Page 55 - 1959-11

Pag1. 4 mil MUL SOC! AU S MU LUI Nr. 1524

t r ji a s m a i R m - > ^ : i i a s . w j r lin x it t v js t ^ s í i> s i^ y t n ^ r n s e ! s r a

Minunate perspective ale uiilm ele şJM. • xdlinxele şiini • xtttim&ls şlirâ • juitlmela ştiri
unor Doi zboruri cosmice

— Un interesant articol al acad Leonid Sedov —

MOSCOVA 16 ( Agerpreş). —• mentare, care să permită detai-
Academicianul Leonid Sedou, larea informaţiilor obţinute in
preşedintele Federaţiei Interna­ cursul parcurgerii primei spira­
tionale de astronautică, comuni­ le.

că intr-un articol scris pentru Acad. Sedov relevă că reali­

ziarul „Pravda" că in momentul zările remarcabile ale ştiinţei şi

de faţă a încetat legătura prin tehnicii sovietice au permis în­ Congresul partidului
guvernamental,
radio dintre staţiunea automată făptuirea unor zboruri reuşite Apelul Conferinfei Internationale Creşfe mişcarea
interplanetară, lansată la 4 oc­ spre Lună în anul 1959. Lansa­ a studenţilor adresat sfudenfimii din din Franja (U.N.R.) de solidarilafe
tombrie cu ajutorul celei de-a rea fiecărei rachete cosmice a cu poporu! cuban

treia rachete cosmice sovietice, constituit un important pas nou toate jările
şi punctele de observaţie de pe in dezvoltarea zborurilor cosmi­

Pămînt. Aceasta, explică acad. ce. Cele trei admirabile zboruri, PRAG A 16 (Agerpres) După noastre - dezarmarea generală BORDEAUX 16 (Agerpres). ria, a oriticat frontul de elibe­ MONTEVIDEO 16 (Ager­
Sedov, poate fi legat de dife­ care au fost efectuate se vor cum s-a mai anunţat, Conferin- şi totală. — TASS a n u n ţă : Ziua de 15 rare naţională din Algeria.
rite cauze. Nu este exclusă po- înscrie în istorie ca etape fun­ ţa Internaţională a studenţilor, noiembrie a tost ultima zi a lu­ pres). — In America Latină
¦sibUitatea ca aparatura de pe damentale in cercetarea spaţiu­ care a avut loc Ia Praga, şi-a In încheiere, participanţii la Adepţii „Algeriei franceze",
bord să fi încetat, să funcţioneze lui cosmic, şi în pregătirea co­ încheiat lucrările. Tema princi­ Conferinţă au adoptat două do­ crărilor Congresului partidului îngrijoraţi de cele cuprinse în creşte mişcarea de solidaritate
municaţiilor interplanetare. cumente — un apel adresat tu­ de guvernământ francez — „U- raportul lui Aii Mallem i-au ce­
in urma unei lovituri cauzate pală a cuvîntărilor rostite în ca­ turor studenţilor din lume cu niunea pentru Noua Republică" rut „explicaţii“. Jacques Sous- cu poporul cuban, popoarele din
de un meteorit. Este neîndoielnic, subliniază drul acestei conferinţe din pri­ privire la dezarmare, şi o rezo­ (U.N.R.). telle ministru, delegat pentru
preşedintele Federaţiei Interna­ ma şi pînă în ultima zi a lu­ luţie. In apel este arătat carac­ problemele Saharei, care este ţările Americii Latine, protes-
Pentru aceasta este suficient ţionale de astronautică, că cer­ terul nefast al cursei înarmări­ Cuvântările rostite în cadrul considerat inspirator al politicii
ca la o astfel de lovitură să fie cetările efectuate nu sînt decit crărilor a fost lupta studenţi- lor pentru cauza păcii şi bună­ dezbaterilor pe marginea rapor­ determinate de această lozincă, tînd împotriva uneltirilor impe­
clisFusă etanşeitatea corpului. un început. In faţă se află mi­ mii pentru pace şi prietenie în­ stării popoarelor, menţionîndu- tului prezentat de secretarul ge­ a căutat să aducă totuşi o oa­
nunate perspective ale unor noi se că propunerea cu privire la neral şi discuţiile purtate în ca­ recare destindere în atmosfera rialismului în Cuba, cer înceta­
S-a presupus că la deplasarea zboruri cosmice. tre popoare, pentru îndeplinirea dezarmarea generală şi totală drul comisiilor create de Con­ creată, asigurînd pe delegaţi că
ulterioară a staţiei interplaneta­ sarcinii principale a timpurilor gres, demonstrează că problema „Algeria franceză" corespunde rea campaniei desfăşurate împo­
centrală care a provocat diver­ întrutotul politicii lui De Gaul­
re vor fi transmise date supli- genţe acute în partid continuă le. triva guvernului Fidel Gastro.
să fie Algeria. Căile spre rezol­
varea problemei algeriene pro­ In cursul îndelungatelor tra­ La Montevideo a avut loc în
voacă dispute violente. Aici ni­ tative de culise la care au par­
•rdssiîs- este un mijloc care poate ex­ meni nu se pronunţă pentru in­ ticipat membri* ai gux'ernului piaţa Universităţii un mare mi­
dependenţa Algeriei. Există a- prezenţi la Congres ca delegaţi,
Declaraţia delegaţiei sovietice la cea de-a clude războiul din viaţa socie­ depţi făţişi ai cererii colonialis­ a fost elaborat un text de re­ ting de solidaritate cu poporul
tăţii. Rezolvarea problemei de­ te cu privire la „Algeria fran­ zoluţie care aprobă fără rezer­
ceză" şi adepţi ai unei noi torme ve politica expusă de preşedin­ cuban, organizat de sindicatele
a colonialismului, care sînt ga­ tele De Gaulle în cuvînfarea ros­
a sesiu n e a A dunării G en erale a O.N.U. zarmării, se spune în apel, va ta să tacă unele concesii cu tită de el la 16 septembrie, în din Uruguay, de Federaţia Stu­
permite sporirea alocărilor pen­ condiţia menţinerii „unei strânse declaraţia din 10 noiembrie şi
legături dintre Algeria si Fran­ în mesajul adresat de el aripatei denţilor, Federaţia învăţătorilor
ţa “. franceze.
NEW YORK 16 (Agerpres). ceput să se contureze. Aceste rezoluţia cu privire la dezarma­ tru îmbunătăţirea vieţii popoa­ din Uruguay şi de alte orgalni-
— TASS anunţă; La 16 noiem­ cercuri doresc să întoarcă îna­ rea generală şi totală. Zarva în relor, pentru dezvoltarea culturii In cadrul Congresului, diver­ In rezoluţie nu se aminteşte
brie, delegaţia sovietică la cea poi mersul evenimentelor, să legătură cu „problema ungară“ şi ştiinţei şi îmbunătăţirea si­ genţele au ieşit la iveală îndeo­ de dreptul poporului atgerâan zaţii. v'"
de-a 14-a sesiune a Adunării submineze spiritul de colabora­ dovedeşte că puterile occidenta­ tuatei studenţilor. sebi în cursul discutării rapor­ la autodeterminare. Partidul
Generale a O.N.U. a dat publi­ re statornicit ca rezultat al în- le intenţionează să încalce şi pe tului prezentat de deputatul din U.N.R. declară însă că doreşte Vorbitorii au cdn’dămrîă't p5-
cităţii următoarea declaraţie : tîlnîrii de la Câmp David. viitor în mod grosolan princi­ „Vă chemăm, se spune în a- partea Algeriei — Aii Mallem. un armistiţiu şi îşi ia obligaţia litica imperialistă dusă de mo­
piile statutului O.N.U., ceea ce pel, să vă uniţi eforturile şi să In textul scris al raportului îm­ „să asigure succesul politicii“ nopolurile americane, care nu
Corespondentul la O.N.U. al încercările de a stîrni zarvă nu poate decît să den o nouă lo­ vă încadraţi mai activ în luptă, părţit ziariştilor, raportorul se lui De Gaulle. In rezoluţie se se pot împăca cu transformările
ziarului „New York Times“, în legătură cu problema ungară vitură nrestiiriului Organizaţiei împreună cu celelalte pături alo pronunţă pentru încetarea răz­ revoluţionare în Cuba, îndeosebi
Hamilton, relatează, reîerindu- sînt întreprinse în mod evident Naţiunilor Unite. popoarelor voastre, pentru re­ boiului din Algeria, pentru o spune că U.N.R. va lupta pentru cu realizarea reformei agrare. *
se la „cercuri autorizate" că pentru a folosi Adunarea Gene­ zolvarea problemei celei mai vi­ asociere cu Franţa şi pentru ca în cursul referendumului pro­
S.U.A., Anglia, Franţa şi alte rală în scopul agravării relaţii­ Delegaţia sovietică consideră tale a timpurilor noastre — de­ tratative, „nu numai cu acei mis de De Gaullc algerienii să După cum anunţă ziarul
state occidentale au hotărît să lor dintre state. Totodată, de­ că este de datoria tuturor celor zarmarea generală şi totală“. care sânt denumiţi prieteni ai se pronunţe „pentru Franţa, îm­ „Nuevos Rurnb’os", în Gamera'
legaţiile puterilor occidental'’ se care doresc îtrtr-ade',Sr îns3.nH- Franţei“. Luând însă cuvântul în potriva oricărei separări a Al­ deputaţilor a Congresului Na­
insiste ca în cadrul actualei se­ Conferinţa cere studenţimii să şedinţa unei comisii, Aii Mal- geriei". ţional al Braziliei, deputatul
lupte pentru interzicerea armei lein nil a mai pomenit nimic Salvador Losa’co a vorbit în a-
despre tratative, ci a ridicat în Această rezoluţie a tost pusă pararea revoluţiei din Guba,
siuni a Adunării Generale să străduiesc ca prin această acţiu­ toşirea continuă a si+uafiei in- nucleare, pentru lichidarea ba­ slavă acţiunile Franţei în Alge- la vot şi aprobată fără să ti tost condamnând cu asprime ameste­
discutată în prealabil. cul Statelor Unite în treburile
se discute aşa-numita problemă ne să abată atenţia Adunării ternaflnnale să îmoieitiee reîn­ zelor militare de pe teritoriile

ungară. După cum reiese din Generale de la soluţionarea pro­ vierea (a O.N.U. a atmosferei altor ţări. pentru convocarea

ştirea corespondentului, delega­ blemelor celor mai importante, „războiului rece“, să nu permi­ Conferinţei fa nivel înalt.

ţiile puterilor occidentale sînt aflate pe ordinea de zi a aces­ tă ca Adunarea Generală să fin Guv?rnu! de îa Bonn interne ale Cubei. Guvernul şi
interpelat în problema
preocupate în prezent numai teia, să torpileze acel spirit abătută de la soluţionarea celor

cum să strecoare în discuţia A- colaborare care a făcut, de pil­ mai importante probleme inter­ poporul Braziliei — a spus L'o-

diinării Generale provocatoarea dă. ca recent în Comitetul nr. 1 naţionale în interesul menţinerii reunîficării Germaniei saco — „trebuie să declare în
..problemă ungară" fără ca în să fie adoptată în unanimitate şi întăririi păcii generale.
acelaşi timp să apară ca adepţi BONN 16 (Agerpres). — auzul tuturor că se solidarizea­
ai „războiului rece“. încheierea lucrărilor congresului Fracţiunea din Bundestag a
Partidului Liber Democrat a de­ ză cu poporul şi guvernul Cu­
Delegaţia sovietică consideră pus joi în Bundestag o moţiune
bei".

necesar să declare în legătură F. S. D. G. prin oare cere lămuriri în le­
cu aceasta, că eforturile puteri­ gătură cu politica lui Adenauer
lor occidentale de a include o BAD GODESBERG 16 (A- dului, delegaţii la Congres au în ceea ce priveşte problema Acţiuni de protest împotriva vizitei iui Oberländer
inexistentă problemă ungară pe gerpres). In seara zilei de 15 aprobat proiectul cu o majori­ germană.. la Berlin
ordinea de zi a celei de-a 14-a noiembrie, Congresul extraordi­ tate de voturi.
sesiuni a Adunării Generale a nar al Partidului Social Demo­ In moţiune se specifică că BERLIN 16 (Agerpres). — reprezentanţilor vieţii publice şi a Universităţii Humbolt din Ber­
O.N.U. nu constituie altceva de- crat din Germania (P.S.D.G.), După cum a reieşit din dis­ Partidul Liber Democrat doreşte TASS anunţă : Oberländer, care ai presei din Berlinul occiden­ lin a adoptat în şedinţa care a
convocat pentru discutarea şi a- cuţiile purtate încă în preajma ca Adenauer să facă însfîrşit este în guvernul de la Bonn mi­ tal. El s-a limitat la un referat avut loc ta 14 noiembrie, hotă­
cît o încercare de a reînvia la doptarea noului program al par­ Congresului în legătură cu pro­ cunoscute Bundestagului vest- nistru pentru problemele persoa­ tăcut în oadrul unui cerc res- rârea de a retrage titlul ştiinţi­
O.N.U. atmosfera „războiului iectul noului program al german „concepţiile sale despre nelor strămutate, s-a aflat cî- fic de doctor în ştiinţe agricole
rece“. tidului, şf-a încheiat lucrările. P.S.D.G., acest program a fost posibilitatea reunificării Germa­ teva zile în Berlinul occidental. trîns de colaboratori ai organi­ ministrului Oberländer de la
aspru criticat de membrii de niei, a reglementării problemei Sosirea lui a provocat indigna­ zaţiei revanşarde vest-berlimeze Bonn care poartă răspunderea
F.ste evident că anumite După includerea unor amenda­ rînd ai Partidului Social De­ germane printr-un tratat de pa­ „izgoniţi". pentru asasinarea în masă în
cercuri din occident nu vor de mocrat din Germania şi ai mul­ ce şi a stabilirii statutului de rea în rîndurile păturilor largi perioada hitlerîsmului a unor
loc să se împace cu slăbirea în­ mente fără prea mare impor­ tor organizaţii locale ale aces­ oraş liber al Berlinului occiden­ Călătoria lui Oberländer în oameni nevinovaţi. Această ho­
cordării internaţionale care a în­ tanţă în proiectul programului tui partid. t a l “. ale populaţiei din cele două Berlinul occidental constituie în­ tărâre a fost anunţată la o con­
părţi ale oraşului. In semn de că un act al „războiului rece“, ferinţă de presă pentru ziariştii
prezentat de conducerea parti­ germani şi străini care a avut
protest împotriva sosirii lui O- o încercare a anumitor cercuri loc la Berlin. In hotărîre se a-
QOOODOQOOaaOOOOOOOCOOQOOOOGOOQOOOOOQOCaOOQOCXXXXXXXX 5>a>OCCOCCNXX^0001XX>^TOOC.OCOOC5CaaGOOCOCOCOfXÎOTCt>CC03: berlander în Berlinul occidental vest-germane de a împiedica rată că Oberländer a colaborat
activ cu naziştii şi poartă răs­
Allan Dulles: obişnuitele invocări a caracte­ Se II. I. S. S. perioada anilor 1913 -1928 — au avut loc. acţiuni de protest destinderea încordării interna­ punderea pentru înăbuşirea li­
rului „propagandistic“ al planu­ iar noi considerăm că acest lu­ care s-au desfăşurat sub lozin­ bertăţii şi ştiinţei, precum şi
m esele „Uniunea Sovietică a devenit a cru este necesar, şi dacă ana­ ţionale, de a stânjeni eforturile pentru crime împotriva' umani­
doua putere industrială din lu­ lizăm dezvoltarea economică a ca „Asasinul Oberländer să se partizanilor reglementării paş­ tăţii.
WASHINGTON 16 (Ager­ U.R.S.S. din anul 1928 pînă în care din Berlinul occidental !". nice a problemelor germană şi
pres). — V. Pararnanov, co­ anul 1958, a declarat A. Dulles, beri itneză.
se impune concluzia inevitabilă Sub presiunea acestor protes­
că economia sovietică a crescut te, Oberländer a fost nevoit să BERLIN — Consiliul ştiinţi­
în realitate foarte rapid. Ritmul renunţe să ia cuvîntul în tata fic al Facultăţii de Agronomie

respondentul agenţiei TASS a- rilor dezvoltării economice a me. Asupra acestui punct nu acestei creşteri a fost mai mare -----------------------s e s s s ------------------------

nunţă: La 13 noiembrie în clă­ U.R.S.S. In schimb ei caută să poate exista nici o controversă“. decît ritmul creşterii industriei Regimul fascist al lui Franco în descompunere
direa Capitoliului au început şe­ găsească măsuri care să-i ajute Părerile majorităţii specialişti­ americane, a continuat el, cu
dinţele speciale ale subcomisiei „să răspundă la noua prox’oca- lor din occident, a spus în con­ toate urmările celui de al doi­ —•Relatările corespondentului revistei conservatoare engleze „Spectator“ —•
de statistică economică de pe re a U.R.S.S.“. O mărturie a tinuare vorbitorul, coincid a- lea război mondial care au sti­
lingă Comisia Economică a Se­ acestei poziţii o constituie dis­ tunci cînd este vorba de iaptul mulat creşterea industrială a LONDRA 16 (Agerpres). — „Spa­ cu forţa. Persoanele suspecte de acti sint nevoiţi să muncească suplimentar
natului şi Camerei reprezentan­ cursul rostit fa 13 noiembrie de că din anul 1950 sporul pro­ S.U.A., dar a tost o calamitate nia este un stat poliţist în descompu­ vitate politică împotriva regimulu ca socotitori la bănci şi firme comer­
ţilor din S. U. Â.. consacrate către Allan Dulles, conducăto­ ducţiei industriale în U.R.S.S. pentru U.R.S.S. nere. Spaniolii nu beneficiază de drep­ Franco sînt torturate în mod bestial ciale.
comparării dezvoltării econo­ a fost anual de aproximativ turi politice sau civile. Libertatea cu-
miei U.R.S.S. şi S.U.A. La şe­ rul Biroului central de investi­ 9— 10,5 ia sută. (In S.U.A. el a Trecînd la perspectivele dez­ vîntului nu există... A fost declarată Regimul franchist a dus la paupe Autorul articolului arată în conti­
dinţele subcomisiei, care îşi vor gaţii din S.U.A., în cadrul şe- tost aproximativ 2,6—3 la sută voltării economice a celor două în afara legii chiar şi organizaţia de rizare extremă masele largi ale oa nuare că de pe urma ruinării ţării,
desfăşura lucrările pînă la 21 — nota corespondentului). ţări, Ă. Dulles a cerut să se tineret a cercetaşilor“, scrie I. Gil- menilor muncii spanioli. Muncitorii profită marii bancheri, industriaşii, la­
noiembrie, vor lua cuvîntul re­ dinţiei subcomisiei de statisti­ privească cu „seriozitate“ sarci­ more, corespondentul revistei conserva­ spanioli, scrie Gilmore, „trăiesc as­ tifundiarii şi corpul de generali ai ar­
prezentanţi ai guvernului ameri­ că economică de pe lîngă Co­ A. Dulles s-a ridicat de fapt nile planului septenal al toare engleze „Spectator“, care a vi­ tăzi mult mai rău decît înainte de matei. „Cinci dintre cele mai mari
can şi aproximaţiv 30 de ex­ misia economică a Senatului şi împotriva „teoriei“ care circulă U.R.S.S. Acest plan. a declarat zitat de curînd Spania. Orice opoziţie începerea războiului civil în 1936“. bănci ale ţării, scrie Gilmore, contro­
perţi în probleme de economie în S.U.Â., potrivit căreia rit­ el, implică îndeplinirea „sarci­ politică, scrie Gilmore, este reprimată lează 70 la sută din economia spa­
din partea diverselor asociaţii Camerei reprezentanţilor din mul rapid ăi dezvoltării econo­ nii importante a sporirii produc­ Gilmore arată că profesorii univer­ niolă.
industriale, institute de cerce­ S.U.A. mice a U.R.S.S. se explică prin ţiei industriale“. „Infăotuirea a- sitari, ca să o poată scoate la capăt,
tări economice şi universităţi. acqga că ea se atlă, în aşa-nu- cestei sarcini, a adăugat A. Analizînd situaţia regimului fran­
In discursul său. conducăto­ mitul „stadiu primar“ de dez­ Dulles, va reduce actualul de­ Ministrul Muncii din S.U.A. anunfă chist Gilmore ajunge la concluzia că
Pregătind aceste şedinţe, sub­ rul biroului centrat de investi­ voltare şi că pasămite pe mă­ cala] dintre producţia' industria­ măsuri împotriva oielarilor grevişti el se menţine numai datorită spriji­
comisia condusă de A. Bol ling, sura creşterii volumului total lă a sovietelor şi S.U.A.“. nului armatei şi că fără acest sprijin
membru al Camerei reprezentan­ gaţii af S.U.A., în ciuda tutu­ al producţiei şi dezvoltării e- WASHINGTON 16 (Ager­ ţiuni nu va îi în nici un caz regimul „nu s-ar ti menţinut nici mă­
ţilor, a publicat rapoarte în care ror rezervelor pe care le-a tă ­ conomiei U.R.S.S., acest ritm Cu toate că în cuvîntareă sa pres). Corespondentul din Was­ în favoarea muncitorilor. car 5 minute“.
se recunoaşte faptul că Uniunea cut pentru a diminua succese­ va scădeă. O asemenea „teo­ Allan Dulles a încercat să pună hington al ziarului englez „The
Sovietică poate ajunge din urmă le şi posibilităţile U.R.S.S. şi rie“ a fost susţinută nu prea la îndoială succesele dezvoltării Times“ relatează că după ce Declaraţiile lui James Mitchell Totuşi, după cum relevă Gilmore,
Statele Unite în ce priveşte dez­ celorlalte ţări socialiste, a fost agriculturii U.R.S.S., precum şi greva oţelarilor americani a constituie un răspuns la hotă- nici un fel de persecuţii politice nu au
voltarea economică în termenele nevoit să recunoască de fapt vi­ de mult de subsecretarul de stat justeţea indicilor economici tost întreruptă pentru o perioa- rîrea oţelarilor de a continua frînt hotărirea poporului spaniol de a
goarea şi măreţia economiei so­ al S.U.A., Dillon, într-una din comparativi, el a subliniat în d i de 80 de zile, în urma a- greva după expirarea perioadei răsturna dictatura franchistă. In aceas­
stabilite de ea. vietice şi a întregului sistem cuvîntările sale. Adepţii acestei încheiere: „Trebuie să recunoaş­ plicării prevederilor legii Taft de 80 de zile, în cazul cînd pa­ tă ordine de idei, Gilmore menţionea­
In ajunul actualei sesiunii a socialist al economiei naţionale. „teorii“ compară actuala peri­ tem în mod cinstit rezultatele Hartley, James Mitchell, minis­ tronii vor menţine refuzul lor de ză creşterea rapidă a prestigiului şi
oadă de dezvoltare a U.R.S.S. care te duc la realitate — ale trul Muncii din S.U.A., a decla­ a acceota cererile juste ale influenţei Partidului Comunist din
subcomisiei, preşedintele ei a „Uniunea Sovietică, a spus programului economic sovietic rat că în cazul cînd nu se va muncitorilor. Spania. Gilmore este de părere că spri­
dat publicităţii un al treilea ra­ Allan Dulles. dă dovadă de o cu perioada „primară“ a dezvol­ şi succesele uimitoare, obţinute putea ajunge la o înţelegere în­ jinul acordat de Statele Unite dicta­
port în care se ajunge la con­ pricepere excepţională în anu­ tării industriale a S.U.A. Insă de U.R.S.S. în ultimul deceniu“. tre patroni şi muncitori, atunci Acelaşi corespondent scoate turii lui Franco nu pare decît să în­
cluzia principală că economia mite stere“. U.R.S.S., a decla­ după cum a declarat A. Dulles, Allan Dulles a subliniat de a- preşedintele Eisenhower va so­ răutăţească situaţia. Ca urmare a a-
U.R.S.S. „este chiar mai puter­ rat el, „este competentă în cel ei uită că pînă la primul răz­ semenea că „dacă în următorii licita o acţiune din partea Con­ în evidenţă iaptul că din anul cestui sprijin, scrie el, „starea de spi­
nică decît se credea şi se crede“ mai înalt grad“. In domenii că boi mondial S.U.A. a avut „con­ 10 ani industria sovietică se va gresului. 1848, cînd a fost promulgată rit antiamericană din ţară s-a ampli­
în S.U.A. şi că în decursul ur­ producţia oţelului, metalelor re­ diţii extrem de favorabile“ care dezvolta în continuare cu 8-9 ficat şi devine tot mai puternică, ca
mătorului deceniu economia so­ tractare, electronică, aeronauti­ au stimulat creşterea rapidă a la sută anual, aşa cum se pre­ Ministrul american a precizai legea Taft Hartley, autorităţile şi starea de spirit antifranchistă".
vietică va continua ca şi pînă ca şi tehnica cosmica, energia economiei lo r: afluenţa do imi­ vede. atunci decalajul dintre e- totodată că rezultatul acestei ac­ americane au utilizat-o de 13
acum să întreacă economia atomică, construcţia de maşini- granţi, valul de investiţii de eă- conomiîle. noastre se va micşora
S. U. 'A. în. ce priveşte ritmul unelte etc. „Rămînerea în ur­ pital şi cheltuielile militare re­ pînă în anul 1970 într-o măsu­ ori pentru suprimarea grevelor
creşterii anuale a producţiei in­ mă“ ă U.R.S.S. ţaţă de S.U.A. ră în -U ră to a re , dacă ritmul şi că numai în două din aceste
într-o serie de alte domenii,, a duse. In acelaşi timp, a declarat nostru do creştere industrială cazuri s-a putut ajunge la un a-
dustriale. spus el, nu înseamnă că vorbitorul, perioada dezvoltării nu va f: accelerat în mo'd con­ cord între patroni şi muncitori
Cercurile cîrmuitoare clin U.R.S.S. nu este în stare „să U.R.S.S. pînă în anul 1928 a siderabil în comparaţie cu cel în perioada de 80 zile.
producă lucruri asemănătoare“. tost marcată de războaie exter­ orezent“.
S.U.A. sînt nevoite în prezent ne şi interne şi dc ruină. Dacă
să recunoască amploarea' „pri­ ’Apreciind starea economiei lăsăm la o parte 15 ani, adică
mejdioasă“ a dezvolt arii econo­ U.R.S.S., Allan Dulles a spus
miei sovietice şi să renunţe la că într-o perioadă scurtă de 30
de ani, începînd din anul 1928

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 189 1 75. Taxa plătită in ii.im .ur conform aprobării Direcţiunii Generale IM .I.R . nr. 236.320 din 8 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva