o întrebare tă problemă va fi probabil re
exact la fel cum sînt şi acum. ţei de a avea o bombă atomică raşe franceze îşi exprimă dorinţa de privitoare la ţelurile apro zolvată abia după conferinţa la BERLIN 13 (Agerpres) ţ — Naţional al Germaniei democra
proprie este un lucru rău şi a- piatei conferinţe a puterilor nivel înalt.
Ceea ce se va schimba va fi cest lucru nu devine mai puţin a-1 primi pe înaltul oaspete. occidentale, Herter a decla TASS anunţă :• La 12 noiembrie te, comunitatea evreiască a Ma
rat că în cadrul acestei în- In încheierea conferinţei de
doar faptul că şansele de a se condamnabil dacă alţii. în ca Consiliul municipal al oraşului Moy- tîlniri se va discuta în primul presă. Herter a declarat că „sta a sosit în Berlinul occidental relui Berlin, conducerea orga
rînd problema datei şi locului rea de spirit antiamericană din
ajunge la dezarmare vor fi şi zul de faţă Anglia, i-au dat e- euvre Grande (departamentul Mosel- conferinţei la nivel înalt, precum ţările Americij Latine" şi îndeo Oberländer, ministru de la nizaţiei din Berlinul occidental
mai mici...“. xemplul... şi a ordinei de zi a conferinţei. sebi din Cuba şi Panama, con
le), centru al industriei metalurgice, Secretarul de stat a subliniat stituie obiectul unei nelinişti şi Bonn pentru problemele persoa a P.S.U.G. şi aite organizaţii.
totodată că fiecare ţară care îngrijorări serioase a Statelor
a hotărît in unanimitate să-l invite participă la conferinţă are drep- Unite. nelor strămutate — fost nazist Comitetul din Berlin al Gon
activ, adept zelos al politicii re siliului naţional al Frontului
pe conducătorul guvernului sovietic să
viziteze acest oraş.
In trecut regimurile de opre Electrificarea în Republica Populara furniza centralele „Karl Marx" vanşarde şi a „războiului rece“, Naţional al Germaniei democra
siune şi reacţionari au lăsat Al şi „Lemn" va fi de cea. 78 la criminal de război, vinovat de te a chemat populaţia Berlinu
bania într-o mare înapoiere, fă sută.
ră industrie şi aproape fără e- uciderea în iulie 1941 a mii de lui să protesteze împotriva pre
lectrificare. Regimul feudalo- oameni sovietici nevinovaţi din zenţei lui Oberländer în Berli
burghez al lui Zogu nu a făcut
nimic în acest sens, pentru că Albania în ces cincisprezece ani Perspectivele electrificării pe oraşul Lvov. _ nul occidental. „Afară cu Ober
scopul lui era să jefuie şi să scară largă a ţării sînt stră
oprime poporul. Ga şi celelalte lucite. Ca urmare a studiiilor Populaţia Berlinului conside länder din Berlinul occidental,
sectoare ale economiei, sectorul făcute şi care sînt încă în curs,
electrificării, sectorul energeti reiese că Albania este o ţară ră că sosirea lui Oberländer în se spune în apelul comitetului
cei, se găsea în esenţă în mîi- foarte bogată în resurse ener Berlinul occidental este o nouă
nile capitaliştilor ţării sau ale de ia e lib e ra re getice, subînţeiegînd prin a- provocare a anumitor cercuri adresat populaţiei. Berlinul oc
unor întreprinderi străine. In a- ceasta marile rezerve hidroe politice din R. F. Germană în cidental trebuie să devină un o-
semenea condiţii, nu exista nici ririi, reconstruirii, amenajării Analizînd oreşterea anuală centrale sînt sub-staţiile de la nergetice aile rîuritor şi ter- dreptate împotriva normalizării raş liber, demilitarizat, spre a
o posibilitate şi nimeni nu se a produoţiei electrice în princi Tirana, Cernk, Oraşul Stalin, moenergia subsolului ţării. se pune capăt pentru totdeauna
gîndea la dezvoltarea electrifi centralelor electrice existente, se palele centre ale ţării, şi luînd Marinoz, Roubik şi multe alte ;
cării. In acea perioadă societă poate aminti de punerea la ca bază anul 1938, se consta liniile de transmisie, de înaltă situaţiei din Berlinul occidental. provocărilor împotriva păcii“.
ţile străine sau întreprinderile punct a reţelelor şi centralelor tă că în 1950 Albania ajunge la tensiune leagă diferite obiecti
capitaliste locale au construit electrice de la Tirana, Dourres, indicii 230, în 1955, la 910, în ve cum sînt cele de la Oulze- Perspectiva dezvoltării indus Ştirea sosirii lui Oberländer în După cum anunţă agenţia
oîteva centrale Diesel cu o pu Oraşul Stalin, Patos, Vlora, Ar- 1957 la 1.340 şi la finele celui Tirama, Oulze-Roubik, Oul- triei petrolifere şi a metalurgiei Berlinul occidental a stîrnit ADN, consiliul municipal al Ber
tere de 50— 150 kw., în. dife gyrocastro, Rubik, Şcodna, Kor- de al doilea plan cincinal aceas ze-Kourbnech. , Tira.na-Cerrik, îri cursul celui de al 3-lea plan mare indignare în rîndurile linului occidental a primit nu
rite oraşe ca Tirana, Stalibe, toha, Elbasan, etc. de aşa ma tă cifră va fi de oca. 1.784 la Cerrik-Oraşul Stalin, Oraşul cincinal cere o imperioasă dez populaţiei Berlinului. Au pro meroase scrisori, telegrame şi
Dourres, Kortcha, Shkoder, Vlo- nieră încît ele să corespundă sută. Este evident că aceste ci Stalin-Marimoz. cu o lungi-, voltare rapidă a sectorului e- testat împotriva sosirii lui Ober rezoluţii în care locuitorii celor
ra, Argyrokastro şi altele. Aces cu ritmul de dezvoltare al in fre vor fi şi mai ridicate dacă me totală de aproape 180 nergetic prin folosirea marilor länder organizaţia din Berlinul
te centrale mici a căror con dustriei şi economiei în gene se va ţine seama şi de electri krn., fără să enumerăm marele rezerve hidro şi termoenergeti- occidental a Uniunii vest-germa două părţi ale Berlinului pro
strucţie a început în 1928, nu ral. ficarea satelor. număr de linii aeriene şi ca ce, pentru ca ritmul dezvoltării ne a persoanelor persecutate de
prezentau nici un avantaj eco bluri .care alimentează minele şi bazei energetice să corespundă testează împotriva sosirii lui
nomic ; ele funcţionau tocmai a- In decursul acestei perioade, Punerea în funcţiune a hidro diferitele centre industriale şi cererilor diferitelor ralmuri ale
c.olo unde clicile exploatatoare cu ajutorul Uniunii Sovietice şi centralei „Karl Marx“ pe rîu.l agricole. economiei. Tocmai de aceea, i- nazişti, comitetul din Berlin al Oberländer în Berlinul occiden
aveau mai mult interes. Puterea a altor ţări socialiste, a specia Maţi a însemnat un salt pentru mediat după punerea în func
instalată se ridica la aproape liştilor lor şi a specialiştilor al electrificarea ţării. . Centrala Toate lucrările citate consti ţiune a centralei „Karl Marx" consiliului naţional al Frontului tal.
3.000 kWh., cifră excepţional de banezi, s-au depus multe efor „Karl Marx“, constituie acum tuie nodul fundamental al pro s-au început lucrările pentru
mică. turi în domeniul studierii, pro centrul cel mai important şi ducţiei, transformării şi distri construirea altor obiective foar ------------------ ------------ ----- BSS
iectării şi începerii unor impor mai puternic al sistemului ener buirii energiei electrice, formînd te importante.
'Răsturnarea vechiului regim tante obiective energetice. Intre getic. Puterea sa instalată este astfel sistemul energetic a.l ţă Noi acţiuni pentru restrângerea
al jefuitorilor a pus capăt şi a- aceste obiective se pot aminti de 25.000 kwh., asigurind o rii. drepturilor sindicale în S. II. A„
cestei stări de lucru ca în toa hidrocentrala „benin“, centra producţie anuală de energie e-
te domeniile vieţii. la termică de la combinatul tex lectrică de 120.000.000 kwh. Di Raportul producţiei de ener Necesităţile de energie elec NEW YORK 13 (Agerpres). drepturile sindicatelor, afirmînd
til „Stalin" din Tirana, centrala gul centralei formează un re gie electrică şi de putere insta trică se vor înmulţi şi mai mult — Informaţiile publicate de pre că „felul în care sindicatul cle-
După eliberare, problema e- termică ă fabricii de zahăr de zervor cu un volum utilizabil lată pe bază termo-energetică în viitor. Acestea vor fi satisfă sa americană arată că odată cu larilor a folosit puterile de care
lectrificării a fost ridicată ca la' Maliq, cea a' uzinei de ciment de apă de 10.140 milioane me era pînă în 1957 mai ridicat de cute de introducerea pe o sciară aplicarea legii Taft Hartley îm dispune cu prilejul tratativelor1
o sarcină din cele mai impor de la Vlora', ă rafinăriei de pe tri cubi de apă care face posi cît a celei pe bază hidroenerge largă a electrificării în indus potriva grevei oţelarilor, corpo în problema grevei devine o
tante pentru construirea baze trol de la Gerrik şi un număr bilă reglementarea perfectă a tică. Aceasta era necesar din trie şi în alte ramuri ale econo raţiile au intensificat campania chestiune de principiu“. După
lor socialismului în Albania. considerabil de linii şi cabluri puterii centralei în ceea ce pri cauza cerinţelor de aburi pen miei. Electrificarea, va duce la împotriva sindicatelor cu scopul Gooper a vorbit congresmanul
S-a început o intensă acţiune de joasă şi înaltă tensiune. veşte necesităţile sistemului tru procesul tehnologic al între1 ridicarea productivităţii mun de a' obţine trecerea prin con Howard Smith care a recoman
pentru a realiza această proble pentru o exploatare cît mai e- prinderilor în activitate. Rrin cii. va asigura o îmbunătăţire gres a unei noi legislaţii anti- dat direct măsuri pentru lichi
mă. In perioada anilor 1945— Specialiştii sovietici şi cei conomică a resurselor hidro şi punerea în funcţiune a hidrocen a bunăstării populaţiei. Folosi muncitoreşti. Ziarul „New York darea drepturilor sindicatelor.
1950, care a fost perioada de din alte ţări socialiste au dat termoenergetice. tralei „Karl Marx“, acest ra Times“ reproduce extrase din- „Nici o organizaţie, ' a spus
pregătire pentru construirea a un mare concurs nu numai pu port a fost schimbat în mare rea cît mai mare a acestei for tr-o cuvîntare rostită de Gooper, Smith, nu mai trebuie să aibă
diferite obiective şi faza mă- nerii în valoare a utilajului, In afară de aceste importante măsură în’ direcţia bazei 'hidro1 vicepreşedinte al societăţii „U. dreptul ’de a tra ta ’ pentru o ra
dar şi în construirea acestor hidrocentrale, mai trebuie să se energetice. Cu alte cuvinte da me de energie va face posibilă S. Steel“; la o reuniune a aso mură industrială în ansamblu.
obiective. Astfel, s-au format amintească de o serie întreagă că luăm cifra 100 pentru pro ciaţiei, industriaşilor din statul Smith a cerut guvernului să
cadrele de specialişti care sînt de mici centrale electrice care ducţia globală de e'nergie elec o viaţă culturală mai ridioată Virginia.- Cooper, care a fost propună măsuri care să pună
astăzi în măsură să conducă au fost construite în cei 15 ani trică din 1958. producţia de e- principal reprezentant al indus capăt actualei legislaţii munci
independent construirea mari ai puterii populare. Asemenea nergie electrică pe care o pot şi nu este departe ziua în care triaşilor la tratativele cu sindi toreşti şi să restrîngă la maxi
lor lucrări energetice. catul oţelarilor, a ‘atacat violent mum drepturile sindicale.
poporul albanez' va ocupa un
loc important în producţia de
energie electrică pe cap de lo
cuitor. ¦ ¦
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 8. Telefon: 18811891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării •Direcţiunii (imorale v i I.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" —; Deva
