Page 50 - 1959-11

Nf„ I523
Intre 16 şl 19
noiembrie, la ci- 0.
nematograiul „Fi- producţie a studiourilor ria Rosales şi e
ilimon Sîrbu“
argentiniene
din Deva va rula filmul „Vîrsta to s-S recomandat fetei cu nu­
’dragostei",; Iadă subiectul fil­ mele de Mir an da — nume sub
mului.
Avocatul şi diplomatul Alber- şi i-a spus că este un compozi­
to Mendes Tejada s-a întors la
Buenos Aires după o absenţă
de 15 ani.
Sosirea în casă părintea-sca
i-a răscolit din nou dureroasele
amintiri ale tinereţii lui. Nici
acum, după 25 de ani, n-o uita­
se pe femeia pe care o iubise şi
care-I făcuse atît să sufere prin
trădarea ei.
Rămas singur, în timp ce foţi şi a se întreţine.
ai casei se culcaseră, bătrînul îngrijorat de soarta fiului său
retrăieşte acea seară petrecută care-şi neglija studiile şi temîn-
cu 25 de ani în urmă.
...La teatrul Impenor, artista mai tîrz’iu, cum suferise şi el o-
Soledad Reales
dădea spectaco­
lul de adio. So- La C î l î G i î i a deschis inima în
Iedad Parasea „Filimon Sirfou“ Deva {ate Juî. Ei i-a
toTtrul, ° pentru
a începe o viaţă nouă alături
de Alberto Mendes, cu care se
căsătorea în acea seară.
Bătrînul Mendes Tejada, aflat
printre spectatorii din sală, era
botărît să împiedice cu orice
chip această căsătorie, care ar
fi distrus cariera fiului său. O
căsătorie cu o femeie dinţr-o
clasă inferioară lui, l-ar fi dus
pe Alberto la pierderea privile­
giilor pe care i le acorda lumea'
sa, i-'ar fi închis toate uşile,
chiar şi pe cea a casei sale.
In ultima pauză a spectacd-
lului, intrînd în cabina Soleda-
dei, el i-a spus totul. T-a cerut
femeii care-1 iubea pe fiul său
să renunţe la el, în numele dra­
gostei oe care i-o purta'.
Soledad, cu sufletul sfîşiat de
durere, a primit sacrificiul. In
zadar a aşteptat-o Alberto, îm­
preună cu comesenii în seara
aceea, seara căsătoriei lui. So­
ledad i-a trimis, doar inelul de
logodnă şi un bilet prin care-I
aminte hotărîrea ei de a se des­
părţi de el. Apoi a dispărut pen-
fr- tofd.e'ăuna.
Crezînd că ar putea exista o
plată pentru sacrificiul femeii
căreia-i distrusese viaţa, bătrî­
nul îi comunicase prinfr.-un bi­
let că-i oferă suma de 20.000
pesos.
Intr-o zi, pe cîrid aştepta lă
teatru sosirea lui Mendiondo,
Alberto a observat că lîngă el
mai aşteptă o fată, cu ochi ă-
dînci şi negri şi părul cu refle­
xe de abanos. Intrînd în vorbă
cu ea, el a aflat că fata se nu-
Clinele enot
Nu de mult, prin împrejurimile ora­
şului Alba Iulia ă fost yăzut un ani­
mal curios la înfăţişare. Unii ziceau
că-i vulpe, iar alţii — că-i viezure. In
cele din urmă, cetăţenii I-au prins şi
I au prezentat subfilialei de vînătoa-
re din oraş.
S-au făcut adevărate studii asupra
uimalului, pînă s-a stabilit că nu
este nici vulpe, nici viezure', oi o vie­ cetatea Devei este transferată tură cu „poarta împărătească“, zburînd pe deasupra rîului. Şi-a în­
ţuitoare cu caracteristici asemănătoa­
re acestora: dinele enot. Este unul
din foarte puţinele exemplare văzu­
te pînă acum în ţara noastră.
Expedifie
în Amazonia.
Pentru a înlocui şerpii veninoşi din
oîecţia Muzeului din Budapesta, dis­
puşi cu ocazia contrarevoluţiei din
ctombrie 1956, o expediţie ştiinţifică
ngară va parcurge jungla braziliană,
îarmată cu un utilaj special, con-
tînd în primul rînd dintr-o maşină
iectrică ce va ameţi de la distan-
i reptilele.
In şedinţă
VIRSTA
DRAGOSTE!
— meşte Ana Ma-
'dansatoare şi
cântăreaţă. Alber-
oare era cunoscut în teatru —
tor sărac, care cîştigă atît cît
abia să-şi ţină zitele.
’Astfel a ieşit în calea lui
Alberto Mendes fiica Soledatei
Reales. Rămasă orfană de ambii
părinţi, Ana' Maria, care nu
voii să se folosească de nume­
le mamei sale, dorind să se ri­
dice numai prin ea însăşi, căuta
acum. o angajare la teatru pen­
tru a-şi putea continua studiile
du-se ca acesta' să nu sufere
dinioară, Men­
des Tejada şi-a
t T despre feme-
ia pe care o iubise în tinereţe şi
care-1 părăsise fugind cu un
comediant.
Aflînd că Ana Maria era fiica
acelei femei, a cărei victimă fu­
sese tatăl său, Alberto, furios,
i-a reproşat fetei că-i ascunsese
adevărul. Jignită şi îndurerată
pentru insulta adusă mamei
sale, care fusese totul pentru
ea', Ana Maria n-a mai vrut să
ştie nimic de Alberto.
Dragostea lor era deci ame­
ninţată. Atunci, la fel ca odini­
oară, bătrînul a intervenit, de
data aceasta însă pentru a-şi
salva nepotul, pentru a-i salva
dragostea.
O scenă din film
Mic inventar al
După moartea soţiei tui Ga- din parcul oraşului Deva) în acestui an, un vînător din oraşul De­
briel Bethlen, căreia îi fusese această epocă.
cedată pentru 50.000 de florini,
unui nepot al său — Ştefan bastionul de piatră acoperit cu cărcat arma, a îndreptat-o spre cîrd
Bethlen. La numai 5 ani moare
şi Ştefan, lăsînd cetatea Deva
în mîinile tinerei văduve Ma­
ria Szechy, cunoscută în litera­
tura maghiară ca Venus de Mu- tului Toma. Sînt date amănun­ ţie în plus la stabilirea direcţiei de
rany. Aceasta vinde cetatea în
1640 principelui Gheorghe Ra-
koczy 1, pentru suma de 6.000
de taleri.
De atunci (30 noiembrie
1640) a rămas inventarul cetă­
ţii. El a fost descoperit după
250 de ani în arhiva fostului
judeţ Hunedoara. In lipsa altor
mărturii, documentul oferă o
amplă imagine, surprinzătoare
prin varietatea detaliilor, asu­
pra cetăţii şi a curiei (palatul
'!ti timpul lucrului.
fcUndfe en&r*gëift
t Ü stâ sl I
i
° La toate cinemato- j
^ graîele din oraşele reşe- I
[ dinte de raioane din re- ^
L giunea noastră vor fi pre- j
t zentate în matineu (orele ^
^ 11) diferite filme de dese- )
L ne animate pentru copii )
L de vîrstă preşcolară.
J-- ° Iubitorii sportului cu ^
balonul rotund pot asista
(. la meciul de fotbal din ^
t campionatul categoriei D 1
dintre formaţiile Corvinul î
Hunedoara —G. S. M, Baia
L Mare. Jocul va începe la }
t orele 14,45 pe stadionul J
r Corvinul din Hunedoara. 1
l ° In sala casei raionale ţ
L de cultură din oraşul Al- j
1 ba Iulia la ora 10, va a- j
[ vea loc conferinţa „Reali- ^
zărilen li« « ! f n oamenilor sovietirscl i
[ pe drumul cuceririi cos- )
t moşului“. Conferinţa va fi )
t tinută de tov. ing. Teodor 3
L Óroneanu din Bucureşti. 1
Aceeaşi conferinţă va fi ']
ll prezentată tot de tov. ing. j
[ Teodor Oroneanu la orele
L 17, în sala Şcolii medii
„Aurel Vlaicu“ din Oraş-
[ tie‘
ţ ® La orele 10,30 în Pe-
l Iroşani, se va disputa o
L întîlnire de volei dintre e-
^ chipele Ştiinţa-Utilajut Pe-
( troşani şi Tractorul Ora-
l şui St alin, ambele din ca-
L tegoria A. La orele 14,45,
[_ pe stadionul Jiul din Pe-
L troşani, echipele de rugby
[ „Utilajul“ din localitate şi
f" „1 Octombrie“ Sibiu îşi
[• vor disputa întîietatea în
cadrul campionatului cate-
I gorlei B.
l—J i__ t u J u J < _ J <__ f u J u J i —t «— t u J u
Deva 91Helsinki 1955“
Inventarul dă detalii in legă­ observat un cîrd de 6 raţe sălbatice,
şindrilă, bastionul lui Bethlen,
poarta de jos şi de sus a ce­
tăţii, închisoarea, casa tunari­
lor, pivniţa, închisoarea „cea
mare", magazia, bastionul sfîn-
te în legătură cu fîntlna cetă­ emigrare a păsărilor în diferiie ano­
ţii, casa fierarului, antreul, „pa- . timpuri ale anului.
laiul cetăţii“ etc.
In cuprinsul inventarului se
dau detalii privind „odaia fe­
meii", „odaia fetelor“, cele 5
case ale halebardierilor, maga­
zia de arme, casa temnicerului,
bucătăria. De jur împrejur erau
coridoare circulare şi scări de
lemn. Acoperişul cetăţii era rui­
nat, mai cu seamă deasupra
„palatului" şi a caselor vechi,
in podul cărora se găseau 3
hambare, cu vreo 47 găleţi de
făină.
Deasupra palatului se afla un
ceas mare cu toate piesele în
stare bună. Ii lipseau doar u-
leiul şi îngrijitorul.
Curia avea în camerele de
la etaj sobe smălţuite, fotolii,
uşi vopsite şi căptuşite, un zar ani), a confirmat impresia că în jurui
( broască de uşă) vienez, , mese planetei Venus există o atmosferă.
cu picioare italiene, jilţuri de
piele etc. Şi aici existau pivniţi, Un far roman regăsii
bucătării, cămări de alimente,
apoi o închisoare avînd uşi cu
vergele de fier, patru cuşti pen­
tru fiare sălbatice, iar în spa­
tele curiei — o grădină cu vie,
o fihtînă, un grajd lung dezve­
lit, cu ziduri de piatră ş.a.
D m m üh m a m m a w i
Astăzi, în campionatul
regional de fotbal
Iubitorii sportului cu balonul
rotund din regiunea noastră au
astăzi prilejul, în cadrul celei
de-a XI-a etape a campionatului
regional de fotbal, să urmă­
rească. jocuri interesante dar.
care, după calculele hîrtiei, nu
vor aduce în fruntea nici unei
serii noi lideri. Fruntaşa clasa­
J mentului seriei I-a — Dinamo
Orăştie — joacă pe teren pro­
priu cu ultima clasata, — Vic­
toria' Haţeg. Dacă ţinem seama
de valoarea echipelor şi de te­
renul pe care se dispută întîl-
nirea, cîştigul de cauză revine
echipei Dinamo care astfel va
termina turul campionatului
regional de fotbal pe pri­
mul loc avînd în ve'dere
că în seria I-a se dispută
astăzi ultima etapă. Schim­
bări s-ar putea produce însă în
ordinea locurilor imediat urmă­
toare. Minerul Aninoasa susţine
un joc dificil, în deplasare, _cu
Corvinul II Hunedoara iar Da­
cia Orăştie. jupînd la. Simeri ă,
va trebui, probabil, să se mul­
ţumească cu un singur punct.
In seria II-a, unde mai sînt
de jucat trei etape, pronosticu­
rile asupra liderului turului sînt
riscante. Aurul Brad are şanse
* ca şi după'etapa de. astăzi să
ră'mîna în frunte deşi joacă cu
1 un adversar incomod, G.F.R. Te-
iUş. Un joc greu are de susţi­
nut şi echipa U.M. Gugir. Meta­
lurgista întihnesc echipa Sebe-
Boala vitezei
Conducătorul auto Dumitru
Ra.ngă suferea de boala... vite­
zei. Intr-tina din zile trecînd cu
maşina pe strada Boria diin De­
1 va, în viteză mare, a lovit o că­
ţ ruţă aparţinînd întreprinderii de
A gospodărie orăşenească Deva
detertorînd-o. De asemenea, au­
1 tocamionul pe care-1 condu­
cea a suferit avarii. După pro­
j ducerea accidentului numitul a
'J încercat să fugă ou maşina.
1 Nici după ispăşirea pedepsei,
j Prins de organele de miliţie i
ţ s-au întocmit acte de trimitere
1 în judecată, Iar Tribunalul popu­
I lar al oraşului Deva l-a con­
^ damnat pe Dumitru Rangă la
1 Trimis . în faţa Tribunalului
^ popular al raionului Petroşani,
-j
1 IULIA : C ăluşeii; Ani înflăcăraţi ;
•)
Intr-una din zilele lunii august a
va ce se afla pe malul Mureşului, a
şi a tras. Una din raţe a căzut. Cîhd
a ridioat-0 de jos, a văzut că raţa
snrselă avea la un picior o mică tă­
bliţă pe care era soris: „Helsinki
1955“. Acest trofeu aduce o contribu­
fV a lm d
Prin intermediul filialei regionale de
vînătoare şi pescuit, un mare număr de
facultăţi, muzee, grădini zoolo'gice, cir­
curi din ţară, procură diverse specii de
animale. .
Dar nu numai atît. Anual, din re­
giunea noastră pleacă în ţări străine
circa 13 tone carne de vînat şi peste
27.000 piei. Cele mai căutate şi mai
scumpe sînt pieile de jder şi vidră.
Atmosfera
planetei Venns
Steaua de mărimea întîia Regulus
a fosa eclipsată timp de nouă minute
de către planeta Venus. Observaţia
acestui fenomen ceresc (care s-a pro­
dus pentru întîia dată de o mie do
In apropierea farului modern de la
Cherchell, din Algeria, o construcţie
octogonală avînd înălţimea de doi
metri, a fost identificată ca fiind ves­
tigiu! vechiului far roman din Cesa-
reea, care pare să fi fost construit
după modelul faimosului far din A-
iexandria.
şul care cu o etapă în urmă a
învins liderul seriei. Celelalte
jocuri, în majoritate ec'hiiliibriate,
nu vor putea influenţa situaţia
primelor 4-5 locuri din clasa­
mentul seriei.
Jocul dintre Minerul Deva şi
Aurul Zlatna s-a jucat ieri după
amiază si a luat sfîrsit cu sco­
rul de 5—2 (2—0).
La Deva, meci de fotbal
categoria A
Incepînd de la ora 15, pe sta­
dionul „Cetate“ din oraşul nos­
tru se dispută meciul de cate­
goria A dintre Jiul Petroşani
şi Dinamo Bucureşti. Minerii
prezintă echipa care în urmă c u ’
5 zile a învins cu scorul de 8-1
pe Minerul Deva. Echipa este
bine pusă la punct lucru care
întăreşte convingerea că iubi­
torii sportului cu balonul ro­
tund din oraşul Deva vor asista
la un joo de calitate, în care e-
chipa minerilor din Petroşani
Va lupta cu însufleţire pentru
cucerirea celor două puncte atît
de necesare.
— Deşi nu jucăm în Petro­
şani — ne-au declarat jucătorii
echipei Jiul — pe terenul din
Deva ne vom simţi „ca acasă“
fiind siguri că în tribunele sta­
dionului „Cetate“ vom avea su­
porteri înflăcăraţi,care ne vor
încuraja în momentele critice,
iar, la sfîrşitul meciului, vor a-
plauda victoria pe care ţinem
cu lot dinadinsul să o obţinem.
7 luni închisoare core'cţtonală.
Sentinţa a rămas definitivă.
Hoţ pedepsit
Individului Ion Drugan din
Petroşani ntt-i plăcea să-şi cîş-
tige existenţa prin muncă cin­
stită. De aceea, se deda la fur­
turi din avutul altora. Pentru
asemenea fapte a fost condam­
nat la 1 an închisoare coree-
ţională.
Ioan Drugan nu s-a învăţat
•minte. Astfel, intrînd cu chei
false, în casele mai multor ce­
tăţeni a furat bani şi diferite
obiecte.
Ioan Drugan a fost condamnat
la 5 ani închisoare corecţtonală.
Tunelul de sub
Mont-Blanc
Lucrările de sfredelire a tunelului
de sub Mont Blanc (în lungime de
11.600 m.) început în decembrie 1958
dinspre Italia, vor începe în curînd pe
versantul francez.
încheierea lucrărilor se prevede pen­ traspionaj ; BARU MARE: Cinema­
tru anul 1961.
FURNICA* 0MJIL
De cum intri in sediul fi­
lialei regionale de vînătoare
şi pescuit te intinipină acest
simpatic urs. Stă în două pi­
cioare, rezemat de un scaun,
şi „priveşte" pe cei ce intră.
Este unul dintre cele mai bă-
trîne animale din colecţia ce
se află a ic i: a împlinit nu
mai puţin de 34 de ani.
N. B. ARPASANU (Alba Ittlia).
—¦ „Zori de august“ este o poezie
in general bună. Dispuneţi de uşu­
rinţă în versificare. Imaginea artis­
tică este clară şi adecvată. Con­
ţinutul puternic, vibrant. Ppszia o
reţinem. Vă rugăm să ne mai scrieţi.
VOCHESCU DUM ITRU (Orăş-
tie). — E bine să încercaţi să
abordaţi teme de actualitate. Ne-ar
bucura şi mai mult dacă aceste te­
me ar căpăta im contur mai con­
cret, mai legat de viaţa şi munca
oamenilor din oraşul in care vă
desfăşuraţi activitatea. „Odă zile­
lor noastre“ este o poezie care, deşi bunde în imagini artistice, poezia
are o temă actuală, nu transmite
mesajul pe care l-aţi urmărit. A-
ceasta, în primul rînd, pentru că
e scrisă la general, iar în al doi­
lea rînd pentru că-i lipseşte ideea
centrală, unitatea, limpezimea. Cu
unele retuşuri, materialul ar piăea
fi jolosit de o brigadă artistică de
agitaţie. Adresaţi-vă în acest scop
casei raionale de cultură din loca­
litate.
MARIA DRAGOŞIN (Viaţa de
Jos). —¦ „Marusia“ este o poezie
în care, pe unde locuri, imaginea
artistică e preţioasă. Cu unele scă­
pări ca formă, poezia e realizată.
Lipseşte însă conţinutul de idei.
Dvs. aveţi o oarecare practică a
versului. De ce nu stăruiţi însă mai
mult asupra fondului? Vă sfătuim
s-o faceţi. Şi în privinţa versifica­
ţiei mai aveţi încă destule stingă-
cii. /Marusia îi spunea pe nume /
Tovarăşa în viitoare / Cînd îi pan­
sa şi făcea glume / S-aducă alina­
re/. Strofa de încheiere nu transmi­
te emoţia cerută. Este o strofă de-
clamaiivă, retorică. Poezia „Lumi­
na cea adevărată“ o reţinem.
N. SAVA (Brad). — Dacă doriţi
să vă ocupaţi cu arta versificaţiei
vă sfătuim să citiţi cît mai multă
poezie şi alte creaţii ale clasicilor
noştri. încă nu a-ţi ajuns să vă
formaţi în această direcţie. „Noiem­
brie 7“ are un conţiiwt sănătos dar
aceasta nu este suficient. Forma
este săracă, lipseşte imaginea poe­
tică, emoţia artistică.
16 şi 17 noiembrie 1959
DEVA : Vîrsta dragostei; ALBA
BRAD : Intre noi părinţii ; ILIA : P a­
gini de vitejie; ORĂŞTIE : Nevăzut,
necunoscut- Gio-Cio-San j HUNEDOA­
RA : Bucureştiul de ieri şi a z i; HA­
ŢEG : Legea m ării; PETROŞANI: O-
mul cu pantaloni scu rţi; Prietenul
regăsit; SEBEŞ : Fatima ; SIAîERIA :
Cei 44 ; LONEA: Mingea ; TEIUŞ :
Favoritul 13; ZLATNA : Spionaj, con­
tograful de altăd ată; APOLDU DE
SUS : Moralitatea doamnei Dulska';
CALAN: In întîmpinarea fericirii.
m tifh fsm am :ossk
Centrul meteorologic Deva
comunică timpul probabil:
PENTRU 24 ORE ,
Vreme sjchiimbătoare cu cerul
variabil mai- mult senin în
cursul nopţii. Temperatura uşor
variabilă va urca ziua de la 9
la 14 gnaide iar noaptea va co­
borî de la + 3 la —2 grade.
Vînt slab din est şi sud-est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme ou cer schimbător mai
mult noros şi temperatura în
scădere’.
O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE 1NTERRAIONALA DEVA
anunţă consumatorii
că magazinele sale clin Deva, Alb Iulia, Zlatna, Sebeş, Cugir,
Orăştie şi Brad sînt bine aprovizionate cu articole pentru sezo­
nul de toamnă şi iarnă.
° Bogat sortiment de pardesie şi paltoane pentru bărbaţi,
femei şi copii.
° Mare sortiment de costume, încălţăminte de calitate su­
perioară, diferite stofe din linii, mătăsuri şi bumbac potrivit se­
zonului, căciuli, gulere şi alte articole de blănărie.
Pag. 3
IÄ I
im
?iii'-r. N M t _ J ) LMUM
FĂNICA NIN A (Deva). — Am
dedus că sînteţi începătoare în a-
ceastă muncă grea, dar plină dc
satisfacţii. E bine să continuaţi cu
perseverenţă, dar să nu neglijaţi
şcoala. Şi acum pe scurt despre
„Cîntec pentru 23 August“ . Poezia
In general e reuşită. Fără să a-
e simplă şi directă. Entuziasmul
şi bucuria marii sărbători sunt
transmise fără o co l: /Pe străzi
s-au revărsat în 'zorii dimineţii /
Fanfare, steaguri cîrttece şi flori /
Se-nalţă pretutindeni bucuria vieţii:
IE dimineaţa marii sărbători/.
Poezia o reţinem. Cînd veţi trece
pe la redacţia noastră, vă vom face
şi alte recomandări.
C1UCUREL MARGARETA (Ca-
g ir). — „E bine acum în sat“ şi
„Tineri utemişti" sînt două poezii
care reflectă că participaţi activ la
transformările ce au loc azi în pa­
tria noastră. Bine alese ca temati­
că, poeziile au în schimb multe
stlngăcii de versificaţie. Mai degra­
bă aţi realizat o proză rimată. Din
scrisoarea dvs. care a însoţit celé
două poezii, am dedus că aveţi
mai multă ínctinatié înspre proză.
Deci îndrepţdţi-vă atenţia în aceas­
tă direcţie.
VLAD N. VLADUŢ (Mării-
neşti) — Poeziei „Cîntec despre
revoluţie" îi lipseşte unitatea, cla­
ritatea. Versul ce l-aţi realizat, are
multe stridmţe, care supără. Do­
rinţa dvs. de a face poezie, e sa­
lutată. Dar nu este sufidient nu­
mai atît. Citiţi cît mai mult şi de­
puneţi strădanii susţinute. /
VIRTAN VASILE (Hunedoara).
— Poeziile dos. nu pot fi publi­
cate. Le lipsesc tocmai ceea ce tre­
buie urni poezii: poezia. Vă sfă­
tuim să Citiţi mult şi cu perseve­
renţă. Fiind începător, vă sfătuim
să cereţi ajutor din partea casei
raionale de cultură, sau din partea
Unor tovarăşi apropiaţi care au rea­
lizat versuri.
A ,v W v ^ / W v w./lW V ../V A
( omrnOBBANULOE
s IÜIÍ!]-
16 noiembrie 1959
Programul I : 6,45 Salut voios de
pionier; 9,30 „Un tăciune şi-un căr­
bune" : „ion Frunză Verde“ de Gri-
gore B ăjenaru; 11,30 Almanah ştiin­
ţific (reluare) ; 12,25 Din poezia
noastră contem porană; 12,40 Cîntece
populare spaniole; 14,00 Din folclo­
rul popoarelor; 15,45 Vitrina cu cărţi
n o i; 16,00 Aluzică sim fonică; 17,30
Mari ansambluri corale rom îneşti;
18,30 Interpreţi sovietici de muzică u-
şoară ; 19,15 Teatru la microfon : „Ana
Karenina". 1
Programul I I : 14,30 Muzică uşoară
orchestrală; 15,30 Cîntece şi jocuri
populare rom îneşti; 16,30 Vorbeşte
Moscova !; 17,25 Sfatul medicului:
Bolile apăratului cardio-vascuiar şi
sarcina - 17,30 Valsuri de compozitori
rom îni; 18,05 Rapsodia orientală de
Glazunov; 22,00 Pagini din istoria
muzicii. V Ţ *•
17 noiembrie 1959
Programul I : 0,30 Pagini din vo­
lumul „Jurnbo elefantul“ de Peter
K arvas; 10,15 Cîntece şi jocuri popu­
lare romîneşti din diferite regiuni ale
ţă rii; 12,30 In faţa h ă rţii; 10,15
Vorbeşte M oscova!; 18,00 Revis­
ta economică radio": Problema
creşterii indicilor de utilizare a agre­
gatelor ; 19,05 Limba noastră. Vorbeş­
te acad. prof. Al. G raur; 20,30 Jur­
nalul satelor;
Programul I I : 15,00 Prelucrări de'
cîntece şi jocuri populare rom îneşti;
19,38 Opera „Evgheni Oneghin“ — de
Ceaikovski; 23,15 Concert de noapte.
egrvu.Tvx:;.-cji-jr-~.a-/crr: v ¦.