Page 58 - 1959-11

Wf. Î525 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Penlru o productivitate cft mai înaltă In campionatul regional de fottral în editura T K H iE C « ^ « IF^T W W E

în industria exlractivă D U P Ă 11 E T A P E politică rt

flpFoylzmnapea looopiiop de muşiesssB In campionatul regional de cele 3 puncte acumulate fiind o „Pravdu“ despire vizitele
si fie Ie central atenţiei fotbal s-au consumat 11 etape, rezultatul a 3 meciuri egale. lui Cmtiella şi Oberianăer
In seria I-a turul s-a încheiat, în Berlinul occidental
iar în seria a Il-a au mai ră­ Aurul Brad

Dacă analizăm productivita­ in felul acesta, în toate sectoa­ mas de disputat două etape. şi-a consolidat poziţia MOSlCOVA fAgerpres). — avut loc între reprezentantul
tea muncii la mina Uricani, ve­ rele productive s-a introdus pe In ©tapa de duminică s-au în­
dem că de la un an la altul scară largă armarea metalică şi registrat pe lîngă rezultatele Scorul etapei de duminică a TASS an u n ţă: Autorităţile Ber- .Spaniei Jranchiste şi liderii vest-
este într-o continuă creştere, da­ mecanizarea transportului. normale şi unele surprize. fost realizat de data aceasta la
Gurabarza. Aurul Brad, în for­ linului^ occidentali au pus la cale germat/i s-a ajuns la „o înţele-

o nouă provocaiţe. Astfel carac- jgere deplină“ în ceea ce pri-

torită efortului sporit depus de Deşi realizările sînt frumoa­ Djnarao Orăştie a ratat mă excelentă, şi-a surclasat net terizează ziarul „Pravda“ vizi- veşte problema germană şi pro­
muncitorii minei noastre şi da­ se, pentru asigurarea producti­
vităţii pe exploatare, de 1,070 şefia adversarul — C.F.R. Teiuş, o teic în Berlinul ' occidental ale blema Berlinului,
torită condiţiilor noi care se tone pe post, sarcină stabilită echipă care pînă nu de mult
creează pe zi ce trece. lui Castiella, m inistrul Afaceri- In articol se spune în conti-

Ultima etapă a campionatu­ se afla în plutonul fruntaş. Scor Ior Externe al iîpanîei franchis- nuare că şi vizita Iui Oberlan-

Cele 18.000 tone cărbune coc- de conferinţa raională de par­ lui regionali de fotbal, seria I-a, final 7—0. In felul acesta Au- te şi a cunoscutului revanşard der — complice direct al crime-

sificabil extrase în acest an tid, mai sînt multe de făcut. părea că nu mai are nimic de rul Brad a reuşit să păstreze de fa Bonn, Ol|>er|lander, minis- lor comise de regimul nazist —

peste sarcinile de plan se da- Astfel, mai sînt lipsuri în apro­ clarificat în ce priveşte liderul tfn avantaj de 1 punct faţă de tru pentru „pmfofemele persoa- urmăreşte aţîţarea „războiului

toresc şl creşterii productivită­ vizionarea la timp a locurilor de seriei. Spunem aceasta deoarece a doua clasată, Minerul Deva. nelor strămutaite“j. Reîerindu-se rece“ şi înăsprirea situaţiei din

ţii muncii. Aşa, bunăoară nu­ muncă eu lemn fasonat, fapt ce liderul, Dinamo Orăştie, întâi- In formă bună pare a fi în Ia tratativele dude de Castiel- Berlin. In încheiere „Pravda“

mai în luna octombrie ea a pune de multe ori pe mineri în nea acasă pe ultima clasată, acest sfîrşit de campionat şi e- Ia cu condudatoni guvernului scrie că turneul ministrului îran-
N. S. HRUŞGIOV: SPRE R.F.G., ziarul „P ravda“ scrie, că chist şi al revanşardului de la
crescut cu 12,2 la sută faţă de situaţia de a pierde mult timp Victoria Haţeg, care nu reuşise chipa Sebeşul. După ce în eta- VICTORIE IN ÎNTRECEREA în cercurile politice din Berlinul Bonn în Berlinul occidental nu
PAŞNIGAţGUj CAPITALISMUL' occidental se suhfliniază faptul iasă nici o îndoială că cercu-
realizării^ anului 1958. Cantita- pentru procurarea lemnului ne- să acumuleze decît două puncte, pa anterioară a obligat echipa

tiv, aceăstă creştere echivalea- cer ir armării. In alte cazuri, Jucînd însă departe de valoarea brădeană să înscrie prima sa Volumul cuprinde cuvîntăd că guvernul R.F.G. se prbntunţă riîe guvernante din R.F.G. nu

ză cu 1,066 tone cărbune pe^ în locul lemnelor de mină lungi să1, Dinamo Orăştie a avut în înfrângere, duminică la Cu- rostite de N/-.S. Hruşciov şi pu­ în mod oficial pdntru admiterea au renunţat fa încercarea de

post. La obţine­ de trei metri (di­ Victoria Haţeg un adversar di- gir. a smuls un punct U.M.G.- blicate de piresa sovietică în Spaniei francheţe în NVA.T.O. a-şi intensîîica activitatea duş-

rea acestui fru­ mensiune nece­ ficil. Deci rezultatul cu care a ului, după ce la pauză Sebeşul anul 1958, î n . legătură cu pro­ Este semnificaţi^, arală ziarul, mănoasă împotriva Republicii

mos randament sară pentru ar­ luat sfîrşit această întâlnire, conducea cu 1—0. Rezultatul de bleme ale politicii externe a că în cursuf tratativelor care au Deo.iocrate Germane.

a contribuit in­ mare) se trimit 0—0, este echitabili şi ca urmare egalitate în meciul de la Cu- U.R.S.S. şi ale ^situaţiei interna­ ------ J ---------- ----------_______________ ___

tensificarea în­ lemne de 6 m. Dinamo Orăştie a' fost nevoită gir a fost favorabil Minerului

trecerii socialiste, pe care mi­ să cedeze primul loc în clasa- Devacare s-a apropiat la un ţionale, cît' şi convorbiri cu per­ D eclarafiile iui C hr. H erfer
sonalităţi de petate hotare. j:i_
ceea ce a făcut ca un număr tot nerii trebuie să le taie la lun­ ment. punct de prima clasată.

mai mare de brigăzi să-şi de- gimea necesară. Astfel pe lîngă In urma etapei de duminică pe *n e} aPa trecută s-a înregis- KARL’ LIEbJkNEGHT s F în probieima re la ftio r dlnire Esf-Vesi
primul loc a trecut Minerul A- „ .f1 ° n©prezentare. Echipa
păşească sarcinile dé pían, ex- pierdere de timp rezultă şi risi- ninoasa, urmată de G.F.R. Si- Recolta Deva a forfaitat la Me­ CUVINTARI, SCRISORI i ŞI
rceria şi Dinamo Orăştie', toate ^ L1 Orişcior. Surprinzător este
trăgînd însemnate cantităţi de pă mare de materiale. In acea­ trei la egalitate de puncte (15). Şi rezultatul alb dintre Unirea ARTICOLE; ALESE ‘ ’ NEW YORIC (Agerpreş). — ¦de Stat a s p u s„ P re ş e d in te le
Intr-o cuvîntâţre rostită la 16 Hruşciov concepe viitoarea în­
cărbune în plus. stă direcţie, şeful sectorului VII, Volumul reprezintă o culege­ noiembrie în ţfaţă Consiliului trecere între sisteme sociale ri­
Naţional pentuu comerţul exte­ vale prin alte mijloace decît
In acest avînt al întrecerii, tovarăşul Carol Răii, trebuie să In această serie însă primele ^ ^a uRapid Deva. In re de cuvîntări, scrisori şi ar­ rior, secretarul de Stat Chris- războiul. Noi americanii salu­
rest rezultate normale. tian Heirter, reîerindu-se la pro­ tam întrecerea şi sîntem gata
numai brigăzile conduse de mi­ depună mai mult interes, de­ opt echipe din clasament nu ticole ale lui Ksfrl Liebknecht, blema reiaţiijcţr Est-Vest a de­ :să ne alăturăm lui Hruşciov în
nerii Dumitru Vascul, Ioan oarece asemenea lucruri se re­ sînt despărţite între ele decît Comportări—arbitraje clarat : „Sînt vie părere că in ,a găsi căi şi mijloace pentru ă
de 3 puncte. Totuşi pînă în pri­ anumite chestii,tini fundamentale Iace această întrecere sigură şi
Bria, Victor Cîrciumaru, DtLni- petă de mult timp Ia mai multe măvară, la reluarea returului, In majoritatea lor meciurile care oglindesc atfevitatea revo­ putem găsi un limbaj comun, paşnică".
situaţia în fruntea clasamentu­ di-n ambele serii au decurs în­ deoarece. avem un interes co­
lă Ga'şpar, Dumitru Rus şi Mi- grupe. De asemenea, toţi mai­ lui va rămine cea actuală. Ra- tr-o notă de depliriă sportivita- luţionară depusă în ultimii 15 mun“. Subliniind că penitru ţă­ Potrivit spuselor secretarului
mîne de văzut cum c_e_l.e.....o..p..t...e. - te. Aceasta rezultă şi din rela- rile occidentale, ca şi pentru de Stat al S.U.A., sarcina con­
ron Năsălean au reuşit să ex- ştrii trebuie să-şi intensifice e- chipe angajate în "lupta pentru tările corespondenţilor noştri în ani ai vieţii de acest marxist- cele socialiste „este imperios stă în a elabora pe aceasta
primul loc vor folosi răgazul cronicile meciurilor. Jocuri fru- necesară realizarea unei înţe-. bază comună oarecari „reguli
tragă peste sarcinile de plan în forturile pentru asigurarea în revoluţionar german, luptător legeri prin care să se împiedi­ de bază ale marii întreceri“
ce ca diferendele care le despart
primele 10 luni ale anului mai condiţiuni şi mai bune a locuri- neînfricat şi consecvent împotri­ să se transforme într-un răz­ (dintre cele două sisteme —:
boi nuclear", el a adăugat că N.R.), pentru ca această între­
mult de 11.300 tone cărbune lor de muncă cu materiale şi va militarismului şi a războiu­ „acesta este principialul obiectiv cere să se desfăşoare în ca­
al tratativelor ce vor fi duse drul condiţiilor necesare „men­
cocsiîicabil. Drept urmare a a- vagoneţi. :în lunile şi anii vtiitori“. ţinerii coexistenţei". Aceste re­
guli, a declarat Herter, trebuie
cestei creşteri a productivităţii Prin lichidarea acestor nea­ pînă la primăvară. Intre pluto- Tţoase au. C6^e Deva, lui imperialist. ? \ l Christian Herter s-a ocupat să fie elaborate pentru a se'
muncii preţul de cost al cărbu­ junsuri, prin răspîndirea expe­ nul fruntaş şi cel codaş format Smieria şi Brad. de vizita în S.U.A. ă preşedinte- „atenua problemele politice ă-
nelui extras a scăzut faţă de rienţei brigăzilor fruntaşe şi prin F. MEHRING : K. MARX: T ' lui Consiliului de Miniştri al
cel planificat cu 1,99 lei pe tonă. introducerea cu mai mult curaj d„in _4 echip*e,‘ d.ife,rend este de gistrat şi eli,mmiencăir“iri de pe* »te•- U.R.S.S., N. S.i Hruşciov. Po­ cute. care în prezent nu pot fi
6 - 9 puncte. Pruna echipa din ^ A s tH au {ost el^ inaţi ISTORIA VIEŢII SALE ' trivit relatării buletinului, de total soluţionate, precum şi
Pe de altă parte, calificarea a tehnicii noi, colectivul minei Lucrarea expune istoria ela­ : ştiri al Casei Albe, secretarul
plutonul codaş totalizează 6 jucătorii Găină (Dacia Orăştie) borării de către K. Marx în co­ pentru a pune sub control spi­
celor 52 mineri şi a celor 49 a- noastre va realiza şi depăşi cu laborare ou F. Engels ă con­
cepţiei despre lume a proleta­ rala cursei înarmărilor...“
jutori de mineri, care s-a făcut siguranţă productivitatea de puncte, iar ultimă 3 puncte, pentru injurii la adresa arbitru- riatului revoluţionar — marxis­
mul. F. Mehrimg descrie viaţa
în mi !locul brigăzilor fruntaşe, 1,070 tone cărbune pe post. De remarcat, c ă , ultima olăsa- lui, Vlad (Minerul Aninoăsa) şi activitatea lui Marx în legă­
tură cu evenimelntele importan­
cu multă experienţă în tehnica ALEXANDRU MATEI tă, Victoria Haţeg, nu a reuşit pentru joc periculos, Cristes-
te ale mişcării muncitoreşti in­
mineritului, îşi arata pe zi ce prlm-maistru — mina Uricani să cucerească nici o viciorfe, « <*>&>«¦» < * * « • ) Pentru joc
trece roadele, lucrările miniere dur etc. Colectivele respective ternaţionale, el acordă atenţie

fiind din ce în ce mai bune. au datoria să intensifice mun­ analizei operelor lui Marx ară­

La obţinerea acestor rezulta­ ca educativă în rîndul jucători­ tând locul şi importanţa lor în
te a mai contribuit şi faptul că lor.
majoritatea brigadierilor, au istoria formării şi dezvoltării Declaraţiile Iui Selwyn Lloyd
ştiut să-şi organizeze mai bine Cu totul nepermis este faptul marxismului precum şi condiţii­
lucrul. Astfel, toate brigăzile, că Minerul Vulcan, jucînd la
în urm a.efortului sporit al mai­ Ghelar, a părăsit terenul de le istorice în care ele au fost în legătură cu vizita sa ia Paris
ştrilor şi brigadierilor, au fost joc în min. 87. Aceasta este o
mai bine aprovizionate cu va­ atitudine de sfidare în primul create. j . . '; LONDRA (Agerpres). — La buie să aibă loc după vizita Iul
lónete goale şi cu materiale. rînd a spectatorilor şi echi­ 16 noiembrie Sehvyn Lloyd, mi­ Hruşciov, deîndată ce în mod
De asemenea, orin efectuarea pei adverse, şi, în al doilea VV 'ii'
schimbului la focul de muncă rînd, o încălcare groso­
au fost lichidate şi mare parte lană a regulamentului. împo­ PE S C U R T nistrul Afacerilor Externe al An­ practic va fi posibil acest lu­
din cauzele care au provocat triva acestei indisciplina sînt gliei, a făcut' în Camera Comu­ cru.
golurile în producţie. necesare măsuri drastice.
• In seara zilei de 14 noiem­ nelor o declaraţie cu privire la Laburiştii au adus critici la
De remarcat este faptul că Arbitrajele, au fost, în majo­
prin reducerea absenţelor ne- ritate, bune. Doar cel prestat brie, în sala clubului minier din recenta sa vizită la Paris. El a adresa Franţei în legătură cu
motivate şl a întârzierilor. şefii de N. Florea (Deva) la Petri- Lupeni a avut loc o seară de făcut cunosqut că în cursul tra­ intenţia guvernului francez de
de echipe au avut posibilitatea la a fost ieşit din comun. Se odihnă pentru muncitorii frun­ tativelor cu ministrul Afacerilor a efectua experienţe cu arma
să-si organizeze mai bine lu­ pare că ridicarea suspendării taşi de la preparaţia Lupeni. Cu Externe al Franţei, Couve De atomică.
crul, ceea ce a contribuit la o acestuia de către 6.R.F. nu a această ocazie, cei prezenţi au Murville, precum şi cu preşe­
creştere simţitoare a producti­ fost în măsură să-l ajute su­ Unul din liderii partidului la­
vităţii muncii. ficient. Din cauza arbitrajului asistat la un program artistic, dintele De Gaulle, a discutat burist A. Bevan, I-a întrebat pe
prestat de N. Florea jocul de la Lloyd dacă a discutat cu pre­
Petrila a degenerat. jocuri distractive, dans etc. problema datei la care se va şedintele De Gaulle despre de­
claraţia acestuia din urmă în
• In după amiaza zilei de 15 convoca conferinţa la nivel legătură cu faptul că Franţa
va efectua experienţe cu arma
«/—>/—</—»/—i r-'/—• noiembrie, în sala mare a clu­ înalt. Lloyd a salutat stabilirea atomică chiar dacă Anglia,
S.U.A., şi U.R.S.S. vor ajunge
La obţinerea randamentelor Este necesar ca atât asocia­ bului din Lupeni a avut loc o datei vizitei lui N. S. Hruşciov la un acord privitor la înceta­
tsporite o contribuit în mare E r n 0mpa d' f la PUdinlta de copii nr. 3 din oraşul, ţiile sportive cît şi G.R.F. să a-
măsură şl introducerea teluricii Dem ^ e m a lt de lucru in aceste zile Ea pregăteşte un pro- j întîlnire a pionierilor de la în Franţa şi a spus că el, şi
noi,’ ,pe.ntru c,are cond,u.cer.ea ex-
ploatăni a depus mult interes. *I r gram a rtistic pe care îl vl,aa gprrăe*dz•ei•nnitţaa la sta tr’ieap„„eatd-iend. radioficare. J îisnigt.iâuiln.rneiir.riiol.ordepvs.rfoăsgşur,arma„raetrenvoîinrmFIca1al_pămIRa- şcoala elementară de 7 ani nr. 1 ministrul Afacerilor Externe al
Lt ITNAT FOTO: Copai de nr. 3o un cintec. ]J pionatul regional. v- FUK1K
din Lupeni, cu vechi militanţi Franţei au ajuns la concluzia

II I ai mişcării muncitoreşti. ' că conferinţa la nivel înalt tre-

(KXX53Uv5iLXXX200C«XXXXXXX>OCXX>OCKXXXîOOOCCOOOOOOOüCXXXCOOOt rea experienţelor nucleare.

Această apreciere a problemei întâmpinarea puterilor occiden­ Răspunzîndu-i lui Bevan,
tale, guvernul sovietic declară Lloyd n-a făcut decît să se re­
dezarmării a fost făcută de n EA MAI IMPORTANTĂ PROBLEMA însă că este posibil şi necesar fere la declaraţia de la O.N.U.
N. S. Hruşciov în cadrul ex­ să se ajungă la o înţelegere a guvernului englez privitoare
punerii sale asupra situaţiei in­ chiar şi numai în legătură cu la poziţia Angliei în problema
măsuri parţiale în domeniul de­ experienţelor nucleare. Refe-
ternaţionale şi politicii externe A TIMPURILOR NOASTRE“ zarmării. rindu-se la întrebările cu privi­
a Uniunii Sovietice prezentată re la data convocării conferin­
la 31 octombrie în faţa Sovie­ Orice pas înainte pe calea ţei la nivel înalt, Lloyd a decla­
'dezarmării va fi salutat de ţoale rat că totdeauna s-a prevăzut
tului Suprem al U.R.S.S. ticieni din apus să abordeze si­ referindu-se la planul sovletio mării generale şi totale consti- nale, atmosferă generată de popoarele lumii. Miliardele care că înainte de conferinţa la ni­
tuie încă un succes răsunător succesul vizitei făcute de N. S. se irosesc pentru înarmări ar vel înalt cu participarea'
Cursa înarmărilor care a ali­ tuaţia internaţională în mod de dezarmare, N. S. Hruşciov al politicii externe sovietice, putea fi folosite pentru ridica­ lui N. S. Hruşciov, trebuie să
mentat „războiul rece“, pornit politică de pace şi de înţelege- Hruşciov în Statele Unite. rea nivelului de trai al tuturor aibă loc o scurtă conferinţă a
şi întreţinut de cercurile agre­ mai realist, să recunoască în­ a declarat: .... Nimeni nu p.oate re între popoare. O nouă con- Generalul american Norstad popoarelor şi în primul rînd conducătorilor puterilor occi­
sive, a aruncat poveri grele a- afirma că propunerile noastre firmare a acestei politici e-ste pentru ajutorarea ţărilor slab dentale. Scopul conferinţei la ni­
supra tuturor popoarelor lumii. semnătatea coexistenţei paşnice de dezarmare generală şi totală şi Apelul celei de a 3-a sesi- vorbeşte de continuarea înarm ă­ dezvoltate. vel înalt, a spus el, constă în
Imense bunuri materiale sînt şi a tratativelor în rezolvarea ar fi dictate de slăbiciune. Dis- uni a Sovietului Suprem al rii ţărilor membre ale NATO. continuarea slăbirii încordării
irosite pentru fabricarea a tot litigiilor internaţionale. . Aceste punem de tot ceea ce este ne- U.R.S.S. adresat parlamentelor Germania apuseană, unde foştii Poporul romîn iubitor de pace care s-a şi conturat deja.
felul de arme de exterminare în principii sînt sprijinite cu tărie cesar pentru a ne apăra ţara tuturor ţărilor, apel care va în- generali ai iui Hitler visează la a primit cu bucurie propunerile
loc să contribuie la ridicarea ni­ de către toate popoarele lumii împotriva oricăror atentate din tîlni înţelegerea şi sprijinul tu- noi campanii de cotropire, este sovietice pentru o dezarmare Visilla lui
velului de trai al popoarelor. care nu au uitat distrugerile şi afară şi pentru a da o ripostă turor oamenilor iubitori de pace. Jî-n--z-e--s—trată----c-u----a--r-m--e—nu‘.c..l.e..a..r.e.....ş!i generală şi totală, ca şi Apelul
Aproape 100 miliarde de dolari pierderile provocate de cel de-al nimicitoare duşmanului. Sîntem a primit permisiunea de a fa­ în acest sens adresat de cea Hammarskjoelcî în Laos
se cheltuiesc anual în lume pen­ doilea război mondial şi îşi dau în stare nu numai să asigurăm Votul unanim al membrilor brica ea însăşi rachete. Guvernul
tru fabricarea armelor ucigătoa­ seama de consecinţele unui al neamestecul în treburile noastre Comitetului Politic şi al Adună- de-a treia sesiune a Sovietului VIENTIANE (Agerpres). —•
re. An de an, bugetele de răz­ treilea război mondial în con­ dar ş i-s ă ajutăm ţările socia- rii Generale a Organizaţiei Na­ francez ţine morţiş să experi- Suprem al U.R.S.S. parlamen­ Ministrul de Externe al Laosu-
boi ale ţărilor capitaliste se diţiile .vxisten tei armelor nu- liste frăţeşti să-şi apere cuceri- menteze bomba atomică, iar în telor tuturor ţărilor şi le spri­ lui a declarat în cursul unei
umflă tot mai mult în dauna cleare. Uriaşa mişcare pentru ţiunilor Unite nu cadrul tratativelor dintre emisa­ jină cu căldură. conferinţe de presă că secreta­
cheltuielilor civile. înseamnă că toa­ rul lui Franco şi guvernanţii de rul general al O.N.U., Hammar-
apărarea păcii care cuprinde • rile, libertatea şi la Bonn s-a luat poziţie împo­ Exprimînd aspiraţiile poporu­ skjoeld, care se află la Vientia-
¦ Devine tot mai evident că a- te statele a triva ideii dezarmării. Dacă la lui nostru, tovarăşul Gh. Gheor- ne, a discutat cu autorităţile
ceastă cursă nebunească, care mase largi în toate ţările a de- independenţă, căror reprezen- toate acestea mai adăugăm de- ghiu-Dej a arătat în cuvîntarea laoţiene problema instalării u-
nu a’duee foloase decît fabrican­ tanţi ău subscris claraţiile fostului preşedinte rostită ia 7 noiembrie în cadrul nei misiuni permanente a’
ţilor de armament, poartă în ea venit o forţă activă de care gu- De aceea, as- în calitate de Truman şi a altor politicieni, recepţiei de la ambasada so- O.N.U. în Laos. Agenţia France
pericolul unui război mondial coautori la' rezoluţia inspirată cărora le vine greu să se des vietică că : Presse a anunţat că Hammar-
care, în condiţiile existenţei ar­ verncle trebuie să ţină seama. lăzi, cînd pre- de propunerile sovietice în pro- párta de atmosfera „războiului skjoeld intenţionează să trimi­
melor nucleare, ar avea conse­ blema dezarmării sînt gata să rece“, — devine evident că lup- „Noi considerăm drept o tă un reprezentant personal a!
cinţe grave pentru viitorul ome­ Aceste mase au primit cu o deo- zentăm propune- traducă în fapt năzuinţele pro- ta pentru dezarmare trebuie să înaltă îndatorire de a acţiona său în Laos.
nirii. Dacă vrea să trăiască, clamate în susmenţionatul docu­ continue, că popoarele trebuie cu perseverenţă şi a face uz de
omenirea trebuie să renunţe la sebijă bucurie planul de dezar- ri-le de dezarma- să rămînă vigilente. toate posibilităţile de care dis­ Presa americană a relatat
război ca mijloc de rezolvare a ment. punem pentru a aduce o con­ înaintea plecării lui Hammar-
litigiilor internaţionale. Coexis­ mare generală şi totală prezen- re este absolut evident că ele In problema dezarmării, pro- tribuţie activă la cauza păcii şi skjoeld că diplomaţia america­
tenţa paşnică . a devenit în zi­ Atât în S.U.A. cît şi în alte blema cea mai însemnată a zi- destinderii internaţionale şi a nă se străduieşte să instaleze
lele noastre un imperativ istoric. tat d e . N. S, Hruşciov. în faţa sînt dictate cu adevărat de ţe- ţări ale blocului nord - atlantic lelor noastre, toate guvernele ne aduce aportul la evoluţia un organ permanent al O.N.U.
cercurile militariste şi cei care trebuie să păşească la acţiune, în Laos în locul comisiei inter­
Creşterea continuă a puterii Adunărfi Generale a Organiză- furi umanitare, urmărind exclu- trag foloase de pe urma cursei vieţii internationale în direcţia naţionale creată de conferinţa'
statului sovietic, mare putere înarmărilor se declară nu nu- Fără îndoială că realizarea reglementării paşnice a proble­ de la Geneva din 1954, a cărei
ţiei Naţiunilor Unite, plan care derea războiului care în secolul mai împotriva încetării acestei planului sovietic de dezarmare melor nerezolvate, lichidării pe activitate a fost interzisă de au­
cale de tratative a conflictelor torităţile laoţiene.
exprimă năzuinţele lor cele mai armei termonucleare poate adu- sau neînţelegerilor, consolidării

fierbinti. Puternicul ecou al pro- ce nenorociri îngrozitoare. Noi relaţiilor de pace între toate
statele“.
punerilqr sovietice ă influenţat nu dorim să folosim în scopuri
PETRE MARCU
asupra poziţiei statelor beci- militare superioritatea de care

denţale, în frunte cu Statele dispunem şi care va creşte pe

Unite, care au colaborat cu re- măsura dezvoltării continue a

prez'entântii U.R.S.S. lă redac- ţărilor socialiste“.

tarea rezoluţiei în problemă de- O asemenea declaraţie nu o

mondială, realizările epocale ale zarmării care a întrunit votul putea face decît conducătorul curse, dar pentru intensificarea generală şi totală ar fi soluţia

ştiinţei şi tehnicii sovietice care ţin an im al Comitetului Politic unui stat socialist, în care nu ei. Aceste cercuri fac declaraţii cea mai sigură pentru înlătu-

au uimit întreaga lume, precum ?' ai>0' Adunării^ Generale. există şi nu pot exista cercuri şi întreprind acţiuni pentru sub- rarea pericolului unui nou răz-

şi succesele istorice ale celor- In cuvîntarea rostită la 31 oc- interesate în continuarea cursei minarea „spiritului de lă Gamp boi mondial şi de aceea el a

lalte st "’te socialiste îndeamnă . tombrie la cea de a. 3-a sesiune înarnicărilor. Aprobareaunanimă David", adică a atmosferei de stârnit un interes atît de mare

pe mulţi oameni de stat şi poli- a Sovietului Suprem al U.R.S.S.,; a rezoluţiei în problema dezar- slăbire a încordării internaţio- în lumea întreagă. Mergînd în