Page 57 - 1959-11

V V>'$-
Pag. g
LA M INA PE TR ILA
In cadrul cercurilor şl cursu-
rilor învăţămîjvfcului de partid la 17 membri din 21, faţă de 13
rr.ina Petrila s-au ţinut primele
îecţii din programul pe anul de
învăţămînt 1959-1960. Ceea ce
poate să constituie un motiv de în primul rînd tov. Petruş care, Ie procure pe cont propriu. Tot­ vinte triviale ' şi injurii. Sezi-
satisfacţie din acest început,
este frecvenţa bună în majori-
tatea cercurilor şi cursurilor,
Cercul de economie politică con-
dus de propagandistul Carol rea frecvenţei în cercul său. Ar mit sarcina de a se îngriji ca al oraşului Deva, a condamnat-o
Munteanu, spre exemplu, a ţi-
nut primele două lecţii cu o
frecvenţă de aproape 100 la su-
tă. Tov. Carol Munteanu este
propagandist de 10 ani, timp în
care a acumulat o valoroasă ex­ ţa este slabă. Din cei 26 mem­ rile constatate şi de a asigura
perienţă în conducerea cercului. bri ai cercului, în majoritate condiţiile optime pentru activi­ Condamnată peniru
El îşi pregăteşte cu sîrguinţă candidaţi de partid, au fost tatea cercurilor şi cursurilor a-
lecţiile, avînd grijă ca ele să cu­ prezenţi la prima lecţie doar rată că învătămîntul de nartid
prindă învăţămintele teoretice 11. Vinovat de activitatea nesa­ de la mina Petrila se află pe
ce se desprind din bibliografia tisfăcătoare a acestui cerc este un drum bun. Bineînţeles că
indicată, Ie îmbogăţeşte cu e- şi tovaiăşu! Ilie Ghenea, care comitetul de partid nu se ppaie Zlmnieea, regiunea Bucureşti
xemple concrete, actuale şi le
predă în aşa fel ca toţi cursan­
ţii să înţeleagă problemele
principale. In pregătirea temei­
nică a lecţiilor îl ajută mult
participarea cu regularitate la
seminariile de îndrumare a pro­
pagandiştilor ce se ţin la Ca­
binetul de partid Petroşani.
La prima lecţie pe care a pre-
dat-o în cercul său de economie
concretă, o frecvenţă de 100 la
sută a avut şi propagandistul
loan Taborski, în a cărui cerc
sînt încadraţi membri şi candi­
daţi de partid din organizaţia
de bază nr. 2. De asigurarea
unei frecvente bune în acest
cerc, se îngrijeşte în primul
rînd biroul organizaţiei de ba-
ză, ai cărui membri sînt repar-
tizaţi pe cercuri cu sarcina de
a mobiliza cursanţii şi de a in­
forma operativ biroul asupra ce­
lor care lipsesc nemotivat şi a
altor lipsuri sezisate.
Faptul că, spre deosebire de
alţi ani, cercurile de învăţămînt
de la mina Petrila sînt consti­
tuite în acest an pe organizaţii
de bază, iar predarea lecţiilor începerii Ia timpul stabilit a ac­ de vedere tehnic mai mult ca parării soluţiei de vopsit piei în magazinele de desfacere a-
se face, de Ia caz la caz, pe tivităţii cercurilor şi cursurilor, în oricare alt an. In anul cu­ nutria, care contribuie la îm­ jung şi produse oare lasă de
schirribnH, contribuie de ase­
menea la asigurarea unei frec­
venţe bune.
Cu o frecvenţă mulţumitoare
se prezintă după a doua lecţie să completeze biblioteca clubu­ dus îmbunătăţiri în sistemul de covil, ceea ce a dus la o uşu­ cheiate, cît şi termenele de livra-’
predată şi cercul pentru studie­
rea Istoriei P.M.R. condus de
tov. ing. loan StoTcescu şi cer­
cul spécial pentru mineri con­
dus de propagandistul loan Că-
luşeru. iar cercul de studiere n
bazelor marxism - leninismului
condus de tov. Vasile Petruş a
înregistrat o nrimă îmbunătăţire
a situaţiei sale. reuşind să tină
La biblioteca regională
Creste numărul cititorilor
Datorită unei munci conştiin­
cioase depusă de către colecti­
vul bibliotecii regionale din De­
va, tot mai mulţi oameni' ai
muncii din localitate — tineri
şi vîrstnici — împrumută şi
citesc diferite cărţi de care bi­
bliotecă dispune. Astlel, biblio­
teca regională a reuşit să re­
cruteze de lă începutul anului
şi pînă în prezent 4.526 cititori,
cu 725 mai mulţi faţă de peri­
oada corespunzătoare a anului
:’ Nu ’departe de vechiul castel
ăl huniazilor, sub carierele de
piatră de pe înălţimile Zlaştiu-
îui, s-a construit cu 3 ani în
urmă o fabrică, pentru prelu­
crarea" minereului de talc. Gu a-
ceastă construcţie, activitatea
întreprinderii miniere de talc
’din Zlaşti s-a îmbunătăţit con­
siderabil. Producţia & crescut
în 3 ani de 5 ori. Toate opera­
ţiunile au fost mecanizate. La
instalaţia modernă de măcinat
minereul, construită • după pro­
totip romînesc la uzinele „In­
dependenţa“ din Sibiu, s-au a-
dăugat o nouă linie de îunicular
pentru transportul minereului, o
linie de înaltă tensiune lungă
’de 10 km., mecanizarea tran­
sportului şi perforării în gale­
rii, deschiderea a trei noi ori­
zonturi de exploatare etc. Va­
loarea tuturor acestor îmbună­
tăţiri costă cîteva zeci demilioa-
rîe lei.
Am vizitat zilele acestea fa­
brica. Tovarăşul ing. Iosif Sîr-
bu, directorul întreprinderii şi
Viorel Costinaş, secretarul or­
ganizaţiei de bază ne-au primit
amabili şi gata de ă ne dez­
vălui tainele pregătirii talcului,
această materie foarte utilă, fo­
losită la prepararea a peste
1.000 sortimente de mărfuri.
Am văzut fiecare secţie. Rînd
pe rînd, am vizitat locul unde
se primeşte minereul extras din lorlalte ramuri ce folosesc tal­ fir şi Mihai Toma. De aseme­ strui din fondul întreprinderii
m ile şi cursurile
i de partid
a doua lecţie cu participarea a
membri cît a avut la prima lec-
ţie. De situaţia nesatisfăcătoare
de la prima lecţie s-a sezisat
în calitate de propagandist şi
în acelaşi timp şi secretar al
organizaţiei de bază nr. 7, a
luat măsuri pentru îmbunătăţi-
fi bine dacă tov. Petruş ar pro-
ceda la fel şi cu cercul de stu-
diere a Statutului P.M.R. con­
dus de propagandistul Cornel
Sava, unde pînă acum frecven­
3-iiie.m stăed
răspunde de problemele muncii
de propagandă şi agitaţie în bi­
roul organizaţiei de bază. Tov.
Ghenea se interesează de frec­
venţa cursanţilor Ia acest cerc
mai mult din situaţiile existen­
te Ia comitetul de partid.
Ţinîrid însă cont de situaţia
de ansamblu, se poate spune că
munca pregătitoare desfăşurată
de birourile organizaţiilor de
bază şi comitetul de partid â
fost eficientă. Majoritatea celor
înscrişi în învăţămîntuî de par-
dd au luat parte la primele lec-
ţii. La aceasta contribuie îndeo­
sebi ţinerea lecţiilor pe schim­
buri, faptul că a fost selecţio­
nat un număr suficient de pro­
pagandişti, în majoritatea lor
bine pregătiţi, capabili să asi­
gure desfăşurarea învăţămîntu-
lui la un nivel corespunzător.
Paralel cu atenţia acordată
comitetul de partid s-a îngrijit
şi de procurarea materialelor
necesare studiului. EI a îndru­
mat comitetul sindical al minei
lui cu o seamă de lucrări im­
portante, între care manualul de
economie politică tradus din
îimba rusă, ediţie 1959, volu­
mele cu documente din istoria
mişcării muncitoreşti din Romî-
nia, articolele şi cuvîntările to­
varăşului Gh. Gheorghiu - Dei,
rapoartele la Congresul al II-
lea al P.M.R. şi Congresul al
trecut. Succesul se datoreşte şi
faptului că biblioteca este apro­
vizionată în permanenţă cu cărţi
noi. Astlel, de curînd, bi­
blioteca a fost înzestrată cu în­
că 1.180 volume noi. Printre
noile volume se numără „Pe
muche de cuţit“ de M. Beniuc,
„Intîlnîrea" de Gonstnatin Ghi-
riiă, „Garpaţii sînt munţi tineri“
de Stelan Iureş şi altele.
P. JURCONl
corespondest montat un dispozitiv pentru u-
O întreprindere în p lin i dezvoltare
minele de la Lelese şi Govăj-
dia, apoi am asistat la sfărî-
marea lui în concasoăre şi la
măcinarea în morile cu role.
Gu ocazia cernerii prafului ob­
ţinut, se conturează şi calităţile
talcului. Galitatea a l-a trebuie
să treacă prin site foarte fine,
cu cîte 10.000 ochiuri pe cm.p.
şi se foloseşte în industria cau­
ciucurilor şi a cablurilor, în far­
maceutică, în industria siderur­
gică etc. Calitatea a doua, tre-
cînd şi ea printr-o sită cu 6.400
ochiuri pe cm.p., ia drumul fa­
bricilor chimice din ţară unde
devine îngraşămînt chimic, cu-
răţitor în industria textilă şi
tăbăcării etc.
Un alt sortiment de marfă
produs aici este ’steatitul, un
minereu foarte căutat şi care
se găseşte foarte rar, mai rar
chiar decît aurul. El este fo­
losit în industria farmaceutică
ca purtător a unei întregi ga­
me de preparate ’chimice, în
industria alimentară şi în in­
dustria electro-ceramică.
Fiind singura întrepTindere de
acest fel din ţară, ea capătă din
zi în zi tot mai multă impor­
tanţă, dezvoltarea ei continuă
fiind impusă de dezvoltarea ce­
Dtwtôffs m m ufiM O Lui
XXI-iea al P.C.U.S. şi altele.
Propagandiştii şi cursanţii au
posibilitate să împrumute aceste
lucrări de la bibliotecă şi să le
studieze fără a fi nevoiţi să şi
odată, comitetul de partid a co­
mandat la „Librăria noastră“ o
seamă de broşuri, iar birourile
organizaţiilor de bază au pri­
aceste broşuri să ajungă la cei
ce trebuie să le studieze.
Rezultatele obţinute pînă a-
cum precum şi măsurile luate
cu scopul de a înfătura lipsu­
mulţumi sau limita la ceea ce
s-a făcut pînă acum. In faţa
lui stă sarcina importantă a a-
sigurărli succesului învăţămîn-
tului de partid În tot cursul
anului. Acesta depinde- de per­
severenta oe care o va mani­
festa, de felul cum îşi va asigu­
ra ,în această direcţie sprijinul
birourilor organizaţiilor de ba­
ză pentru ca pînă la sîîrşitu!
anului să se facă un nou salt
înainte pe linia ridicării conş­
tiinţei noliUce a membrilor şi
candidaţilor de partid.
T. TITÎRCA
Realizări tehnice la fabrica
„Vidra“ din Orăşiie
Una din condiţiile principale mezirea pieilor, care contribuie
care asigură realizarea indici­ la îmbunătăţirea calităţii aces­
lor de plan, o constituie intro­
ducerea tehnicii noi în toate
sectoarele de activitate.
In anul 1958, întreprinderea
noastră s-a dezvoltat din punct
rent, la labrica „Vidra“ au fost
realizate noi obiective tehni­
ce, în vederea creşterii capaci­
tăţii de producţie. Astfel, s-au a-
ventilaţie din atelierele de prelu­
crat piei impermeabile, precum
şi la atelierul de horduit, lu­
crări care au contribuit în mare
măsură la îmbunătăţirea condi­
ţiilor de muncă.
A fost pusă în funcţiune o
nouă secţie pentru îmbunătăţi­
rea procesului tehnologic la
{?izele de finisare a pieilor
argăsite, prin amenajarea unei
săli, şi punerea în funcţiu­
ne a unor utilaje ca ma­
şini de pieptănat, tuns şi căl­
cat. Prin aceasta s-a ajuns la o
îmbunătăţire a calităţii pieilor
argăsite, la o mai bună sorta­
re a pieilor spre sortimentul
finit cel mai corespunzător.
In atelierele productive s-au
făcut noi amplasări de maşini,
adecvate cerinţelor fluxului' teh-'
nologic, şi s-au repus în func­
ţie maşinile de tuns lîna în sta­
re umedă şi maşina de spălat
lîna.
In secţia de argăsit a fost
cul în procesele de fabricaţie.
Acest fapt este cunoscut de
muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii din întreprindere care se
mîndresc cu munca lor atît de
apreciată şi de necesară.
Gu ocazia prelucrării docu­
mentelor plenarei G.G. al
P.M.R. din 13—14 iulie a.c.,
colectivul de aici s-a angajat
să realizeze peste sarcinile de
plan economii în valoare de
519.000 lei. In primele 10 luni
ale " anului, din ' acest angaja­
ment s-au ¦şi realizat 350.000
lei.
•Factorul de bază în luptă
pentru economii l-a constituit
întrecerea socialistă. Cele două
mari sectoare ale întreprinderii
s-au chemat reciproc la între­
cere. Minerii de la' Lelese şi
Govăjdia au fost chemaţi la în­
trecere de muncitorii de la pre-
paraţie, fixîndu-se ca obiective
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor şi reducerea continuă a pre­
ţului de cost. Cei 33 de comu­
nişti din întreprindere sînt în
fruntea acestei întreceri. Dintre
mineri,, mai buni sînt cei din
echipele conduse de comuniştii
Achim Aron, Poanta. Gheorghe
Tranda, Ion Roz, Liipu Tranda­
- ^ ^ A«Biia»y:4g»ai!!8i3igBaegmtnewnBtiiwtagwBia wnamaBaiM tBMtgMwsww
Pentru injurii pttb'ice
Intr-una din zile, în localul
bufetului „Retezatul" din Deva
a intrat individa M'aria Jurca.
Parîndu-i-se că' nu este' băgată
în seamă de cei care se aflau
în local, li s-a adresat cu cu­
sate, organele de miliţie i-au;
întocmit acte de trimitere în
judecată, iar Tribunalul popular
pe Maria JurCa pentru huliga­
nism la 6 luni închisoare corec-
ţională. Sentinţa a ' rămas defi­
nitivă.
vagabondaj
Numita Valeria Panduru din
practica de mai mult timp vaga­
bondajul, umblînd prin diferite
oraşe ale ţării şi cîştigîndu-şi
existenţa pe Căi josnice. Irttr-una
din zile a poposit la Hunedoa­
ra.
Descoperită de organele de
miliţie ea a fost trimisă în ju­
decată. Tribunalul popular al
raionului Hunedoara a condam­
nat-o pentru vagabondaj la
1 an şi 6 luni închisoare ccrec-
ţională. Sentinţa a rămas defi­
nitivă.
tora şi la creşterea productivităţii
muncii. Tot în secţia de argă­
sit, s-au montat, la bazinele de
vopsit, dispozitive pentru doza­
rea perhidrolului necesar pre­
bunătăţirea procesului de vop­ dorit. De asemenea, există gos­
sire.
Pentru transporturile inter-
ateliere s-au-m ontat linii de- . pectă cantitativ contractele în­
rare a transportului pieilor cru­
de la locurile de muncă.
In procesul de fabricaţie au
fost introduse mijloace mecani­
ce pentru operaţiunile de întins
piei, s-a definitivat procesul
tehnologic pentru vopsirea piei­
lor semiînnobilate negre, s-au
îmbunătăţit în general toate
procesele tehnologice la piei de
vînat şi s-a aplicat noul sis­
tem de vopsire a pieilor de
vulpi în diverse imitaţii, după
ce în prealabil au fost lungite
sub formă de tafle.
Pentru asigurarea unor con­
diţii mai bune în ceea ce pri­
veşte igiena muncii, s-a început
construcţia unei băi în incinta
întreprinderii.
Trecerea în revistă a reali­
zărilor tehnice în cele cîteva
sectoare de activitate, eviden­
ţiază faptul că şi pe această
linie colectivul întreprinderii a
obţinut succese de seamă. ¦
IULIU DiCU
corespondent
nea, cu rezultate bune muncesc
şi minerii din echipa condusă
de Rădoane Petru.
Deocamdată, în frunte sînt
cei de la sectorul preparaţii. Ei
şi-au depăşit planul de produc­
ţie cu 6,5 la sută faţă de 6,2 la
sută cu cît şi-au depăşit sarci­
na de plan minerii de la Lele­
se şi Govăjdia. După cum se
vede, întrecerea este strînsă şi a
cuprins tot colectivul — tineri
şi vîrstnici. Şeful de echipă Po­
gan Arsenie, un om în vîrstă
de vreo 50 de ani, care a pri­
mit nu de mult „Medalia Mun­
cii“, ne-a vorbit despre dorinţa
lui de a cîştiga întrecerea.
—¦ Nu cred că există vreun
muncitor care să nu dorească
acest lucru — ne-a spus el. Şi
e păcat să nu-ţi îmbunătăţeşti
munca astăzi, cînd toate condi-
ţiunile sînt asigurate. In anii
trecuţi, majoritatea operaţiuni­
lor se făceau manual. Transpor­
tul se făcea pe zeci de km. cu
căruţa', mijloace de protecţia
muncii nu prea existau, condi­
ţiile de viaţă erau mai grele.
Astăzi, totul se face mecanizat,
salariul a crescut la 800—1.100
lei, s-au construit două blocuri
şi în curînd se vor mai con­
Vă place ? Parcă aşa vrea să spună candidatul de partid
loan Boia de la secţia sport a fabricii „Simion Bărnuţiii" din
Sebeş. El lucrează la confecţio narea mingilor de volei şi îşi
realizează zilnic sarcinile de pl an in proporţie de 105 la •sută.
IN FOTO: Muncitorul loan Boia prezentind cîteva mingi
din cele executate de el.
La Simeria, aprovizionarea cu legume
şi fructe poate fi îmbunătăţită
In anul acesta, deservirea populaţiei din oraşul Simeria
cu legume şi fructe a fost mult îmbunătăţită. Astfel, s-au vîn-
dut populaţiei însemnate cantităţi de roşii, cartofi, ardei. etc.
Magazinul de desfacere nr. 17 din localitate şi-a depăşit lună
de lună planul de vinzări. In luna octombrie de pildă, planul
de desfacere a fost depăşit cu aproape 50.000 lei.
Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ca­
litatea unor produse.
Unele constatări
In mare parte, Oficiul de a-
provizionare şi desfacere a le­
gumelor şi fructelor din Sime­
ria achiziţionează produsele de
la gospodăriile agricole colecti­
ve din împrejurimile oraşului.
Datorită acestui lucru, aprovi­
zionarea se lace operativ, iar
produsele se vînd proaspete
populaţiei. Unele gospodării
colective, odată cu marfa bu­
nă caută însă să valorifice şi
produse de slabă calitate. Cei
care fac recepţia lor - privesc cu
prea multă uşurinţă problema
calităţii produselor. în acest fel,
podării colective care nu res-
re fixate. Lucrul acesta se în-
tîmplă mai eu seamă la .gospo­
dăria agricolă colectivă „Ogo­
rul nou" Simeria Veche care
pînă acum nu a livrat nici 35
la sută din produsele contrac­
tate.
Deficiente în desfacerea
produselor
O greutate care stînjeneşte a-
provizionarea oamenilor muncii
cu legume şi fructe este lipsa
de spaţiu. Toată vînzarea către
populaţie se face printr-un sin­
gur magazin. Se înţelege de la
sine că satisfacerea nevoilor o-
raşului nu se poate face printr-
un singur magazin. Organele
competente trebuie să anali­
zeze această situaţie şi să acor­
de un ajutor mai substanţial
pentru lărgirea spaţiului de des­
facere. Soluţii sînt. Se poale
locuinţe noi în valoare , de
550.000 lei. ¦• ¦ .
întreprinderea este în . plină
dezvoltare. In curînd se va
monta încă o linie de măcinare
la sectorul de preparare oare
va mări cu 40 la sută ca­
pacitatea de prelucrare a fabri­
cii. Simultan, pentru asigura­
rea cu minereu a. fabricii,' se
vor deschide noi 'orizonturi de
exploatare la mina Lelese şi o
nouă mină, mina „1 Mai“, unde-
în prezent se fac lucrări-pregă­
titoare. De asemenea, vor fi re­
deschise mina de la Cerişor şi
mina „Filimon Sîrbu" de la Le­
lese, părăsite în trecut ca ne­
productive. Pentru îmbunătă­
ţirea continuă a condiţiilor de
muncă, va fi dat în curînd în
folosinţă şi un sistem com­
plex de absorbţie realizat din
resurse locale.
Calitatea' muncii în întreprin­
dere se îmbunătăţeşte continuu.
Pe adresa fabricii sosesc tot
mai des sorisori de mulţumire
de la întreprinderile din ţară
care primesc de aici talcul şi
steati-tul. De asemenea, s-au bu­
curat de succes mostrele de
talc şi steatit trimise la tîrgul
internaţional de la Leipzig.
Marca fabricii de la Zlaşti de­
vine astfel fol mai cunoscută
şi mai apreciată datorită hărni­
ciei muncitorilor de aici.
GH. STOICOVIC1
Nf. 1525
Colectivistul
Gergey Gheorghe
Cine din Băcia nu-l cu­
noaşte pe Gergey Gheor-
ghe, harnicul colectivist al
gospodăriei agricole co­
lective „dr. Petru Groza ?
Noi, cei de prin partea
locului, îi spunem mai sim­
plu, moş Gheorghe, pen­
tru că are, bătuţi pe mu­
che, 64 de ani.
Virsia lui moş Gheor­
ghe nu l-a împiedicat cu
nimic să efectueze pipă
la 1 noiembrie a.c., 117
zile-muncă in gospodărie.
In acelaşi timp el s-a do­
vedit a fi şi un bun orga­
nizator : a mobilizat u n .
. mic colectiv de vîrstnici,'’
) oameni harnici, cu care în
- vara acestui an a cosit fi­
nul gospodăriei pe o su­
prafaţă de 25 ha. îm ­
preună cu moş Gheorghe,
vîrstnicii Adam Muntea­
nu, Traion Mpise, Diotii-
sie Eilimon, Alexandrii
llălălai şi alţii, sînt vă- L
zuţi astăzi muncind de }
zor la finisarea grajdului d
gospodăriei colective. •
Clte n-ar putea să în- v
vefe de la moş Gheorghe /
tinerii colectivişti Sebeşi \
Andrei (junior), Aurelia j
lărgi ’ magazinul existent cu în­ Lungescu, Sebeşi l Iermi- c
că un raion de vînzare, ori se
poate deschide un nou magazin na şi Irma Muntean, care •ţ
pe strada- 10 Vînători fişa cum
de altfel s-a şi propus de că­ au efectuat în acest an r
tre deputaţi într-una din sesiu­
nile sfatului popular. foarte puţine zile-muncă (
în colectivă!? Exemplul )
personal ce-l oferă colech- i
vistul Gergey Gheorghe,
Mai mult sprijin din partea trebuie să fie • urmat de
Sfatului popular ah oraşului Si-
meria, mai mult simţ de răs­ toţi colectiviştii din Bă-.-
pundere din partea achizitorilor
de mărfuri şi o mai bună acti­ cia; pentru că în acer,'
vitate din partea Oficiului de
fel, gospodăria¦noastră va
aprovizionare şi desfacere a le­
obţine succese şi mai în­
gumelor şi fructelor, poate re­
semnate în activitatea sa.
DUMITRU ONClUlENCU
zolva echitabil aprovizionarea cu > corespondent
astfel' de produse a oamenilor
muncii din oraşul S-imeria. HM PB08BĂMUL IM
SABIN MUNTEANU
corespondent
JOI, 19 NOIEMBRIE 1959
PROGRAMUL 1: 6,45 Salut v o i« L>.
pionier ; 7,15 Muzică uşoară ; Gr >
f EI1EMEÎGS1BFIGI Materiale din presă; 9,20 Muzică c>.
oameră de M ozart; 10,40 Muzică u-
şoară executată la diferite instrumen­
JOI, 19 NOIEMBRIE 1959 te ; 11,45 Din muzica de operă şi b i ­
DEVA : Vîrsta dragostei; ALBA let a compozitorilor noştri; 12,35 Din
IULIA : Căluşeii ; Grădinarul spaniol; cîntecele Armatei Sovietice; 13,05 Con­
BRAD : Intre noi părinţii; ILIÂ : cert simfonic; 14,40 Muzică vocelî
Ivan Brovkin se însoară; ORA$TIE : şi instrumentală de compozitori ro-
Casa liniştită; Pe Donul lin iştit; HU­ m în i; 15,40 Mari cîntăreji sovietici d i
NEDOARA : Trapez; HAŢEG: Bur­ muzică de operă ; 16,15 Vorbeşte Mos­
ghezul gentilom ; PETROŞANI: Ko- cova !; 17,30 „Tinereţea ne e dragă“
ciubei ; Prietenul regăsit; SEBEŞ : Ne. — emisiune pentru tinerii ascultători;
văzut, necunoscut; SIMERIA : Cei 44 ; 18,00 Concert popular; 19,00 Tribuna
LONEA: Intre noi părinţii; T E IU Ş : Radio: Rolul conştiinţei socialiste în
Patru paşi în n o ri; ZLATNA: Prima dezvoltarea economiei şi culturii; 19,45
z i: BARU /MARE : Cinematograful de Transmisie din sala Aleneufui a con­
altădată; APOLDU DE SU S: Poves­ certului orchestrei simfonice R adio;
22,30 Muzică corală rcrnînească; 23,20
te.* unui om adevărat; CALAN: Vînă- Cvintetul opus 44 în Mi bemol major
toare tragică. de Schurttann.
m m m mmmmmk PROGRAMUL II: 14,07 „Viaţa
nouă a satu lu i": program de cintece
Centrul meteorologic Deva, şi jocuri ; 15,30 Potpuriuri de m u'v'ă
comunică timpul probabil: uşoară; !0,30 Muzică sovietică da ca­
m eră; 17,15 Pagini din volumul „Oc­
PENTRU 24 ORE naşii“ de Gheorghe Iordache: 17,.'T>
Vreme schimbătoare, cu cerul Sfatul medicului: Tuşea convulsi vă :
noros mai mult în timpul zilei, 18,05 Solişti şi formaţii de am atori:
iar în cursul nopţii înseninări J9,00 Să învăţăm limba rusă cînlîrrl :
temporare. Temperatura varia­ 19.45 Muzică uşoară romînească ; 20 "9
bilă, ziua între 7 şi 12 grade, Scriitori la microfon : Titus Popovici ;
iar noaptea între —2 şi +4 gra­ 21,15 Vechi moiodil populare rom îm şi!:
de. Vînt potrivit din' sud şi sud- 21.45 Părinţi şi copii; 22,30 Simfonii
est. Dimineaţa ceaţă locală. „Eilora“ de compozitorul jgpor-z
Yasushi -Akutagawa ; 23,15 Cancer! c!a
muzică din' opereta.
PENTRU URMĂTOARELE BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, C-n\
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00. !rt.ni>,
3 ZILE 22.00, 23,52 (programul I) 11,00, 10,0/.),
Vreme închisă, favorabilă ploi­ 18.00, 21,00, 23,00 (programul 11).
lor' locale.
”»/¦—»i—>/—•' i—11—' /—' /—ai—>/—»r~- «r~* *—*r >
Infreprindsrea -Industrială da Sfat ,,8 Mari ie'
Bucureşti, Str. Orzuri 15, Tel. 212235
livrează pentru sectorul socialist
S F O R I SI F R Î N G H I I
[ în îoaSe d im e n siu n ile , p r e c u m şi ş î e r g ă î o a r e din fr snghii. 3
1......................... ..........v._../t.-.-.--.t..«-.--.-l i __fy__ fu. •! <— 1 1— i >~J . - J ,__ / ¦ ; t _ / v .1
CO0PERATI Ei DE ©©NSUM
J)!N REGIUNE
C O W eI Ü
/ ! / ^ ^ b a r -ş .a ţ i