Page 49 - 1959-11

Pag. 2
mstBmma/ta a aaamaaaam
Peste tot unde clocoteşte frea­
mătul muncii entuziaste, in fa­
brici, în uzine şi pe ogoare, în-
tilnim oameni minunaţi, oameni
care prin eforturile lor creează
valori, slnt exemplu şi îndemn
la făurirea vieţii noastre noi
şi frumoase. In rînclurile ce ur­
mează, vă prezentăm cîţiva din­
tre miile de astfel de oameni.
Era pnn iulie
1959, după nu­
mai citeva zile
de la apariţia
hotărîrii plena­
rei C.C. al
P.M.R. din 13—
14 iulie. La se­
diul organizaţiei defectase automatul unei semă­
de bază, mem­
brii biroului şi cadrele de con­
ducere de la fabrica „1 Mai"
Petreşti, discutau despre posi­
bilităţile pe care le are între­
prinderea pentru continua re­
ducere a preţului de cost. Exis­
tau unele realizări în acest do­
meniu dar ele nu erau pe mă­
sură să satisfacă cerinţele. Cau­
za : procentul de brac era încă
ridicai. Trebuiau luate măsuri
pentru a înlătura acest neajuns.
— Eu cred că am putea face
ceva în această privinţă — a
spus Peter Pavel, maistru la
secţia finisaj, după ce a cum­
pănit bine lucrurile. Dacă la
tăierea marginei hîrtiei am re­
duce 1 cm. (4 în loc de 5 cm.),
am recupera o mare cantitate
de brac. E prevăzut să tăiem
5 cm. dar dacă vom tăia 4 cm.
calitatea nu va suferi cu nimic.
Studiată şi găsită bună pro­
punerea lui Peter a fost apli­
cată. Rezultatul : în mai puţin
de 4 luni s-au economisit aproa­
pe 6.000 kg. material fibros în
valoare de 27.000 lei.
De numele lui Peter Pavel
sînt legate şi alte măsuri care
au adus întreprinderii economii
mari. El a fost acela care, după
ce a discutat cu maiştrii Ioan
Grunim, Martin Nicotae şi Os-
vald Stano, a propus şi a sus­
ţinut cu toată tăria ca maşinile
de finisaj să fie preluate din
mers. In felul acesta timpii mor­
ţi ( circa 45 minuté în 24 ore)
au fost eliminaţi şi, drept rezul­
tat, zilnic se scoate cu 6.000 kg.
mai multă hîrtie finisată.
In cameră s-a
aprins din nou |;
lumina. Pentru ;
a cita oară? Nu- §
mai Ioan Ca- j§
rapcea, meca- g
nie la S.M.T. V
Miercurea, o
ştie. Ba mai
ştiu şi tovarăşii
ini de muncă, tractoriştii, Pe
care zi şi noapte îi ajută pen­
tru ca lucrările agricole să mear­
gă cit mai bine.
In noaptea aceea în&ă a fost
chemat de un vechi prieten al
său, tractoristul Ştefan Bereş
occs& xs
Nn credeam că acţiunea noas-
1 se va termina totuşi cu bi-
:. Şedeam mai în fundul sălii
unde puteam cuprinde dintr-o
ivire întreaga adunare, ca
-mi pot da-seam a de atmos-
¦ă. Şj nu de puţine ori, în
•rsul şedinţei, am blestemat
pa în care eu, în calitate de
cretar al organizaţiei U.T.M.
i uzină, acceptasem ca refera-
1 să fie prezentat de acest tî-
ir, ca să nu-i zic individ, pe
ime Mitru Ţepea. Participa­
nt la atîtea şedinţe, consîătu-
, întîlniri, dar niciodată n-am
îcut prin asemenea clipe, şi
ta din cauza celui cu „refera-
1“. Credeam şedinţa dată peste
p. Şi tocmai o şedinţă în care
lalizam o problemă care ne
dea pe degete şi pentru care
imisem critici din toate păr-
e.
Era vorba de căminele mun-
loreşti ale uzinei. De toate —
;i. Noi nouţe, confortabile, cu
mere cochete, \ mobi late • fru-
ds, parchet pe jos, calorifer.
ircă-1 văd şi acum pe Mitru
ta, cu un an şi ceva în urmă,
id şi-a luat. garsoniera în pri-
ire : a deschis tacticos feres-
ele mari ale camerei, ;ţdmi-
td minunata, privelişte a mun-
or împăduriţi şi făcînd cu o-
iiui, semn că era satisfăcut. A
obat robinetele la baie, a cer­
cat parchetul galben deschis,
jroape alb, şi-a răsucit musta-
i imaginară în uşa dulapului
D m rtvitJL s o a A t r s i W L V i wr. 1523
care lucra pe tarlalele G.A.C. Borbely Vilmoş. Dacă am cer­ Despre existenţa „Camerei de­ lui oare acum s-a amestecat cu
din Vingard. In plină noapte ceta însă registrul în care sînt putatului de la Sfatul popular noroiul. O măsură s-a luait to­
se rupsese axul de la baterii şi înscrise inovaţiile, pe fiecare filă al oraşului Deva 'ne aminteşte tuşi : In fiecare plan de mun­
cadranul principal al discuitoru- vom găsi numele său. o... firmă aşezată deasupra unei că trimestriali al comitetului e-
lui. La o oră după aceea, meca­ uşi, imediat ce intri în sediul xecutiv al sfatului popular o-
nicul Ioan Carapcea a fost la La fabrica r ........ : , sfatului.' Atît. răşenesc s-a prevăzut... repara­ ^VNAAAAAA/'vV'v v/X /X /N /X/S/X /X ^ V N /N /X
faţa locului. La lumina faruri­ rea străzii Poştei". Acest lucru
lor tractorului a verificat cu a- „Simion Băr- H drept că la începutul aces­ s-a prevăzut şi în planul trimes­ 1 Domnul picher Ion Berea păstrează neştirbită de ani
nuţiii“ din Sebeş, tui an în.urm a unei sezisări a- trului IV. Cetăţenii din oraşul > s-a trezit dimineaţa la ora de zile. Nimeni nu îndrăzneş­
tenţie fiecare piesă în parte, li­ paflite în ‘ziarul nostru, comite­ Sebeş aşteaptă însă alte mă­ te nici măcar să crîcnească
nele au fost schimbate, altele sarcinile privind tul executiv al sfatului popular suri pe oalre să le ia tovarăşii obişnuită. Şi-a mîngiiat pîn- în faţa sa. Domnul picher a
sudate — după cerinţă. Ajutat realizarea de e- orăşenesc a luat unele măsuri de la sfat, şi anume : să repare tecele destul de rotunjit, şi-a dat în acest sens cîteva lec­
de tractorist, Carapcea a lucrat conomii au fost care au constat în... planuri de neînţîrzitaf strada. privit în oglindă obrajii plini ţii zdravene, aşa ca să fie
timp de ?ouă ore. muncă. Firesc era ca activita­ şi roşcovani şi, plescăind din ţinut minte şi ’să servească
împărţite pe fie­ tea „Camerei deputatului“ să Drumul nim ănui limbă de plăcere, a servit de­ exemplu tuturor. Mai întîi,
In jurul orei unu noaptea, care om în par­ se fi îmbunătăţit. Şi poate că junul bogat, asortat. Fluie- pe unul diirtre muncitori care
te în raport s-ar fi îmbunătăţit daqă s-ar fi Localităţile din . Valea Jiului rînd apoi o melodie veselă, a îndrăznise să-i spună părerea
cinci cei doi şi-au strips mîna cu posibilităţile. luat alte măsuri. In prezent,, pe sînt legate între ele prin şosele ieşit din casă şi s-a îndrep­ despre metodele sale de con­
tovărăşeşte, discuitorul, reparat, uşa „Camerei deputatului“ a care în ultimul timp în mare tat bine dispus spre distric­ ducere, l-a dat frumuşel afa­
funcţiona normal. Georgetei Stoica, de pildă, i-a fost agăţat un lacăt măre pe parte au fost reparate şi chiar tul de cale ferată, pe care, ră din birou şi l-a condus pî­
revenit sarcina de a realiza zil­ care membrii comitetului exe­ asfaltate. Există însă un drum, de mai mulţi ani şi cu „onoa­ nâ departe, cu un potop de
Carapcea însă n-a mers aca­ nic o economie de 1,20 lei. La cutiv îl văd în fiecare zi, dar nu cel dintre Uribaini şi Gîmpu lui re” îl conduce. In drum spre înjurături. Căci, vedeţi, din-
să. a fost chemat la Ungurei. Se prima vedere, această cifră pa­ se gîndese să-l dea jos, iar Neag, de soartă căruia nu se birou, şi-a rotit de mai multe sul, domnul picher, are o ma­
re neînsemnată. Totuşi, pentru „Camera deputatului“ să-şi reia mai îngrijeşte de mult timp ni­ ori privirile de-a lungul căii re afecţiune pentru înjurături
nători, pe care l-a înlocuit în realizarea ei se cer eforturi sus­ activitatea. Şi cetăţenii aşteaptă meni. Este, oum s-ar zice, dru­ ferate şi a rostit plin de mul­ şi bruscări, ii aduc satisfacţie
cîteva minute. Automatul defec­ ţinute, cărora Georgeta Stoica acest lucru 1 mul nimănui. U rm area: dru­ ţumire : şi bineînţeles bună dispozi­
tat. l-a luat cu el, pentru a-l re­ le face faţă cu cinste. Numai în mul diin Căluza gropilor şi al ţie. De aceea, zilnic, el îşi în­
condiţiona. De fapt numai în luna octombrie şi-a depăşit ,sar­ M ăsuri !? — Minunat. 0 să am a- tăreşte „autoritatea" înjurînd
ultima lună a realizat, prin re- cinile de plan cu 45 la sută. De noroaielor este aproape imprac­ nul acesta un fin... pe cinste! pe muncitori sau ameninţîn-
condiţionarea diferitelor piese, e- asemenea, mapele, sacoşele şi Pe strada principală din o- ticabil. du-i cu cine ştie ce sancţiune.
conomii în valoare de aproape cordoanele lucrate de ea sînt în­ raşul Sebeş îţi este mai mare Şi bine, foarte bine dispus, Pe cei mai „colţoşi", îi pune
5.000 lei. totdeauna de bună calitate. Pen­ dragul să circuli. Este o stradă Povestea începe cu cîţiva ă’ni a intrat în birou să--şi facă
tru ea, principala sursă de rea­ asfaltată, curată, ceea ce de­ în urmă cînd de această porţi- socotelile. repede „la
Ioan Carapcea manifestă gri­ lizare a economiilor este folo­ monstrează grija gospodarilor
jă deosebită pentru ridicarea oraşului. Aşa este în Centrul o- unie de drum se îngrijea Oricine-l vede pe domnul pund". Ori îi
nivelului de calificare al oame­ sirea raţională a soluţiei de li­ raşului. Să vedem însă cum I.F.E.T. Lupani. I.F.E.T.-ul a picher Ion Ber­
nilor. Zece tineri au învăţat de stăm cu străzile periferice. mută în altă
la el tainele acestei meserii. pii cordoane. In direcţia reali­ solicitat administrare^ drumu­ ea, îl invidia­
Să pornim, de pildă, pe stra­ lui deoarece învestise Hainii pen­ parte, ori face
zării de economii, tovarăşa Stoi­ da Poştei. De la primii paşi te ză. întotdeau­ tot ce-i stă în putinţă să-i dea;
tru reparaţii. Acum însă afară din serviciu.
ca le-a ajutat mult şi pe mun­ întîmpină pietroaie, gropi pline I.F.E.T.-ul a fost desfiinţat şi na bine hrănit,
ca urmare' drumul a rămas în Şi mai este bine dis­
citoarele Ana Crăciun, Maria de noroi vîscos care trece peste întotdeauna bine dispus. Care pus domnul picher Berea pen­
voia soărtei. Sfatul popular ra ­ este izvorul acestei bune dis­ tru că a reuşit să-i facă pe
Cetean ş.a. Acest lucru îl face glezne şi fac aproape imposibi­ ional, respectiv secţia de dru­ poziţii ? toţi muncitorii să i se adre­
seze cu „>domnule picher".
de altfel cu toate muncitoarele lă circulaţia pietonilor. muri din Petroşani, spune că Mai întîi, o mare satisfac­ Pentru dînsul, o satisfacţie
drumul nu e al lor. Direcţia ţie î.i produce finul. mai mare ca aceasta nu exis­
Toţi muncito- ,,... noi venite .în fabrică. Strada Poştei a intrat în re­ silvică nu vrea să preia dru­ tă. Şi, ca riu cumva să-i pia­
Ţii şi uneori Toată lumea ştie că pe ră tocmai acum buna dispo­
chiar tovarăşii Am prezentat mai sus cîţiva paraţie de vreo trei ani de zile. mul. Disputa pentru a găsi porţiuni mari de pe marginea ziţie, după cum aţi observat,
muncitori fruntaşi, adevăraţi a- căii ferate, de o parte şi de n-am îndrăznit nici noi să-l
din conducerea nimatori ai întrecerii socialiste. Prin munca voluntară a cetă­ un stăpîn se simte însă. Gro­ alta, creşte fîn. Acest fîn, ca­ numim altfel decît „domnul ţ
fabricii „Vidra" Munca lor neobosită, comporta­ lea ferată îl contractează cu picher".
din Orăşiie, cînd rea exemplară şi modestia care ţenilor s-au transportat aici su­ pile se adîncesc şi circulaţia diferiţi cetăţeni, şi mai întîi
îi caracterizează fac ca ei să se este mult îngreunată. cu muncitorii de la întreţine­ Buna dispoziţie a domnu­
au vreun necaz bucure de încrederea şi stima co­ te de m.c. pietriş. Dar numai rea căii, pentru a-l cosi şi a-l lui picher Berea mai are un
cu producţia, Şi dacă disputa dintre sfatul folosi în scopuri personale. izvor. Şi acesia pleacă toc­
lectivelor în mijlocul cărora îşi atît. Aceasta fiindcă, Comitetul Pînâ aici toiul e legal. Numai mai de la Deva, de la secţia
dau fuga la sec­ desfăşoară activitatea. Acest lu­ popular şi Direcţia Silvică va că la Zam, domnul picher are L 7. Deşi îi cunoaşte com­
ţia mecanică, la cru are o explicaţie: sînt comu­ executiv aii sfatului popular o- mai continua, drumul va deveni principiul său de a repartiza portările, conducerea secţiei
Vilmoş baci — cum îi mai zic nişti, oameni ele nădejde, oame­ parcelele de fin contractate, nici nu s-a gîndit măcar să-l
ei — să te dea un sfat. Au în­ ni cu care ne mîndrim. răşenesc nu s-a îngrijit să ia în mod inevitabil impracticabil. muncitorilor din subordine. supere pe domnul picher.
El, ca şef, ia partea teului, Domnind în pace în distric­
credere în el, deoarece i-a aju­ V. PIŢAN măsuri de aştornerea pietrişu- adică suprafaţa cea mai mare tul său din Zam, domnul Ber­
şi mai bogată în fîn. Celor­ ea are deci „toate motivele"
tat întotdeauna. I. MANEA ----------------------- 's e g a s ----------------------- lalţi muncitori, le repartizea­ să fie bine dispus.
ză parcele mici şi sărace în
Celor care ascuţeau la poli­ firi. Şi, buna dispoziţie care Ieşind de la birou şi mer-
zor cuţitele pentru maşinile de începe cu repartizarea parce­ gînd spre casă, domnul pi­
ras şi scărmănat, Borbely Vil­ lelor de fîn, culminează a- cher are acelaşi aer de vo­
moş le-a făcut un dar: o stan­ tunci cînd domnul picher se ioşie şi bună dispoziţie. Cal­
ţă. Cu ajutorul stanţei, prevă­ duce la coasă. Dar să nu cre­ culele cu finul au ieşit cum
zută cu un panson, dinţii cuţi-- deţi că dueîndu-se la coasă, nu se poate m.ai bine, iar a-
tutui pentru scărmănat se fac domnul picher coseşte. Asta casă, coniţa este mulţumită
în numai 2 minute, în loc de o nu. Doar nu degeaba e şeful pentru că muncitorii i-au
districtului. Se duce la coasă tăiat lemnele şi i-au adus a-
oră, atunci cînd erau tăiaţi la Muzeul regional ca să supravegheze munca pă. Domnul picher se ospă­
polizor. din oraşul Deva o- „voluntară", pe care i-o pres­ tează copios cu prînzul, apoi
feră vizitatorilor tează muncitorii districtului. Şi îl udă cu vinişor. Nu de alta,
Intr-o zi Solomon Caraşca, se mai duce la coasă pentru a dar obrajii trebuie să-şi păs­
largi posibilităţi vedea dacă se fac bine clăi- treze rotunjimea şi culoarea.
muncitor la uscătorie, i s-a ptîns de îmbogăţire a cu­ le, dacă se coseşte totul. Asta, Liniştit, îşi face după aceea
că lucrează în condiţii grele. noştinţelor despre pentru că dumnealui vinde fi­ siesta...
trecutul istoric al nul şi de, socoteala trebuie
— Prea multe eforturi depu­ poporului nostru. să-i iasă. Şi-apoi, dueîndu-se Numai de n-ar auzi de toa­
nem, cărînd cu coşul sau ăruh- El este vizitat de la... coasă la locul numit te acestea, Direcţia regională y
cînd de la parter la etaj, zilnic mii de oameni ai „Pietriş la vale", domnul pi­ C.F.R. Timişoara. Nu ele alia, >
peste 2.000 piei. muncii din regiu­ cher îşi măreşte buna dispo­ dar s-ar putea să-l scuture
nea noastră şi din ziţie. un pic şi să-i strice buna dis­
Vilmoş baci s-a gînâii mult alte regiuni. poziţie.
Domnul Ion Berea este a-
cum să-l ajute pe Caraşca şi IN CLIŞEU: Mu­ poi dispus pentru că autori­ PAUL GHE0RGH1U
pe tovarăşii săi de muncă. Şi zeul regional din tatea sa de şef al districtului
după cîteva săptămîni a prezen­ oraşul Deva.
de cale ferată din Zam se
tat inginerului cu problemele de
inovaţii, documentaţia pentru o
scară rulantă cu ajutorul căreia
să se facă transportul pieilor de
la parter la etaj. In felul aces­
ta se vor înlătura complect e-
forturile fizice şi se va econo­
misi mult timp. In curînd ino­
vaţia va fi pusă în aplicare.
Acestea sînt numai două din
inovaţiile realizate de tovarăşul
Jo « o trebui mai întîi să le facem sti­ Cînd am terminat de trecut la început o vedeam grea, spi­ nul nr. 1 şi cei care-1 locuiesc. E
maţilor noştri vecini o vizită. Pe prin toate camerele căminului, noasă : să vizitez căminul nr. 1, un cămin frumos, curat. Ca să
de haine de credeai că ai de-a şi gospodarul uzinei că-i repar­ urmă stabilim. se făcuse deja tîrzlu. Era într-o unde deseori s-a spus că e mur­ vă convingeţi, tovarăşii din că­
face cu un copil răsfăţat. Apoi tiza aici pe noii veniţi, mulţi miercuri seara. Ne-am 'oprit în dărie, dezordine, lipsă de grijă minul nr. 1 m-au rugat ca de
a spus pe un ton sentenţios : de pe la sate, care nu prea pu­ Zis şi făcut. A doua zi, biro­ stradă ca să vedem ce aveam
ul organizaţiei U.T.M., împreună de făcut. Cu toţii am fost de faţă de avutul obştesc şi să vin la tribuna acestei adunări să
— Scumpi tovarăşi, am luat neau preţ pe lustrul parchetului, cu gospodarul uzinei, Mitru şi acord ca a doua zi, în locul o- în faţa acestei adunări cu a- vă transmit la toţi o amabilă
act de locuinţa ce mi-a fost re­ pe curăţenie. Cînd aveam şedin­ încă vreo trei fete de la cămi­ bişnuitei joi a tineretului, să ţi­ invitaţie de a le vizita căminul.
ţe ou utemiştii totdeauna ni se nul nr. 3 au alcătuit o comisie mănunte. Mi s-a cerut să-i
partizată. E cum scrie la carte. nem o şedinţă cu tinerii din cele critic taire pe cei de la Nu azi, ci peste două zile, sîm-
în toată regula şi am pornit să trei cămine în care să se discu­ cămin, pe motivul că nu bătă după-amiază, cînd sînt şi
/Mersi la toţi şi vă promit recu­ amintea de căminul nr. 1, de vizităm, cameră cu cameră, că­ te despre situaţia căminului nr. ţin curăţenia, că se urcă cu ei mai liberi. Vă rugăm să ve­
noştinţă 1 murdăria de aici, şi nu puţine minul nr. 1. Cîteva camere erau picioarele încălţate pe cearcea­ niţi cu toţii, căci numai astfel,
erau apropourile la educaţie, la curate, dar celelalte... Iţi săreau 1. Am hotărît ca referatul să iie
Aş fi vrut atunci să-i atrag grija pentru avutul obştesc. făcut de Mitru. căci el îsi no­ furile curate, că lasă ţevile şi convingîndu-ne, la faţa locului,
atenţia lui Mitru că ar fi bine în ochi culoarele murdare, par­ tase mai amănunţit tot ce vă­ robinetele să curgă ; cei ce locu­ cum stau lucrurile, vom putea
ca din prima zi să păstrăm cu — Mitrule — i-am' spus oda­ chetul negru, de parcă aici ar zuse. iesc în căminul respectiv parcă spulberai părerea urîtă, a unora'
grijă căminul, dar mă gîndeam tă, după o asemenea şedinţă — fi fost interzis ştersul pe picioa­ despre simpaticii noştri vecini...
îmi place căminul vostru. Ordi­ — Mitrule, ne-a'm înţeles noi, ar fi fete de pension şi nu me­
re ! Vreo cîţiva tineri, neîncre­ referatul să fie critic. Aşa, la seriaşi. Ga să văd cum stau lu­ Cu aceste cuvinte Mitru şi-a'
ne, curăţenie, gust. Probabil că zători probabil În broaşte, bă­ sînge, să se simtă. Nu uita să crurile, am fost trimis să vizitez încheiat „referatul“ iar Mia 0 -
vreţi să întreceţi fetele. Ei bine, tuseră în uşile furniruite ale du­ căminul. Vă spun, tovarăşi, că preă, cea de la căminul fetelor,
vorbeşti despre grija faţă de a- pentru mine a fost o adevărată a uitat cu totul că la ordinea
dar eu, uite, v-o spun în faţă : lapurilor belciuge mari, de care vutui poporului, să arăţi cum su rp riză: peste tot ordine, cu­ de zi stabilisem şi „discuţii“ şi
răţenie, grijă faţă de inventar. a declarat şedinţa închisă.
că-i tulbur dispoziţia. Ar fi fost sînteţi egoişti. Vreţi ca numai atîrnău lacăte grele, cît pumnul. trebuie să trăiască un om civi­ Tovarăşi, le-am spus eu celor
şi de prisos, căci oricine a vizi­ voi să aveţi un cămin frumos Pe cearceafuri — urme de bo­ lizat. Să pui problema ta're. de la căminul nr. 1, despre voi Am plecat furios, ca să nu
se spun lucruri urîte. Şi nu-i dau ochi cu Mitru. Cine ştie ce
tat căminul nr. 2 şi-a dat seama _fără să vedeţi cum cel de peste canci, şi nu puţine robinete e- — T a re ! a subliniat Mitru. drept. Eu m-am convins că la ar fi ieşit. Mă grăbeam, dar cei
că Mitru ştia să-şi îngrijească drum, numărul unu, e în dezor­ rau defecte. Mitru le însemna pe semn că părerea era unanimă. voi e ordine, dar cum să spul­ din căminul nr. T mi-au luat-o
locuinţa. El a fost acela care' dine. berăm părerea 'asta' greşită des­ înainte. M-am oprit să-mi iau
toate Într-un carneţel şi ofta. Nu Apoi ne-am despărţit. Nu mai pre căminul în care locuiţi, ce ţigări de la chioşcul din colţ.
ba lăuda pe unul care îngrijea — Dacă-mi îngăduiţi să vă mai vorbesc de gospodar, om vorbesc că ne-am temut de o să facem ca să salvăm presti­ Am intrat în vorbă cu nişte cu­
calm, dar cît pe ce să-şi iasă giul vostru de oameni civili­ noscuţi şi am rămas acolo mul­
căminul, ba critica pe altul ce răspund, tovarăşe secretar — din fire. Dar cel măi grozav e- slabă participare la şedinţă a zaţi ?
se dovedea neglijent Nu degea­ ripostă Mitru pe lin ton cît se fect îl avu prezenţa în comisia celor din căminul nr. 1 şi ca să tă vreme. Nu că aş fi avut chef
noastră ă celor trei fete, care Mitru se opri, şi bău tacticos de vorbă, dar de acolo se vedea
ba l-au ales preşedinte al comi­ poate de oficial. Am impresia nu dăm acţiunea peste cap ne-ăm un pahar cu apă. Ce n-aş fi dat prin ferestrele puternic lumina­
au contribuit cum nu se poate pus cu toţii problema mobiliză­ să fi putut trage şi eu cîteva în­ te ale căminului nr. 1 cum „sim­
tetului de cămin. Sub conduce­ că aşteaptaţi să mergem noi să mai bine la succesul „lucrărilor“ rii. Şi aşa, preocupaţi de mobi­ ghiţituri, că mă trecuseră toate
lizare, am scăpat din vedere să căldurile. Ne Înţeleseserăm una paticii vecini“ ai lui Mitru
rea lui, căminul nr. 2 rivaliza le facem curăţenie, să le gos­ comisiei: ridicau păturile să se văd referatul lui Mitru. cu Mitru şi el uite ce face. Să umblau cu găleţi, mături, cîrpe
vadă cearceafurile, deschideau de praf de parcă erau apucaţi...
în ordine, curăţenie cu căminul podărim noi casa. Dacă acesta ...In fine se anunţase ordinea minţi atîţia oameni, să vezi una
dulapul, se plecau să vadă ce-i de zi şi Mia Oprea', care prezi­ şi să le spui alta. II vedeam pe Da, cei din căminul nr. V se
nr. 3, locuit de fete. Cînd venea vă este gîndiil, tovarăşe secre­ sub paturi. Mia Oprea', mai Mitru pus în discuţia organiza­ pregăteau pentru vizita de sîm-
da adunarea', a arătat pe scurt ţiei U.T.M., sancţionat şi tot mi bătă. Mi-a venit inima la loc,
vreo delegaţie sau cineva care tar, apoi eu, deşi, după cum bună de gură, nu pleca fără să-l că la căminul nr. 1 situaţia nu-i se părea puţin. dar parcă tot nu mă puteam îm­
ia pe cîte unul la ro s t: prea strălucită, apoi i-a dat cu-
vroia să vadă cum trăiesc tine­ ştiţi, sînt un băiat amabil, vă vîntul lui Mitru, să prezinte re­ — Da', tovarăşi, continuă el păca cu ceea ce făcuse Mitru.
— Te-am văzut eu pe dum­ feratul. după ce băuse din pahar şi tu ­ Măcar să mi-o fi spus şi mie,
rii muncitori' ai uzinei noastre, refuz ! neata dînd tîrcoale fetelor noas­ şise în pumn, să facă impresie. că de, aveam tot dreptul în ca­
tre. Poate că ai de gîncl să te — Scumpi tovarăşi partici­ Ne-am făcut o părere neconfor­ litate de secretar al •organizaţi­
propuneam fără să clipesc din — Te faci că nu mă înţelegi, panţi la adunare, a început Mi­ mă cu realitatea despre cămi­
şi însori. Dar eu m-am lămurit tru, de credeai că e jurist şi nu ei U.T.M. din uzină...
ochi o vizită la căminul ful AAi- AAitrule, dar mai repede îmi vi­ şi am să le spun 'şi fetelor cum
ajusior de precizie în uzină. Mi I. BRANEA
tru. Dacă măi era cazul, tre­ ne să cred că nu vrei să ne a- stau lucrurile. Mai mare ruşi­ s-a înci eclinţat o misiune, care,
nea ! Care e toanta aia să stea.
ceam şi pe la căminul fetelor, juţi. N-a zis nimeni să mergeţi, cu asemenea oameni în casă ?
căci nici cu acesta nu ne era ru­ voi, de la căminul nr. 2 să spă­
şine. Dar cînd era vorba de că­ laţi şi să lustruiţi parchetul.
minul nr. 1, te apuca durerea Dar aşa, un sfat, o iniţiativă,
de cap. Poate, aşa se obişnuise­ ceva ca să-i ajutaţi. Ce spui ?
ră cei de aici, poate era' de vină •— Ge-aş putea spune ? Ar