Page 51 - 1959-11
P. 51
y u R u m u n S vu rA E Tsrn m u i N r; 1523
Nota guvernului sovietic A îuat sfîrşifc primul congres Dezvoltarea lepfoior « î l e
intre i l l . si Uniunea !
adresată guvernului constitutiv al Uniunii ziariştilor
B. F. Germane din Ue R. S, S.
MOS COVA 14 (Ager preş). — îndeplinirea cu succes a hofă- CAIRO 14 (Agerpres). Co aproape 2.000.000 tone petrol şi
respondentul agenţiei TASS F. produse de petrol, precum şi
MOSCOVA 14 (Agerpres) — ceea ce dovedeşte vădita lipsă TASS anunţă: La 14 noiem rîriilor Congresului al XXI-lea al Nosov anunţă: Opinia publică şi material lemnos, hîrtie, celulo
brie, în Sala Coloanelor a Ca P.C.U.S., pentru victoria co cercurile de afaceri din regiu ză, o cantitate importantă de
TASS anunţă: Guvernul sovie de dorinţă a guvernului R. F. sei sindicatelor din Moscova a munismului în Uniunea Sovie nea egipteană a R.A.U. exprimă metale feroase şi neferoase, tu
luat sfîrşit primul congres con tică. profunda satisfacţie faţă de dez tun, chimicale, coloranţi, medi
tic a adresat guvernului R. F. Germane de a ţine seama de stitutiv al Uniunii ziariştilor din voltarea continuă a legăturilor camente. Pentru prima dată au
U.R.S.S. Reprezentanţii presei Problemele educaţiei comu comerciale dintre R. A. U. şi început să fie livrate ceasuri de
Germane o notă în care men hotărîrea exprimată de statele sovietice (l.a lucrările congresu niste, se arată în rezoluţie, tre Uniunea Sovietică. mîr:ă sovietice care sînt foarte
lui au participat peste 700 de buie să se afle în centrul aten apreciate.
ţionează că construirea în Ber participante la conferinţa de la delegaţi) au discutat raportul ţiei presei sovietice. Presa are In 1956, Egiptul a achiziţio
cu privire la' activitatea Birou menirea să lupte neabătut îm nat în U.R.S.S. doar 3 trac Organizaţiile de comerţ exte
linul occidental a postului de Geneva de a rezolva problema lui organizatoric şi sarcinile U- potriva rămăşiţelor capitalismu toare. In prezent Uniunea So rior şi firmele egiptene consi
niunii, şi raiportul cu privire lui în conştiinţa oamenilor, de- vietică livrează anual regiunii deră că particularitatea caracte
radio „Deutschiand-Funk“ pro neadmiterii unei astfel de acti la statutul Uniunii. La discu mascînd cu hotărîre ideologia egiptene a R.A.U. pînă la 1.000 ristică a comerţului cu Uniunea
ţii au participat 36 de persoa burgheză şi afirmînd -ideologia tractoare ale uzinelor din Sovietică o constituie îndeplini
iectată de guvernul R. F. Ger vităţi. ne. La congres a fost aleasă cea mai înaintată — ideologia Minsk, Celiabinsk, Stalingrad, rea la timp de către partea so
conducerea Uniunii ziariştilor marxist-leninismului. Harkov. Pe străzile oraşelor vietică a obligaţiilor asumate
mane este ilegală şi incompati Judecind după toate acestea, formată din 93 persoane. Aiost, Cairo, Alexandria, Port Said. în ce priveşte calitatea mărfu
de asemenea, aleasă comisia de Congresul a aporbat cu amen circulă numeroase turisme, mai rilor şi termenele de livrare.
bilă cu actualul statut al Berli se spune în notă, guvernul fe revizie a uniunii. damente şi completări statutul cu seamă „Moskvici“, precum Maşinile şi utilajul livrate de
Uniunii ziariştilor din U.R.S.S. si autocamioane livrate de U.R.S.S. sînt prevăzute cu pie
nului occidental. deral merge mai departe pe li Congresul a adoptat o rezo U.R.S.S.. Sînt foarte cerute ma sele de rezervă necesare. In
luţie în care se subliniază că sar A fost adoptată o rezoluţie în şinile rutiere, utilajul sovietic afară de aceasta, ia Cairo se
Nota a fost înmînată la 13 nia agravării continue a situa cina principală a Uniunii zia apărarea lui Manolis Glezos, pentru filaturi si tipografii.
riştilor din U.R.S.S. este să redactor-şef al ziarului „Avghi", subliniază în mod deosebit că
noiembrie, la Moscova, amba ţiei din Berlinul occidental, în contribuie prin toate mijloace eminent luptător pentru pace. Pe lîngă utilajul mecanic
le la participarea activă a zia Ziariştii din Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică a livrat anul organizaţiile sovietice de comerţ
sadorului R. F. Germane, H. momentul cînd se creează pre au chemat pe colegii lor din acesta Republicii Arabe Unite
riştilor sovietici la lupta pentru toate ţările să desfăşoare şi mai aproximativ 300.000 tone grîu. exterior acordă marc atenţie
Kroll, de către Vladimir Seme- mise favorabile reglementării larg campania pentru apărarea
.lui Manolis Glezos. pregătirii cadrelor locale.
nov, locţiitor al ministrului Afa problemelor nerezolvate, Este
Participanţii la congres au
cerilor Externe. greu să se înlăture impresia că adoptat cu un mare avînt textul
mesajului de salut adresat Co
Pregătirile făcute de guver este vorba de o încercare a gu mitetului Central al P.C.U.S.
nul R. F. Germane centru con vernului federal de a crea noi
struirea unui post de radio în piedici în calea unei asemenea
Berlinul occidental, se spune în reglementări.
notă, nu pot fi apreciate altfel Guvernul sovietic, se spune
decît ca exprimînd dorinţa de a în notă, aşteaptă că . guvernul
intensifica activitatea subversi R. F. Germane va trata cu în
vă si pronaganda ostilă de pe treaga răspundere consideren
teritoriu! Berlinului occidental. tele expuse în notă.
----------------------- -,75=^:.--------- -------- ------
Procesul de la Dusseldorf Un eenfru de caScyS pentru
solufîonarea p ro blem elor maflemaftsce
După închiderea congresului a
O profanare a memoriei rat. Cei doi acuzaţi au vorbit lui ruşinos de la Dusseldorî in avut loc o şedinţă a conduce co m p le xe
rii Uniunii Ziariştilor.
milioanelor de victime despre lupta lor pentru pace şi tentat unui grup de luptători IRKUTSK 14 (Agerpres), ce, de crearea unei puternice
ale fascismului şi pentru înţelegerea între popoare. pentru pace din Germania occi In cadrul acestei şedinţe, pre TASS anunţă : La universitatea baze energetice şi a unor noi
războiului dentală. In declaraţia dată pu şedinte al conducerii a fost ales din Irkutsk (Siberia răsăritea ramuri ale industriei.
După cum relatează agenţia blicităţii la Moscova, se spune Pavel Satiukov, redactor-şel al nă) se înfiinţează un mare cen
ADN, Walter Diehl a spus că ziarului „Pravda“. Au lost aleşi tru de calcul pentru soluţiona Calculele vor fi efectuate cu
de asemenea secretarii condu rea problemelor matematice ajutorul unor maşini matemati
BERLIN 14 (Agerpres). La poziţia şi lupta lui pentru apă că partizanii păcii din Uniunea cerii. complexe ou caracter ştiinţific ce ultramoderne ou funcţiona
13 noiembrie, în cadrul proce rarea păcii se datorează perico Sovietică, sînt indignaţi de a- şi practic. re rapidă. Una dintre ele —
sului de la Dusseldorf al celor lului iminent al războiului. El ceastâ acţiune judiciară. Ei ştiu Preşedinte!© Braziliei
7 activişti de frunte ai Comite a subliniat în continuare că nu însă că voinţa de pace a po înfiinţarea acestui centru este maşina eleotronică „Ural" — a
tului vest-german al luptătorilor meroşi reprezentanţi ai biseri porului german nu poate fi critică poetica S.U.A. dictată de dezvoltarea rapidă
pentru pace au făcut declaraţii cii creştine luptă pentru pace. frîntă. de nici un lei de perse a ştiinţei şi tehnicii în regiunile şi fost adusă la Irkutsk. Pentru
Walter Diehl şi Gerhard Wohi- W. Diehl a declarat că este so cuţii. fafă de America Latină răsăritene ale Uniunii Sovieti
lidar în această luptă cu tova transportul ei au lost necesare
Convocarea unei conferinţe a cineaştilor răşii lui comunişti. In declaraţie se spune că NEW YORK 14 (Agerpres).
procesul de la Duseldorf consti După cum au anunţat ziarele din 4 vagoane de cale ferată.
După cum a declarat Ger tuie o încercare făţişă a cer 13 noiembrie, luînd cuvîntul la
Camera de Comerţ americană
din ţările Asiei şi Africii hard Wohlrat, el consideră acu curilor revanşarde de la Bonn din Sao Paolo, preşedintele Regizorul american Delberf Mann salufă
zaţia ce i se pune în sarcină ca de a înăbuşi în Germania occi Braziliei, Kubitsohek, a oriticat ideea fumării unui film soviefo-american
politica dusă de Statele Unite
CAIRO 14 (Agerpres). — TASS a- avut loc la Taşkent, s-a hotărît să se o profanare a memoriei milioa dentală glasul forţelor sociale faţă de America Latină. Dato
rită lipsei de dorinţă a Statelor
înm ţă: La Cairo s-a anunţat că, po convoace la 20 februarie 1960 la Cairo nelor de luptători împotriva fas care iau o atitudine fermă şi Unite de a acorda atenţie năzu
inţei juste a ţărilor latino-ame-
trivit recomandărilor festivalului fii- prima conferinţă a cineaştilor din ţă cismului, care şi-au jertfit viaţa hotărîtă în favoarea destinderii ricane spre dezvoltare econo MOSCOVA 14 (A gerpres).— boiului rece“ va face cu putin
mică, a spus Kubitschek, în ul TASS anunţă : Delbert Mann, ţă realizarea acestei idei.
Imului ţărilor Asiei si Africii care a rile Asiei şi Africii. în lupta pentru libertate şi de încordării internaţionale, pentru timii 2 ani s-a intensificat sta regizorul filmului american
rea de spirit antiamericană din „Marty“, a cărui premieră a Mann, care a venit la Mos
-SE mocraţie. încadrarea mea în colaborare paşnică între state, America Latină oare -s-a mani avut loc recent la Moscova, cova pentru a asistă la
mişcarea pentru apărarea păcii pentru dezarmare. festat atît de furtunos în cursul a acordat unui corespondent al premiera filmului său, a spus
Aipta pentru independenţă a fost o consecinţă logică a în vizitei vicepreşedintelui S.U.A., ziarului „Literaturnaia Gaze că pe măsura lichidării
a populaţiei din Zanzíbar tregii situaţii prin care am tre VARŞOVIA 14 (Agerpres). Nixon, prin aceste ţări în anul ta“ un interviu în care ă spus: „războiului rece“ schimbul
cut în timpul celor două răz Potrivit relatărilor agenţiei 1958. îmi place ideea turnării în co cultural se va lărgi tot mai
CAIRO 14 (Agerpres). Abdul cesta împotriva proiectului de boaie mondiale, a declarat G. PAP, Prezidiul Comitetului Po mun a unui film sovieto-a- mult. Prezentarea la Moscova
Rahman Mohammed, secretar lege cu privire la învăţămînt, Wohlrat. lonez de luptă pentru pace a merican. M-'ar bucura foarte a acestui film american, în con
general al Partidului Naţional care interzice să existe clase cu făcut o declaraţie în legătură mult posibilitatea de a turna un formitate cu acordul cultural,
¦iin Zanzibar, a acordat un in mai mult de 10 elevi fără per Ce urmăreşte înscenarea cu procesul intentat unui grup film împreună cu cineaştii so este prima rîndunică a primă
terviu corespondentului agenţiei misiunea autorităţilor britanice. de Sâ ?usselâorf de luptători pentru pace din vietici. Cred că lichidarea „răz- verii care a început în relaţiile
China Nouă în legătură cu lup Acest proiect de lege, a arătat R. F. Germană. In declaraţie se internaţionale, a declarat Mann.
ta de independenţă a populaţiei el, are drept scop să împiedice BERLIN 14 TASS anunţă: spune că opinia publică polone
din Zanzibar, insulă aflată sub răspîndirea învăţămîntului în După cum a declarat în cadrul ză este indignată de lapţul că ----------------------- Ştfsa?------------------------
„protectorat“ britanic. rîndurite populaţiei băştinaşe. unui interviu acordat corespon la Dusseldorî a început proce
De aceea 20.000 de locuitori din dentului din Viena al ziarului sul intentat unor cunoscuţi R . P. Albania
Rcîerindu-se la mişcarea na Zanzibar au trimis scrisori de „Berliner Zeitung“ Heiorich fruntaşi ai mişcării pentru a-
ţională din Zanzibar pentru protest autorităţilor britanice. . Brandweiner, laureat al premiu părarea păcii din Germania oc D ictus !Corcea in cei 15 an!
crearea unui front unit, el a lui internaţional Lenin „Pentru cidentală. Ea nu poate conside
arătat că s-au făcui progrese în La 1 mai anul acesta a fost întărirea păcii între popoare“, ra procesul altfel ţlecît ca un de putere populará
această direcţie. După conferin organizată pentru prima dată activist de seamă al mişcării act îndreptat împotriva însăşi a
ţa de ta Acera, care a avut loc sărbătorirea acestei zile în Zan mondiale pentru apărarea păcii, ideii păcii şi priteniei între po Districtul Korcea este unul 1938. La minele de cărbuni din feţe de 4.500 hectare. Aici se
în decembrie anul trecut, parti zibar. Au avut Ioc mitinguri şi o procesul de la Dusseldorf în poare. Comitetul polonez de acest district se produce într-o cultivă astăzi cereale şi sfeclă
dul naţional din Zanzibar şi mare întrunire în capitala insu scenat unor conducători ai Co luptă pentru pace, împreună cu dintre districtele cu industrie singură zi o cantitate de căr de zahăr. S-a dezvoltat de ase
partidul afro shirazi au format mitetului vest-german al luptă toţi partizanii păcii şi ai pro dezvoltată din Albania şi în a- bune egală cu aceea obţinută menea cultivarea pomilor fruc
un comitet de eliberare al că lei. gresului din întreaga lume cere celaşi timp cu o agricultură a- în întreaga Albanie înainte de tiferi.
rui secretar general este Abdul Relerindu-se Ia dezvoltarea torilor pentru pace şi al Con punerea imediată în libertate a vansată. eliberare.
Rahman Mohammed. Acest co- luptătorilor germani pentru pa înainte de eliberare in dis
mitet a trimis două memoran mişcării sindicale din Zanzibar siliului Mondial al Păcii este ce, şi acordarea libertăţii de ac In cei 15 ani de la instaura Colectivizarea agriculturii a trictul Korcea existau aproxi
dumuri autorităţilor britanice în el a arătat că în prezent există tivitate partizanilor mişcării rea puterii populare au fost ob deschis o etapă importantă In mativ 88 de şcoli primare şi o
care. cer să se acorde autodeter 23 de sindicate. Mohammed a semnificativ pentru eforturile pentru apărarea păcii. ţinute aici realizări importante, transformarea socialistă a sa şcoală secundară. In prezent
minarea populaţiei din acest te subliniat că din cauza autori înainte de război in districtul tului. In prezent sectorul agri funcţionează aici 193 de şcoli
ritoriu în 1960. Dar autorităţile tăţilor britanice care caută să pe care guvernul 'de la Bonn le ik Korcea nu existau decît cîteva col în acest district este colec primare, 36 de şcoli de 7 ani,
britanice au respins această re menţină mişcarea sindicală pe o mici fabrici şi ateliere unde tivizat in proporţie de peste cinci şcoli medii şi cîteva şcoli
vendicare a populaţiei din Zan bază îngustă meşteşugărească, depune în vederea continuării BERLIN 14 (Agerpres). La lucrau doar cîteva sute de mun 83 la sută. In comparaţie cu pe profesionale. Multe sate au fost
zibar sub pretextul că proble nu s-a putut forma pînă acum războiului rece. Este în afară de 13 noiembrie s-a deschis la Ber citori. Astăzi există aici fabrici rioada antebelică, suprafaţa de electrificate.
ma este „încă prematură". orice îndoială, a spus Brandwei lin şedinţa comună a Consiliu moderne. Pe locul unde se afla pămint cultivată a crescut de
o Federaţie a Sindicatelor, ci lui german al luptătorilor pen altădată lacul mlăştinps Maliq două ori. Numai desecarea la Cu aceste măreţe realizări, şi
Vorbind despre lupta de eli numai un Comitet pentru coor ner. că acest proces urmăreşte tru pace (R.D.G.) şi a comite a fost construită fabrica de za cului mlăştinos de la Maliq a multe altele, populaţia distric
b e ra re din Zanzibar, Abdul Rah donarea acţiunilor muncitoreşti. tului pentru apărarea drepturilor hăr — dar al Uniunii Sovieti tului Korcea întîmpină cea de-a
scopul de a calomnia mişcarea ce. Au fost construite de ase permis recuperarea unei supra 15-a aniversare a eliberării.
man Mohammed s-a ocupat de In ultimii ani lupta de inde omului. La şedinţă s-a adoptat menea o fabrică de pălării,
marile demonstraţii din anul a- luptătorilor pentru pace din
pendenţă din această insulă a Germania occidentală. „Apelul adresat tuturor germa
crescut în intensitate.
FI. Brandweiner a subliniat nilor“ care conţine cererea de
Peîrol şi minereuri pesie plano tăbăcărie, o fabrică de sti
că autorităţile din Germania a se înceta procesul de la Dü
clă, o fabrică de conserve
occidentală încearcă prin mă sseldorf intentat reprezentanţi din fructe, fabrica de bere a
,JORONTO DAILY STAR": hzasfrarea suri poliţieneşti să Împiedice ac fost extinsă iar minele de căr In anii celui de-al doilea plan te de petrol şi minerale, care
armaiei canadiene cu arma nucleară americană lor comitetului vest-german al buni au fost de asemenea extin cnlcinal al R. P. Albania (1956- constituie una dintre marile bo
tivitatea organizaţiilor care le se şi modernizate. In prezent 1960) muncitorii din industria găţii ale ţării. In cursul primi
sînt pe plac şi să le dizolve. luptătorilor pentru pace, de a producţia industrială a distric petroliferei şi industria minieră lor trei ani şi jumătate ai pia
tului Korcea este de 25 de ori au depus eforturi sporite dînd nului, adică din anul 1956 pînă
Autorităţile R. F. Germane, a mai mare decît aceea a anului peste plan cantităţi importan- în primul semestru al anului
menţionat el, se străduiesc să e- curent, în industria petroliferă
xercite presiuni asupra tuturor
iransformă Canada înfr-un safelii al S. U .A # acelora care nu sînt de acord cu se înceta „războiul rece“.
politica guvernamentală de con In mesajul adresat secretaru
OTTAWA 14 (Agerpres). — „Toronto Daily Star“ arată şi industria minieră a P.P. Al
Opinia publică canadiană îşi ex că această hotă'rîre nu are ni tinuare a „războiului rece" şi d^ lui general al O.N.U. partici
primă indignarea în legătură cu mic comun cu apărarea Cana panţii la şedinţă declară că gu bania plănui dc producţie a fost
declaraţia Iui Pearkes, ministrul dei şi cere guvernului canadian înarmare accelerată. vernul de la Bonn, folosindu-se depăşit. Au fost date peste nian
de Război a! Canadei, potrivit să renunţe la înarmarea atomi de procesul de la Dusseldorî,
căreia Canada a acceptat am că a Canadei. Să se pună capăt vrea să reducă la tăcere pe toţi 126.000 tone de petrol^ 15.500
plasarea pe teritoriul său a în procesului ruşinos adversarii războiului. Cerem
cărcături ior nucleare america Politica înarmării atomice a Organizaţiei Naţiunilor Unite, tone de minereu de crom,
ne pentru rachetele teleghidate Canadei a fost criticată vehe de la Dusseldorf se spune în mesaj, să contribuie
„Beaumarc“ şi a hotărît să-şi ment în cadrul unei declaraţii ia curmarea unei evoluţii pri 13.000 tone de minereu de fe-
înzestreze armata cu rachete nu televizate de M. Oliver, profe MOSCOVA 14 [Agerpres) mejdioase din Germania occi
cleare teleghidate americane de sor Ia universitatea din Mon- TASS anunţă : In numele a mi dentala. ro-nichel, 23.800 tone de mine
tip „Lacross“. treal. El a declarat: că această lioane de partizani ai păcii din
acţiune este în contradicţie cu Uniunea Sovietică, Comitetul reu de cupru eic.
Sobietic pentru apărarea păcii
cere să se pună capăt piroeesu- Paralel cu creşterea' produc
ţiei, se îmbunătăţeşte si nive
lul de trai al muncitorilor din
aceste ramuri ale industriei al
înzestrarea armatei canadie spiritul vremii, cu spiritul slă baneze. In jurul centrelor in
ne cu arma nucleară america birii încordării internaţionale,
nă, care se va afla în posesia şi că este în contradicţie cu ideea Ţăranii argentinieni cer adopta? ea dustriei petrolifere au luat naş
tere adevărate mici orăşele care
sub controlul S.U.A., se spune dezarmării generale şi încetării unei reforme agrare se extind si se înfrumuseţează
într-un articol redacţional pu experienţelor cu arma nucleară.
continuu. In aceste oraşe noi'
blicat în ziarul „Toronto Daily Atragerea Canadei în cercul ţă BUENOS AIRES 14 (Ager buit celor ce-1 muncesc. El a au fost construite scoli, cluburi,
Star“, transformă Canada în- rilor care dispun de arma nu pres). Cu prilejul Congresului subliniat că politica aşa-numită cinematografe, spitale, creşe si
trun satelit al S.U.A. Guvernul cleară, a spus Oliver, nu asigu Asociaţiei Cooperativelor Agri a „liberei întreprinderi, contrac
canadian, arată ziarul, a făcut ră securitatea Canadei, ci aduce cole din Argentina, Rocco, 'p re telor libere şi comerţului liber grădiniţe pentru copii şi nume
un nou pas în subordonarea de ţării prejudicii politice şi duce şedintele Asociaţiei, a declarat serveşte exclusiv intereselor mo
bună voie a Canadei faţă de po Ia agravarea încordării inter că ţăranii argentinieni cer a- şierilor şi monopolurilor străi roase alte instituţii rnifuraie.
litica atomică a S.U.A. naţionale. doptarea unei reforme agrare ne“.
prin care pămîritui să .fie distri Numai în anii 1955-1958 au
fost Investiţi în Industria rn-
Aspect din Combinatul de conserve de peşte ,Ernst Thal- troliîeră aproximativ 7 miliar
mann“ din Viora. de de leki. -
Redacţia şi admlni-iraţia 7iamUii Str. 6 Martie nr. 9. Jelefmi; jbttjiW ); 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P IE R . nr. 23ti.;i2u din 6 noiembue 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,,1 /Vlai — Deva