Page 48 - 1959-11
P. 48

Pno LETAm D1N TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!                                                                                                                         O prgfioasg iniţiativă a
                                                                                                                                                                                                                                                   m----i-n-e--ri'¦l-o-r- d--in*--Valea Ji-u--l-ui-

                                                                                                                                                                                                                                                     Cele mai bune

                                                                                                                                                                                                                                                   brigăzi, !a cele mai

                                                                                                                                                                                                                                                   grele locuri de

                                                                                                                                                                                                                                                         muncă

                                                                                                                                                                                                                                                   ' Şoful de brigadă Nagy Andrei este

                                                                                                                                                                                                                                                   un miner cu multă experienţă, pe ca-

                                                                                                                                                                                                                                                   re-1 stimează nu numai muncitorii din

      Anul XÍ Nr0 1523                Duminică 15 noiembrie 1959                                                                  4 pagini 20 bani                                                                                                 Lupani, ci şi alţi oameni ai muncii din

p ro w                                                                                                                                  a!aags tgTOdiR^iiuaaa aa                                                                                   toată Valea Jiului.
                                                                                                                                                                                                                                                     Gu vreo trei luni în urmă, obser»

Q b rig a d ă fru n ta şăa z i v a p r e z e n t a m :                                                                      Desfiinţarea permiselor                                                                                                vînd că la un abataj vecin, cu condiţii
                                                                                                                            de circulaţie şi a taxelor                                                                                             mai grele de muncă, lucrurile nu mer­
                                                                                                                                                                                                                                                   geau tocmai bine, el şi-a îndemnat ortacii

                                                             La secţia l-a a fa­ ţiune. Acum prin                                 pentru biciclete                                                                                                 să lucreze în acest loc de muncă. Ştia
                                                                                                                                                                                                                                                   că aici e nevoie de mai multă price­

                                      bricii chimice din 0-                          scurtarea timpului                       In scopul de a înlesni trans­                                                                                        pere, de mai multă experienţă în apli­
                                      răştie lucrează şi                                                                    portul oamenilor muncii — po­                                                                                          carea procedeelor tehnice. In viaţa Iul
                                      brigada condusă de                             de cernere se reali­                   sesori de biciclete — la locul                                                                                         de miner lucrase de multe ori în con­
                                      comunistul Ioan Ma-                            zează mari economii.                   de muncă, Consiliul de Miniş­                                                                                          diţii grele.
                                      liţa. In cadrul bri­                           Tot în urma unui                       tri a hotărît desfiinţarea permi­
                                      găzii, muncesc cu                              studiu amănunţit, ei                                                                                                                                             La scurtă vreme după trecerea la
                                                                                     au mai confecţionat                                                                                                                                           noul loc de muncă, planul abatajului

                                      multă dragoste şi                              şi două jaluzele pen­                  selor de circulaţie şi a taxelor                                          - , <A . I                                   — realizat înainte doar în proporţie
                                      Grigore Trancea, lo-                           tru captarea de aer                    pentru biciclete (fără motor).                                                                                         de 77 la sută — a trecut suta, iar o
                                      svf Sutâu şi Ioan                              fals la cuptorul de                                                              S-a deschis                                         Tinărul Gh. Chira        lună mai tîrziu a fost depăşjt cu 10
                                      Cocoş, toţi membri de                          gaze calde, aer ne­                       Comitetele executive ale sfa­          mvăfămîniul                                         terminat Şcoala profe­   procente.
                                      partid. Eforturile a-                          cesar pentru lichida­                  turilor populare vor aplica de           agrozootehnic                                      sională din oraşul De- -ţ
                                      cestora in mun­                                rea stagnărilor in                     îndată această măsură.                                                                      va abia in acest an. j        Iniţiativa brigăzii comunistului Nagp
                                      că au fost întot­                              producţie.                                                                          de masă                      ^ Sirguinţa de care a 1                      Andrei a mai fest îmbrăţişată şi de
                                      deauna încununate                                                                           Excursii                                                            L dat dovadă in însuşirea meseriei l-a J     alte brigăzi de la Lupeni. Cea con­
                                      de succese. In luna                               Aceste măsuri au                      m u n citoreşti                        In lupta pentru ridicarea con­   [ făcut ca astăzi să se numere prin-         dusă de Ioan Sfitlic de la sectorul
                                      octombrie, de pildă,                           făcut posibil ca nu­                                                         tinuă a producţiei agrozooteh­      [ {re meseriaşii buni ai T.R.C.L.II. 1       IV A, aceea în care lucrează Dumi­
                                      această brigadă şi-a                           mai în trimestrul III,                             In ţară                                                           IN C L IŞ E U : Utemistul Gh. C!u- 1     tru Drumber şi Gheorghe Lădaru do la
                                      realizat sarcinile de                          brigada condusă de                                                                                                                                            sectorul V sud, sînt doar cîteva. Des­
                                      plan in proporţie de                           comunistul Ioan Ma-                       Un grup de muncitori frun­                                             ra éxecunnd lucrări de zidărie.   "J         pre roadele acestei preţioase iniţiative
                                      116 la sută.                                   tiţa să realizeze o e-                 taşi în producţie de la Uzina de                                                                                       vorbesc însă mult mai bine cele 4.352
                                                                                     conomie de 369.000                     reparat utilaj minier din Petro­                                                                           ___r^ .     tone de cărbune extrase de minerii sec-i
                                        O preocupare prin­                           lei, adică aproape un                  şani a plecat vineri dimineaţa                                                                                         torului I A în perioada 1 ianuarie —
                                      cipală a membrilor                             sfert din angajamen­                   într-o excursie organizată de că­                                                                                      9 noiembrie, cele peste 2.700 tone ex.
                                      brigăzii este realiza­                         tul pentru acest an                    tre comitetul de întreprindere.                                                                                        trase de colectivul sectorului II în a-
                                      rea de economii. In                            al întregului colectiv                 Cu acest prilej, muncitorii de la                                                                                      ceeaşi perioadă, precum şi cantitatea
                                      acest scop ei s-au                             din fabrică.                                                                                                                                                  de 2.241 tone cărbune cocsificabil ex­
                                      consultat cu mai                                                                                                                                                                                             tras în perioada amintită din abata-:
                                      mulţi tehnicieni şi                               Disciplina în mun­                                                                                                                                          jele sectorului IV A.
                                      împreună au anali­                             că de care dau dova­
                                                                                     dă toţi membrii bri­

                                      zat în amănunţime                              găzii, preocuparea                     U.R.U.M.P. vor vizita Doftana,        nice, o mare importanţă o au        lóate forţele pentru terminarea
                                      procesul de produc­                            lor permanentă pen­                    iar în Bucureşti, Muzeul Lenin        cursurile agrozootehnice de ma­
                                      ţie. In cele din ur­                           tru realizarea sarci­                  — Stalm, Muzeul de Istorie a          să şi cele de mecanizatori. Din     grabnică a                                                    însă
                                      mă au ajuns la con­                            nilor de plan şi rea­                  P.M.R., diferite expoziţii, pre­      experienţa anilor trecuţi s-a
                                      cluzia că fără meca­                           lizarea de cit mai                     cum şi uzinele „Republica" şi         constatat că mulţi dintre             Ţinînd cont de recomandări­ se desfăşoare mai intens, avînd
                                      nizarea operaţiunii de                         multe economii, sînt                   „23 August".                          cursanţii diferitelor forme de în-  le cadrelor tehnice agricole, în- în vedere că timpul este destul
                                                                                     numai citevfi din                                                            văţămînt agricoli, apliaînd în
                                      cernere a laninulni

                                      nu se pot face pro­                            faptele pentru care                       Printre excursionişti se numă­     practică cele învăţate, au de­      sămînţările cerealelor păroase               de înaintat. Dar tocmai acum
                                      grese în realizarea                            brigada comunistu­                     ră fruntaşi în producţie din          venit fruntaşi ai recoltelor bo­    de toamnă trebuie terminate cel              însămînţările bat pasul pe loc.
                                      de economii. Odată                             lui Ioan Maliţa de la                  principalele secţii ale uzinei.       gate. De asemenea, tractoriştii     mai tîrziu pînă la 1 noiembrie.              Cu excepţia raioanelor Haţeg şi
                                      găsită soluţia, mem­                           secţia l-a a fabricii                                                        şi mecanizatorii din gospodă­       Din situaţia operativă comuni­               Brad unde în ultima săptămînă
                                                                                                                                                     *            riile agricole de stat şi din sta­  cată secţiunii agricole a Sfatu­

                                      brii brigăzii au pro­                          chimice din Orăştie                       în scopuf de a contribui mai       ţiunile de maşini şi tractoare,     lui popular regional Ia data de              procentul însămînţărilor a cres­
                                      curat . pe plan local                          a fost declarată de                    mult Ia educarea patriotică a         participînd cu regularitate la      13 noiembrie, reiese, că în re­              cut la 91,5 şT respectiv 91,3 la
                                      întregul material, şi                          curind brigadă frun­                   tineretului, Comitetul orăşenesc      cursurile de mecanizatori, orga­    giunea noastră nu se lucrează                sută, în raioanele Hunedoara,
                                      au mecanizat com­                              taşă pe minister.                                                            nizate în unităţile respective, au  pe măsura posibilităţilor. Din               Ilia şi Orăştie s-au însămînţat
                                      plect această opera-                                                                  U.T.M. Hunedoara a organizat          efectuat lucrări de bună calitate   suprafaţa de 71.117 lia., s-au în-           doar cîteva zeci de hectare. Din
                                                                                                                 I. Al.     o excursie de două zile (sîmbă-       pe ogoare, au îngrijit şi repa­

Veşti din comerţ                      --------------------- B S ------------                                                tă şi duminică) la care participă rat mai bine maşinile şi unel­ sămînţat pînă în prezent 67.352 situaţie reiese, că în raionul

Cu p anul de desfacere                   Pregătiri în vederea participării                                                  200 tineri fruntaşi în producţie      tele agricole.                      ha., ceea ce reprezintă 94,7 !a              Hunedoara mai ales, de la fi
           depăşit                    tineretului din R. P. R. la întîlnirea                                                şi în munca patriotică - din în­                                          sută. Acest procent deşi ‘éste ri­           noiembrie pînă în prezent nu
                                                                                                                            treprinderile oraşului.                  Şi muncitorii din G.A.S. Că-     dicat, nu poate totuşi să ne                 s-a însămînţat nici un hectar.
   Din c e le '140 unităţi de desfa­                pentru pace                                                                                                   lan sînt dornici să înveţe cît      mulţumească. Din analiza făcu­
cere ale O.C.L. produse indus­                                                                                                Tinerii furnaHşti,oţeIari, lami­    mai mult, să pătrundă în tai­       tă pe teren s-a constatat că rea­               Lucrările agricole de toamnă
triale interraionada Deva cele                                                                                              nateri, cocsari, aglomeraiorişti,     nele ştiinţei agrotehnice. In a-                                                 trebuie grabnic terminate. Or­
mai multe şi-au îndeplinit, şi                                                                                                                                    cest scop, luni, 9 noiembrie, la
depăşit planul de desfacere pe                                                                                                                                                                                                                     ganele de partid şi de stat au
luna octombrie. Printre acestea,         După cum . s-a anunţat, între   tult Gomitefud romîn de pre­                       constructori, strungari, electri­     G.A.S. Căla-n s-ă deschis învă-     lizările la însămînţări ar fi pu­            sarcina să mobilizeze toate for­
rezultate deosebite au obţinut        30 ianuarie şi 3 februarie 1960    gătire. Din comitet fac parte                      cieni etc., vor vizita în cadrul      ţămîntul agrozootehnic şi cursul    tut fi mai mari dacă s-ar fi                 ţele, pentru executarea la timo
unităţile din Cugir, Orăştie, De­     va avea loc la Bucureşti întîl­    personalităţi marcante ale vie­                    acestei excursii Oraşul Stalin        de mecanizatori.                    muncit mai intens, mai organi­               a acestor lucrări, pentru folosi­
va, Sebeş şi Brad care şi-au de­      nirea tineretului şi studenţilor   ţii obşteşti, culturale şi artisti­                cu monumentele sale printre                                               zat şi dacă s-ar îi folosit în­              rea Ia maximum a întregii ca­
păşit planul de desfacere cu          din ţările regiunii Balcanilor şi  ce, reprezentanţi ăi C.C.S.,                       care şi Biserica Neagră, Doîta-          La primele lecţii care au fost   treaga capacitate de lucru a                 pacităţi de lucru a maşinilor şi
5 pînă la 13 la sută. Pe an­          Mării Adriatice. In vederea par­   U.T.M., U.A.S.R., precum şi re­                    na, iar în Bucureşti, Muzeu! Le-      predate de inginerul Gheorghe       tractoarelor şi maşinilor agri­              tractoarelor.
samblu! întreprinderii, planul                                                                                              nin-Stalin, Muzeul de Istorie a       Vintilă şi de Neacşu Miron, or­     cole. Normal ar ii fost ca în
de desfacere a fost depăşit cu                                           prezentanţi ai altor organizaţii                                                         ganizator de partid, au partici­
1 la sută.                                                                                                                                                        pat 72 de muncitori permanenţi

La magazinul tineretului              ticipării tinerei generaţii a ţării de masă şi instituţii. Preşedinte P.M.R. şi diferite expoziţii.                         şi 21 de tractorişti.               această perioadă însâmînţărife să Situaţia însămînţărilor

                                      noastre la această întîlnire, sîm- ăl comitetului a fost ales scrii­                                                                                                                                         pe raioane la data de

                                      bătă la amiază a fost consti- torul Demostene Botez.3*1                                       SCHIMBUL DE NOAPTE-j 13 noiembrie a. c.

Magazinul alimentar nr. 2             Numeroase construcţii în unităţile                                                    P rivită de departe, hala o- trebuie grăbită. Trimite trei depăşire de normă. Are un                                   ALBA            97,l°/0
                                          socialiste din agricultură                                                              ţelăriei Martin nr. 1 pa­ oameni după cărămidă şi aju­ băiat de 8 luni, Ionel, pe care                           ILIA            96,2%
din Deva a primit nu de mult
                                                                                                                            re cuprinsă de incendiu. Feres­ torul la ştie.                            vrea să-l facă („dacă o vrea
denumirea de magazin al tine­
                                         In gospodăriile a   dăriile colective din   ne se preocupă de                      trele de sticlă, luminate mai            Inginerul Deheleanu com-         şi el, mai şti ce zace în capul
retului. Cei 8 utemişti care          gricole colective din  raionul Ilia, de e-     realizarea de con­                     puternic la fiecare răbufnire         plectează raportul şi ne expli­     unui copil!") tot oţelar („nu                SEBEŞ        95,7 %
                                      regiunea Hunedoa­      xemplu, s-au reali­     strucţii gospodă­                      a flăcărilor din melanjor, la         că de ce schimbul tor e frun­       e meserie mai frumoasă"). Mai
muncesc aici se străduiesc în         ra au fost termina­    zat economii de         reşti, necesare adă-                   fiecare deschidere a uşilor cup­                                          spune că în ciuda drumului
                                      te anul acesta 145     peste 400.000 lei       postirii animalelor                    toarelor clipesc straniu, inegal.     taş : disciplină, şarje rapide,     zilnic Brănişca-Hunedoara, în­
permanenţă să-şi îmbunătăţeas­        de construcţii-graj­   prin folosirea pietrei  proprietate obşteas­                   In şut este schimbul condus de        indici de utilizare înalţi, con­    ciuda propunerii ce i s-a fă­                ORĂŞTIE  93,5%
                                      duri, saivane, ma­                             că. Întovărăşită din                   inginerul Cornel Deheleanu            ducere corectă a procesului         cut de a trece la o secţie cu
că activitatea, deservind in cele     gazii etc., iar alte   din carierele apro­     raionul llia au con­                   şi maistrul Vaier Lăbu-                tehnologic, rebut sub admis.       munca în două schimburi, nu
                                      85 construcţii sînt    piate, confecţiona­     struit în ultimii ani                  neţ. Dacă afară e o tă­               Două echipe, cele conduse de        cedează, nu părăseşte cupto­
mai bune condiţiuni pe toţi           în lucru. Folosind                             31 de saivane pen­                     cere cumplită, în hală, for­          Simion Mihăilă şi Slvestri Jes­     rul. La cuptorul 2, cuptorul ca­             HAŢEG    91,5%
                                      în mare măsură         rea de cărămizi in      tru oi, iar cei din                    fota este obişnuită. Se în­           eu, lucrează deja in contul a-      re merge tare de tot — vorba
cumpărătorii. Astfel s-a ajuns        materiale din resur­                           raionul Orăştie 19                     carcă şi se ajustează cuptoa­         nului viitor.                       şefului de schimb — prim-to-
                                      se locale, colecti­    gospodării şi folo­                                            rele, macaralele de şarjare a-                                            pitorul, singur în cabină, îşi
ca in fiecare lună, magazinul                                                        saivane. Numeroa­                      leargă de colo-colo, iar la tur­         Lăbuneţ şi Ştefan Gîdăr          face de lucru la pupitrul de
                                      viştii au realizat în  sirea materialului                                             nare, macaralele-consolă, cu          convoacă o adunare fulger a         comandă. Echipa, strinsă grup
să-şi îndeplinească şi depăşeas­                                                     se întovărăşiri din                                                          utemiştilor din schimb. Se dis­                                                  HUNEDOARA 91,4%
                                                             lemnos rezultat de                                                                                   cută care tineri vor fi trimişi
că planul de desfacere. In lu­                               la defrişarea unor

nile august şi septembrie, de                                                                                                                                                                                                                      BRAD     91,3%

pildă, colectivul de aici şi-a

depăşit cu 15 şi, respectiv, 5

la sută sarcinile de plan. De

asemenea, In luna octombrie ei

au vindut mărfuri în valoare de       acest an construc­ păşuni de munte. raionul Haţeg şi-au                               fiecare capac ridicat fac să îm­ în excursie la Doftana şi la în spatele cuptorului, discută.

282.000 lei adică cu 32.000 Tei       ţii trainice şi ieftine. Şi membrii înto­ construit din resur­                        bobocească trandafirii de oţel        Bucureşti. Întrunesc unanimi­       Pînă la evacuare mai e vreme.
                                                                                                                            ai lingourilor.                       tatea Turcita şi Jescu de la 5.     Aşa-i la oţelârie, mai sînt şi
mai mult decît in luna prece­         La cele 16 grajduri vărăşirilor agrozoo­ se locale grajduri                                                                                                     „timpi morţi“. Cînd e vorba
                                                                                                                               In cabina maiştrilor, Lăbu-           La 23,15 mai pot fi văzuţi       însă de treabă să nu te pui cu
dentă. Totodată, prin evitarea        ridicate de gospo­ tehnice din regiu­ pentru vite mari.                               neţ consultă fişa şarjei de la        pe platformă oameni din schim­

pierderilor s-au realizat econo­                                                                                         *

mii in valoare de peste 1.000                                                                                               cuptorul 4. La cuptor Traian bul lui Lăbuneţ. Cei din schim­ oţelarii. Pămîi de căruţă. Mai

lei.                                                                                                                        Birlea cu echipa pregăteşte e- bul de noapte îşi văd liniştiţi ales dacă e vorba de cei de la

Printre cei care s-au eviden­                                                                                               vacuarea. La început cu ran­ de treburi. La cuptorul I con­ oţelăria veche: aproape 24.000

ţiat In deservirea cumpărători­                                                                                             ga de fier, apoi cu oxigenul; tinuă reparaţia, la 2 fierberea, tone oţel peste plan, economii

lor se numără şi utemiştii Con­                                                                                             La început o flacără albastră, la 3 pregătirea încărcării, la 4 de peste 4.200.000 lei in zece

stantin Popa, Rozalia Varda,                                                                                                apoi primele seîntei, apoi şu­ încărcarea, la 5 pregătirea e- luni, sarcina Conferinţei regio­

Zsok Maria şi Sebesteny Mar­                                                                                                voiul de la v ă : oţel. După zece vacuării. Pînă dimineaţa vor nale de partid in ce priveşte

gareta.                                                                                                                     minute oala de turnare e plină. mai fi date încă 2 şarje.                 creşterea indicelui de utilizare

                 CORNEL CORNEA                                                                                                  60 tone de oţel iau drumul           Se iau probe, se fluieră —       îndeplinită, rebutul sub admis.
                                                                                                                             trenului de turnare. Lingotie-       altcum nu te poţi face auzit —         Oamenii vor, şi vor face mai
                 corespondent                                                                                               rele aşteaptă oţelul, macaragii,      se discută în jurul cuptoarelor                                                    — Iar am înărziai de Ia şut!
                                                                                                                             solidificarea si laminorul, ale                                          mult. O spun şarjele care se                   — Iar... Mai mergem ?.
      lliMbgISk                                                                                                              cărui cuptoare trimit slabe re­      — afară s-a lăsat frig u l; cine­   succed una alteia, o spune                     — Eu zic să nu mai mergem. Dar
                                                                                                                             flexe verzui, lingourile. Pe ur­     va priveşte panoul cu rezulta­      Lăbuneţ, care a doua zi dimi­                plata cind se dă?
                                                                                                                                                                  tele întrecerii: necomplectat       neaţa, după cîteva ore de                      — T iit Tocmai azi i

      9 Oameni de nădejde                                                                                                   mă ajustarea, încărcarea, fier­ din 22 octombrie. ( Ce face co­ somn doar, va veni la opera­
      9 Schiţă : O invitaţie ama­
                                                                                                                            berea şi iarăşi evacuarea. Şi mitetul sindical de secţie ?). tiva pe sector să vadă ce mai

bilă...                                                                                                                     aşa mereu, ziua şi noaptea, Topor Loghin, în aşteptarea trebuie făcut, o spune Topor,
  9 Foileton T Domnul pi­
                                                                                                                            noaptea şi ziua, săptămîni şi şarjei, ne povesteşte cum a de­ pe care nici cum nu-l fură

cher e bine dispus pag. Il-a                                                                                                luni, cu mici întreruperi ca la venit oţelar, cum el, cel mai somnul în ciuda drumului Bră-

      ® Magazin sâptămînal                                                                                                  cuptorul I, bunăoară, în repa­ mic din şapte fraţi, a plecat de nişca-FIunedoara, o spune ma­
                                                                                                                            raţie.
      ® Sport    pag. III-a                                                                                                                                       acasă şi a venit la Hunedoara. caragiul Mărită, care-şi plim­

      9 Procesul de ta Dusseldorf                                                                                           Timpul trece. Se apropie ora Ne spune de lupta cu focul în bă macaraua fluierînd o me­

      ® Dezvoltarea legăturilor                                                                                             23. Pe platformă au apărut cei 13 ani de meserie, de pri­ lodie pe care numai el o aude,

comerciale dintre R.A.U. şi                                                                                                 alţi oameni. La cuptorul 3 To­ ma lui şarjă ca prim-iopitor — o spun — zorile — care fac

Uniunea Sovietică                                                                                                           por Loghin cercetează mersul a fost acum trei. ani — de dis­ să pălească feeria şarjelor de
  ° Lupta pentru indepen­
                                                                                                                            temperaturii şi stadiul repara­ ciplina echipei — unul a fost noapte — ca un simbol.

denţă a populaţiei din Zan-                                                                                                 ţiei la vatră. La ora I e pla­ exclus pentru că facea nemoti­             A. JURCA

zibar            pag IV -a                                                                                                  nificată încălcarea şi lucrarea vate — de cele 17 procente                FOTO: I. TEREK

                                                                                                                            vs —    \aî ^ -v u                    a */‘-w..''w v .av-j
   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53