Page 48 - 1959-11
P. 48
Pno LETAm D1N TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! O prgfioasg iniţiativă a
m----i-n-e--ri'¦l-o-r- d--in*--Valea Ji-u--l-ui-
Cele mai bune
brigăzi, !a cele mai
grele locuri de
muncă
' Şoful de brigadă Nagy Andrei este
un miner cu multă experienţă, pe ca-
re-1 stimează nu numai muncitorii din
Anul XÍ Nr0 1523 Duminică 15 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani Lupani, ci şi alţi oameni ai muncii din
p ro w a!aags tgTOdiR^iiuaaa aa toată Valea Jiului.
Gu vreo trei luni în urmă, obser»
Q b rig a d ă fru n ta şăa z i v a p r e z e n t a m : Desfiinţarea permiselor vînd că la un abataj vecin, cu condiţii
de circulaţie şi a taxelor mai grele de muncă, lucrurile nu mer
geau tocmai bine, el şi-a îndemnat ortacii
La secţia l-a a fa ţiune. Acum prin pentru biciclete să lucreze în acest loc de muncă. Ştia
că aici e nevoie de mai multă price
bricii chimice din 0- scurtarea timpului In scopul de a înlesni trans pere, de mai multă experienţă în apli
răştie lucrează şi portul oamenilor muncii — po carea procedeelor tehnice. In viaţa Iul
brigada condusă de de cernere se reali sesori de biciclete — la locul de miner lucrase de multe ori în con
comunistul Ioan Ma- zează mari economii. de muncă, Consiliul de Miniş diţii grele.
liţa. In cadrul bri Tot în urma unui tri a hotărît desfiinţarea permi
găzii, muncesc cu studiu amănunţit, ei La scurtă vreme după trecerea la
au mai confecţionat noul loc de muncă, planul abatajului
multă dragoste şi şi două jaluzele pen selor de circulaţie şi a taxelor - , <A . I — realizat înainte doar în proporţie
Grigore Trancea, lo- tru captarea de aer pentru biciclete (fără motor). de 77 la sută — a trecut suta, iar o
svf Sutâu şi Ioan fals la cuptorul de S-a deschis Tinărul Gh. Chira lună mai tîrziu a fost depăşjt cu 10
Cocoş, toţi membri de gaze calde, aer ne Comitetele executive ale sfa mvăfămîniul terminat Şcoala profe procente.
partid. Eforturile a- cesar pentru lichida turilor populare vor aplica de agrozootehnic sională din oraşul De- -ţ
cestora in mun rea stagnărilor in îndată această măsură. va abia in acest an. j Iniţiativa brigăzii comunistului Nagp
că au fost întot producţie. de masă ^ Sirguinţa de care a 1 Andrei a mai fest îmbrăţişată şi de
deauna încununate Excursii L dat dovadă in însuşirea meseriei l-a J alte brigăzi de la Lupeni. Cea con
de succese. In luna Aceste măsuri au m u n citoreşti In lupta pentru ridicarea con [ făcut ca astăzi să se numere prin- dusă de Ioan Sfitlic de la sectorul
octombrie, de pildă, făcut posibil ca nu tinuă a producţiei agrozooteh [ {re meseriaşii buni ai T.R.C.L.II. 1 IV A, aceea în care lucrează Dumi
această brigadă şi-a mai în trimestrul III, In ţară IN C L IŞ E U : Utemistul Gh. C!u- 1 tru Drumber şi Gheorghe Lădaru do la
realizat sarcinile de brigada condusă de sectorul V sud, sînt doar cîteva. Des
plan in proporţie de comunistul Ioan Ma- Un grup de muncitori frun ra éxecunnd lucrări de zidărie. "J pre roadele acestei preţioase iniţiative
116 la sută. tiţa să realizeze o e- taşi în producţie de la Uzina de vorbesc însă mult mai bine cele 4.352
conomie de 369.000 reparat utilaj minier din Petro ___r^ . tone de cărbune extrase de minerii sec-i
O preocupare prin lei, adică aproape un şani a plecat vineri dimineaţa torului I A în perioada 1 ianuarie —
cipală a membrilor sfert din angajamen într-o excursie organizată de că 9 noiembrie, cele peste 2.700 tone ex.
brigăzii este realiza tul pentru acest an tre comitetul de întreprindere. trase de colectivul sectorului II în a-
rea de economii. In al întregului colectiv Cu acest prilej, muncitorii de la ceeaşi perioadă, precum şi cantitatea
acest scop ei s-au din fabrică. de 2.241 tone cărbune cocsificabil ex
consultat cu mai tras în perioada amintită din abata-:
mulţi tehnicieni şi Disciplina în mun jele sectorului IV A.
împreună au anali că de care dau dova
dă toţi membrii bri
zat în amănunţime găzii, preocuparea U.R.U.M.P. vor vizita Doftana, nice, o mare importanţă o au lóate forţele pentru terminarea
procesul de produc lor permanentă pen iar în Bucureşti, Muzeul Lenin cursurile agrozootehnice de ma
ţie. In cele din ur tru realizarea sarci — Stalm, Muzeul de Istorie a să şi cele de mecanizatori. Din grabnică a însă
mă au ajuns la con nilor de plan şi rea P.M.R., diferite expoziţii, pre experienţa anilor trecuţi s-a
cluzia că fără meca lizarea de cit mai cum şi uzinele „Republica" şi constatat că mulţi dintre Ţinînd cont de recomandări se desfăşoare mai intens, avînd
nizarea operaţiunii de multe economii, sînt „23 August". cursanţii diferitelor forme de în- le cadrelor tehnice agricole, în- în vedere că timpul este destul
numai citevfi din văţămînt agricoli, apliaînd în
cernere a laninulni
nu se pot face pro faptele pentru care Printre excursionişti se numă practică cele învăţate, au de sămînţările cerealelor păroase de înaintat. Dar tocmai acum
grese în realizarea brigada comunistu ră fruntaşi în producţie din venit fruntaşi ai recoltelor bo de toamnă trebuie terminate cel însămînţările bat pasul pe loc.
de economii. Odată lui Ioan Maliţa de la principalele secţii ale uzinei. gate. De asemenea, tractoriştii mai tîrziu pînă la 1 noiembrie. Cu excepţia raioanelor Haţeg şi
găsită soluţia, mem secţia l-a a fabricii şi mecanizatorii din gospodă Din situaţia operativă comuni Brad unde în ultima săptămînă
* riile agricole de stat şi din sta cată secţiunii agricole a Sfatu
brii brigăzii au pro chimice din Orăştie în scopuf de a contribui mai ţiunile de maşini şi tractoare, lui popular regional Ia data de procentul însămînţărilor a cres
curat . pe plan local a fost declarată de mult Ia educarea patriotică a participînd cu regularitate la 13 noiembrie, reiese, că în re cut la 91,5 şT respectiv 91,3 la
întregul material, şi curind brigadă frun tineretului, Comitetul orăşenesc cursurile de mecanizatori, orga giunea noastră nu se lucrează sută, în raioanele Hunedoara,
au mecanizat com taşă pe minister. nizate în unităţile respective, au pe măsura posibilităţilor. Din Ilia şi Orăştie s-au însămînţat
plect această opera- U.T.M. Hunedoara a organizat efectuat lucrări de bună calitate suprafaţa de 71.117 lia., s-au în- doar cîteva zeci de hectare. Din
I. Al. o excursie de două zile (sîmbă- pe ogoare, au îngrijit şi repa
Veşti din comerţ --------------------- B S ------------ tă şi duminică) la care participă rat mai bine maşinile şi unel sămînţat pînă în prezent 67.352 situaţie reiese, că în raionul
Cu p anul de desfacere Pregătiri în vederea participării 200 tineri fruntaşi în producţie tele agricole. ha., ceea ce reprezintă 94,7 !a Hunedoara mai ales, de la fi
depăşit tineretului din R. P. R. la întîlnirea şi în munca patriotică - din în sută. Acest procent deşi ‘éste ri noiembrie pînă în prezent nu
treprinderile oraşului. Şi muncitorii din G.A.S. Că- dicat, nu poate totuşi să ne s-a însămînţat nici un hectar.
Din c e le '140 unităţi de desfa pentru pace lan sînt dornici să înveţe cît mulţumească. Din analiza făcu
cere ale O.C.L. produse indus Tinerii furnaHşti,oţeIari, lami mai mult, să pătrundă în tai tă pe teren s-a constatat că rea Lucrările agricole de toamnă
triale interraionada Deva cele nateri, cocsari, aglomeraiorişti, nele ştiinţei agrotehnice. In a- trebuie grabnic terminate. Or
mai multe şi-au îndeplinit, şi cest scop, luni, 9 noiembrie, la
depăşit planul de desfacere pe ganele de partid şi de stat au
luna octombrie. Printre acestea, După cum . s-a anunţat, între tult Gomitefud romîn de pre constructori, strungari, electri G.A.S. Căla-n s-ă deschis învă- lizările la însămînţări ar fi pu sarcina să mobilizeze toate for
rezultate deosebite au obţinut 30 ianuarie şi 3 februarie 1960 gătire. Din comitet fac parte cieni etc., vor vizita în cadrul ţămîntul agrozootehnic şi cursul tut fi mai mari dacă s-ar fi ţele, pentru executarea la timo
unităţile din Cugir, Orăştie, De va avea loc la Bucureşti întîl personalităţi marcante ale vie acestei excursii Oraşul Stalin de mecanizatori. muncit mai intens, mai organi a acestor lucrări, pentru folosi
va, Sebeş şi Brad care şi-au de nirea tineretului şi studenţilor ţii obşteşti, culturale şi artisti cu monumentele sale printre zat şi dacă s-ar îi folosit în rea Ia maximum a întregii ca
păşit planul de desfacere cu din ţările regiunii Balcanilor şi ce, reprezentanţi ăi C.C.S., care şi Biserica Neagră, Doîta- La primele lecţii care au fost treaga capacitate de lucru a pacităţi de lucru a maşinilor şi
5 pînă la 13 la sută. Pe an Mării Adriatice. In vederea par U.T.M., U.A.S.R., precum şi re na, iar în Bucureşti, Muzeu! Le- predate de inginerul Gheorghe tractoarelor şi maşinilor agri tractoarelor.
samblu! întreprinderii, planul nin-Stalin, Muzeul de Istorie a Vintilă şi de Neacşu Miron, or cole. Normal ar ii fost ca în
de desfacere a fost depăşit cu prezentanţi ai altor organizaţii ganizator de partid, au partici
1 la sută. pat 72 de muncitori permanenţi
La magazinul tineretului ticipării tinerei generaţii a ţării de masă şi instituţii. Preşedinte P.M.R. şi diferite expoziţii. şi 21 de tractorişti. această perioadă însâmînţărife să Situaţia însămînţărilor
noastre la această întîlnire, sîm- ăl comitetului a fost ales scrii pe raioane la data de
bătă la amiază a fost consti- torul Demostene Botez.3*1 SCHIMBUL DE NOAPTE-j 13 noiembrie a. c.
Magazinul alimentar nr. 2 Numeroase construcţii în unităţile P rivită de departe, hala o- trebuie grăbită. Trimite trei depăşire de normă. Are un ALBA 97,l°/0
socialiste din agricultură ţelăriei Martin nr. 1 pa oameni după cărămidă şi aju băiat de 8 luni, Ionel, pe care ILIA 96,2%
din Deva a primit nu de mult
re cuprinsă de incendiu. Feres torul la ştie. vrea să-l facă („dacă o vrea
denumirea de magazin al tine
In gospodăriile a dăriile colective din ne se preocupă de trele de sticlă, luminate mai Inginerul Deheleanu com- şi el, mai şti ce zace în capul
retului. Cei 8 utemişti care gricole colective din raionul Ilia, de e- realizarea de con puternic la fiecare răbufnire plectează raportul şi ne expli unui copil!") tot oţelar („nu SEBEŞ 95,7 %
regiunea Hunedoa xemplu, s-au reali strucţii gospodă a flăcărilor din melanjor, la că de ce schimbul tor e frun e meserie mai frumoasă"). Mai
muncesc aici se străduiesc în ra au fost termina zat economii de reşti, necesare adă- fiecare deschidere a uşilor cup spune că în ciuda drumului
te anul acesta 145 peste 400.000 lei postirii animalelor toarelor clipesc straniu, inegal. taş : disciplină, şarje rapide, zilnic Brănişca-Hunedoara, în
permanenţă să-şi îmbunătăţeas de construcţii-graj prin folosirea pietrei proprietate obşteas In şut este schimbul condus de indici de utilizare înalţi, con ciuda propunerii ce i s-a fă ORĂŞTIE 93,5%
duri, saivane, ma că. Întovărăşită din inginerul Cornel Deheleanu ducere corectă a procesului cut de a trece la o secţie cu
că activitatea, deservind in cele gazii etc., iar alte din carierele apro raionul llia au con şi maistrul Vaier Lăbu- tehnologic, rebut sub admis. munca în două schimburi, nu
85 construcţii sînt piate, confecţiona struit în ultimii ani neţ. Dacă afară e o tă Două echipe, cele conduse de cedează, nu părăseşte cupto
mai bune condiţiuni pe toţi în lucru. Folosind 31 de saivane pen cere cumplită, în hală, for Simion Mihăilă şi Slvestri Jes rul. La cuptorul 2, cuptorul ca HAŢEG 91,5%
în mare măsură rea de cărămizi in tru oi, iar cei din fota este obişnuită. Se în eu, lucrează deja in contul a- re merge tare de tot — vorba
cumpărătorii. Astfel s-a ajuns materiale din resur raionul Orăştie 19 carcă şi se ajustează cuptoa nului viitor. şefului de schimb — prim-to-
se locale, colecti gospodării şi folo rele, macaralele de şarjare a- pitorul, singur în cabină, îşi
ca in fiecare lună, magazinul saivane. Numeroa leargă de colo-colo, iar la tur Lăbuneţ şi Ştefan Gîdăr face de lucru la pupitrul de
viştii au realizat în sirea materialului nare, macaralele-consolă, cu convoacă o adunare fulger a comandă. Echipa, strinsă grup
să-şi îndeplinească şi depăşeas se întovărăşiri din utemiştilor din schimb. Se dis HUNEDOARA 91,4%
lemnos rezultat de cută care tineri vor fi trimişi
că planul de desfacere. In lu la defrişarea unor
nile august şi septembrie, de BRAD 91,3%
pildă, colectivul de aici şi-a
depăşit cu 15 şi, respectiv, 5
la sută sarcinile de plan. De
asemenea, In luna octombrie ei
au vindut mărfuri în valoare de acest an construc păşuni de munte. raionul Haţeg şi-au fiecare capac ridicat fac să îm în excursie la Doftana şi la în spatele cuptorului, discută.
282.000 lei adică cu 32.000 Tei ţii trainice şi ieftine. Şi membrii înto construit din resur bobocească trandafirii de oţel Bucureşti. Întrunesc unanimi Pînă la evacuare mai e vreme.
ai lingourilor. tatea Turcita şi Jescu de la 5. Aşa-i la oţelârie, mai sînt şi
mai mult decît in luna prece La cele 16 grajduri vărăşirilor agrozoo se locale grajduri „timpi morţi“. Cînd e vorba
In cabina maiştrilor, Lăbu- La 23,15 mai pot fi văzuţi însă de treabă să nu te pui cu
dentă. Totodată, prin evitarea ridicate de gospo tehnice din regiu pentru vite mari. neţ consultă fişa şarjei de la pe platformă oameni din schim
pierderilor s-au realizat econo *
mii in valoare de peste 1.000 cuptorul 4. La cuptor Traian bul lui Lăbuneţ. Cei din schim oţelarii. Pămîi de căruţă. Mai
lei. Birlea cu echipa pregăteşte e- bul de noapte îşi văd liniştiţi ales dacă e vorba de cei de la
Printre cei care s-au eviden vacuarea. La început cu ran de treburi. La cuptorul I con oţelăria veche: aproape 24.000
ţiat In deservirea cumpărători ga de fier, apoi cu oxigenul; tinuă reparaţia, la 2 fierberea, tone oţel peste plan, economii
lor se numără şi utemiştii Con La început o flacără albastră, la 3 pregătirea încărcării, la 4 de peste 4.200.000 lei in zece
stantin Popa, Rozalia Varda, apoi primele seîntei, apoi şu încărcarea, la 5 pregătirea e- luni, sarcina Conferinţei regio
Zsok Maria şi Sebesteny Mar voiul de la v ă : oţel. După zece vacuării. Pînă dimineaţa vor nale de partid in ce priveşte
gareta. minute oala de turnare e plină. mai fi date încă 2 şarje. creşterea indicelui de utilizare
CORNEL CORNEA 60 tone de oţel iau drumul Se iau probe, se fluieră — îndeplinită, rebutul sub admis.
trenului de turnare. Lingotie- altcum nu te poţi face auzit — Oamenii vor, şi vor face mai
corespondent rele aşteaptă oţelul, macaragii, se discută în jurul cuptoarelor — Iar am înărziai de Ia şut!
solidificarea si laminorul, ale mult. O spun şarjele care se — Iar... Mai mergem ?.
lliMbgISk cărui cuptoare trimit slabe re — afară s-a lăsat frig u l; cine succed una alteia, o spune — Eu zic să nu mai mergem. Dar
flexe verzui, lingourile. Pe ur va priveşte panoul cu rezulta Lăbuneţ, care a doua zi dimi plata cind se dă?
tele întrecerii: necomplectat neaţa, după cîteva ore de — T iit Tocmai azi i
9 Oameni de nădejde mă ajustarea, încărcarea, fier din 22 octombrie. ( Ce face co somn doar, va veni la opera
9 Schiţă : O invitaţie ama
berea şi iarăşi evacuarea. Şi mitetul sindical de secţie ?). tiva pe sector să vadă ce mai
bilă... aşa mereu, ziua şi noaptea, Topor Loghin, în aşteptarea trebuie făcut, o spune Topor,
9 Foileton T Domnul pi
noaptea şi ziua, săptămîni şi şarjei, ne povesteşte cum a de pe care nici cum nu-l fură
cher e bine dispus pag. Il-a luni, cu mici întreruperi ca la venit oţelar, cum el, cel mai somnul în ciuda drumului Bră-
® Magazin sâptămînal cuptorul I, bunăoară, în repa mic din şapte fraţi, a plecat de nişca-FIunedoara, o spune ma
raţie.
® Sport pag. III-a acasă şi a venit la Hunedoara. caragiul Mărită, care-şi plim
9 Procesul de ta Dusseldorf Timpul trece. Se apropie ora Ne spune de lupta cu focul în bă macaraua fluierînd o me
® Dezvoltarea legăturilor 23. Pe platformă au apărut cei 13 ani de meserie, de pri lodie pe care numai el o aude,
comerciale dintre R.A.U. şi alţi oameni. La cuptorul 3 To ma lui şarjă ca prim-iopitor — o spun — zorile — care fac
Uniunea Sovietică por Loghin cercetează mersul a fost acum trei. ani — de dis să pălească feeria şarjelor de
° Lupta pentru indepen
temperaturii şi stadiul repara ciplina echipei — unul a fost noapte — ca un simbol.
denţă a populaţiei din Zan- ţiei la vatră. La ora I e pla exclus pentru că facea nemoti A. JURCA
zibar pag IV -a nificată încălcarea şi lucrarea vate — de cele 17 procente FOTO: I. TEREK
vs — \aî ^ -v u a */‘-w..''w v .av-j