Page 59 - 1959-11
P. 59
Pag. 4 DRU MU I SOC) AL iS MU LUÍ Nr. 1525
Lucrările Adunării Generale a O .N .U .
In Comitetul al doilea al O.N.U. continuă
dezbaterea generală asupra dezvoltării economice
a ţărilor slab dezvoltate
NEW YORK 17. — Corespon ca Populară Romînă, împreună ţărilor interesate în dezvoltarea
Scrisoarea lui Reimanndentul Agerpres, G. Răducanu, cu Albania şi Cehoslovacia, pri propriilor lor resurse petrolife
M ax Anastas Mikoian a plecat în Mexic
anunţă : La Comitetul al doilea vind cooperarea internaţională re şi îndeosebi din partea ţă adresată lui A. Bevan MOSGOVA 17 (Agerpres). Miniştri al U.R.S.S., de Dmi-
al O.N.U. continuă dezbaterea în domeniul dezvoltării indus rilor laiino-americane şi din A- TASS anunţă: Anastas Mikoian, trii Polianski, preşedintele Con-
generală asupra dezvoltării eco triei de petrol în ţările slab dez sia şi Africa. Este de aşteptat, BERLIN 17 (Agerpres). —- subliniază de asemenea că în prim-vicepreşedinte al Consiliu- siliului de Miniştri al R.S.F.S.R.,
nomice a ţărilor slab dezvoltate. voltate ; rezoluţia prezentată de în consecinţă, o dezbatere am Max Reimann, prim-secretar al prezent foştii fascişti şi crimi- lui de Miniştri al U.R.S.S. a de Andrei Gromîko, ministrul
Bulgaria, Cehoslovacia şi Po plă şi interesantă cu ocazia a- Comitetufui Central al Partidu- nali de război, care poartă răs- plecat cu avionul în dimineaţa Afacerilor Externe al U.R.S.S.
In acest an, dezbaterea a an lonia, privind crearea unei or bordării ei de către comitet, du-
trenat un mare număr de dele
lui Comunist din Germania a punderea pentru dezlănţuirea a de 17 noiembrie în Mexic la şi de alte persoane oficiale,
gaţi. împreună cu cei înscrişi pe ganizaţii internaţionale de co Dă sfîrşitul dezbaterii generale. trimis Iui A. Bevan, unul din deschiderea Expoziţiei realizări- A fost de faţă ambasadorul
lista vorbitorilor, aproape 70 de merţ, şi măsuri pentru dezvol In şedinţa de vineri seara, fruntaşii partidului laburist en două războaie mondiale, ocupă lor Uniunii Sovietice în dome-
ţări vor lua parte la discuţia tarea comerţului internaţional, glez, o scrisoare în legătură cu din nou posturi de conducere în niul ştiinţei, tehnicii şi culturii, Mexicului Aifonso de Rosenz-
generală. precum şi o rezoluţie a 46 de Bazil Şerban, în numele dele apropiata vizită a Iui Adenauer aparatul de stat şi economia weig Dias.
ţări, privind constituirea unui gaţiei R. P. Romîne, a prezen în Anglia. In scrisoare se a- Germaniei occidentale, Pe aeroportul Vnukovo, Anas-
Intre timp, un mare număr fond al O.N.U. pentru dezvolta tat rezoluţia comitetului, expli- tas Mikoian a fost condus de Anastas Mikoian a făcut o de-
de rezoluţii, a căror examinare rea echipamentului industrial al cînd între altele, odată cu însem trage atenţia asupra faptului că Astăzi în R.F.G., scrie Max Frol Kozlov şi Dmitrii Ustinov, claraţie, pentru postul de radio
urmează să înceapă în cursul ţărilor slab dezvoltate. nătatea 'principiilor şi măsuri Reimann, se află din nou la vicepreşedinţi ai Consiliului de Moscova, în care a transmis un
săptămânilor viitoare, au iost lor pe care le preconizează, de cancelarul vest-german urmează putere oameni care poartă răs- salut poporului mexican, prieten.
depuse pe masa comitetului. Rezoluţia Republicii Populare plina ei încadrare în programe ca şi în trecut o politică „de punderea pentru moartea a mii
Printre cele mai importante sînt Romîne care,, după cum se ştie, le de activitate ale Naţiunilor de antifascişti, şi a milioane de DelegafSa de parfsd şi guvernam entală
rezoluţia a 33 ’de ţări privind Unite şi conformitatea sa cu o pe poziţii de forţă“, o politică cetăţeni din ţările coaliţiei anti- a R. C eh o slo vace va sosi m îine la Berlin
a fost prezentată oficial în serie de recomandări şi hotă- hitleriste. Astfel de oameni se
stabilirea unei comisii O.N.U. rîri anterioare ale Adunării Ge a „războiului rece“. El sprijină află chiar în guvernul lui Ade- BERLIN 17 (Agerpres). —- al P.G. Cehoslovac şi preşedin
cursul săptămînii trecute, se nerale şi Consiliului Economic La Berlin a fost dat publicităţii te al Republicii Cehoslovace.
pentru dezvoltarea industrială ; Social al O.N.U. această oolitică cu toate că re-
bucură de pe acum de un mare
rezoluţia prezentată de Republi lăţiile internaţionale se dezvol-
interes din plartea delegaţiilor
tă astăzi sub semnul destinde-
Comitetul Politic a încheiat examinarea problemei rii încordării. nauer. In prezent, pentru a îm~ un comunicat în care se anunţă Din delegaţie fac parte V.
In scrisoare, difuzată de pos- piedica dezlănţuirea unui al trei- că la 19 noiembrie va sosi la Siroky, preşedintele Consiliului
de Miniştri, O. Simunek, vice
privitoare la împiedicarea răspîndirii tul de radio „Deutscher Frei- lea război mondial nu trebuie Berlin într-o vizită de prietenie preşedinte al Consiliului de Mi
armelor atomice hetsender 904“, M. Reimann să uităm învăţămintele istoriei. o delegaţie a Comitetului Cen niştri şi preşedinte al Comisiei
tral al Partidului Comunist Ce
NEW YORK 17 (Agerpres). U.R.S.S., credincios politicii sa- sprijine acest proiect de rezo- •ßtssag* pace hoslovac şi guvernului Republi 'de Stat a Planificării, B. Kol-
TASS anunţă: La 16 noiem- le de pace, se pronunţă consec- luţie. cii Cehoslovace, în frunte cu A. ler, secretar al G.C. al P.C. Ce
brie, după o discuţie de doua vent pentru interzicerea totală Perafru în c h e ie re a unui tra ta t de Novotny, prim-secretar al G.C. hoslovac, J. Plojhar, ministrul
zile, Comitetul Politic a înche şi necondiţionată a armelor a- Rezoluţia a fost adoptată cu în tr e J a p o n ia şi U .R .S.S, Sănătăţii, şi alţii.
majoritatea de voturi. Delegaţii
o conferinţă naţională la caire | împotriva semnării ,,Tratatului de
iat examinarea problemei privi tcmice, pentru eliminarea lor le ţărilor socialiste şi ale altor TOKIO 17 (Agerpres). —
toare la împiedicarea răspîndi din arsenalele tuturor statelor TASS anunţă: La 16 noiembrie s-a cerut încheierea unui tratai j securitate“ japono-american
rii armelor atomice, problemă cîtorva state s-au abţinut de la a avut loc în oraşul Sapporo de pace cu Uniunea Sovietică. !
inclusă pe ordinea de zi a se şi distrugerea stocurilor de a- vot.
siunii la propunerea delegaţiei ceste arme.
Irlandei. Aceeaşi delegaţie a pre Conferinţa a fost convocata în TOKIO 17 (Agerpres). — revizuirii tratatului se apropie
zentat spre examinare comite- Proiectul irlandez de rezoluţie,
tuluî proiectul său de rezoluţie a spus el, trece sub tăcere pro cadrul Lunii prieteniei dintre După cum relatează presa ja de slîrşit.
blema. interzicerii amplasării ar-
nielar atomice pe teritorii strai-' Declarafia lui Oiio Groîewoh! în popoarele sovietic şi japonez, poneză, la o şedinţă a Comisiei Tokuji Kameda a cerut ca gu
organizată de Asociaţia „Japo bugetare a Camerei Superioare vernul Kişi să ţină seama de
care nu prevede nici un fel de ne, precum şi problema interzi cadrul adunării reprezentanţilor nia — U.R.S.S.“. a dietei japoneze, care a avut schimbările care au loc în pre
măsuri eficiente în acest do oamenilor muncii din Neubrandenburg Ioc Ia 16 noiembrie, deputatul zent pe plan internaţional pre
meniu, ci cuprinde doar reco cerii $i distrugerii acestor ar In prezent, în Japonia se des socialist Tokuji Kameda a inter cum şi de opoziţia crescîndă în
me. făşoară campania pentru strîn-
mandări generale adresate comi Dat fiind că traducerea în via BERLIN 17 (Agerpres). In între cele două state germane, gerea de semnături pe petiţia pelat pe primul ministru Kişi în întreaga Japonie faţă de revi
tetului celor 10 ţări. ţă a propunerilor irlandeze nu prezent sarcina constă în aceea Cel care respinge un asemenea în care se cere încheierea unui legătură cu ştirile publicate în zuirea tratatului şi să renunţe la
ar împiedica de fapt răspîndi- tratat de pace cu U.R.S.S. O presa japoneză în care se arată planul de a semna noul tratat.
Şeful delegaţiei sovietice, V.
V. Kuznetbv, oare ă luat cuvîn- rea armelor atomice, a declarat de a pune capăt primejdioasei tratat urzeşte de fapt planuri a- serie de consilii municipale şi că guvernul Japoniei şi guver Kişi a fost silit să recunoască
tul în şedinţa din 16 noiem- V. V. Kuzneţov în încheiere, de- orientări a regimului de gresive împotriva propriei sale prefecturale, inclusiv Consiliul nul S.U.A. au căzut de acord că în Japonia există o puternică
brie, a amintit că guvernul legaţia sovietică nu poate să Ia Bonn, care aduce mari pre- naţiuni.
municipal din Tokio, au adop să semneze noul „Tratat de opoziţie împotriva semnării tra
judicii întregului popor german. Vorbind despre situaţia inter- tat rezoluţii în care se cere gu securitate“, revizuit Ia Washing tatului, dar a afirmat că noul
Declaraţia delegaţiei sovietice la sesiunea a declarat Otto Grotevvohl, pre- naţională, Grotewoh! a spus că vernului să încheie imediat un ton, între 10 şi 15 ianuarie.
tratat ar fi „necesar“ pentru „a-
şedinţele Consiliului de Miniştri în prezent coexistenţa paşnică a tratat de pace. Reflectînd tendin Primul ministru Kişi a arătat părarea securităţii Japoniei“. El
Adunării Generale a Q.NM. al R. D. Germane, în cadrul a- devenit o necesitate imperioasă. ţa oreseîndă a poporului japo
dunării reprezentanţilor oameni nez spre întărirea prieteniei cu în răspunsul său că intenţionea a insistat ca guvernul să con
NEW YORK 17 (Agerpres). care sînt fundamentul păcii şi lor muncii din Neubrandenburg. Este necesar a se ajunge la o poporul Uniunii Sovietice, spre ză într-adevăr să plece la Wa tinue acţiunile în vederea re
TASS anunţă : Delegaţia so securităţii în Laos si în Indo- înţelegere reciprocă, iar noi sîn- dezvoltarea relaţiilor economice, shington pentru semnarea nou vizuirii tratatului, iar tratative
vietică la cea de-a 14-a sesiune china în general. După cum anunţă agenţia tem de partea acelora- care do culturale etc. între Japonia şi lui „Tratat de securitate“, Ia le cu S.U.A. în această privin
a Adunării Generale a O.N.U. ADN, O. Grotewohl a arătat că resc o înţelegere - reciprocă în U.R.S.S., participanţii la confe sfîrşitul anului curent sau la în ţă să nu fie întrerupte.
a difuzat la. 16 noiembrie urmă Plecarea secretarului general un pas real spre pace în Euro vederea asigurării păcii, a spus rinţa de la Sapporo au hotărît ceputul anului 1960. EI a men
toarea declaraţie : al O.N.U. în Laos şi acţiunile pa şi în Germania -ar fi înche O, Grotewohl, în unanimitate să ceară guver ţionat că vrea să obţină ratifi Preşedintele partidului socia
Delegaţia sovietică a expus sale ulterioare, despre care se nului încheierea cît mai grabni list din Japonia, Sudzuki, a de
vorbeşte în comunicatul secreta- ierea unui tratat de neagresiune carea noului tratat la Sesiunea clarat că partidu! socialist va
în repetate rînduri poziţia gu- rialului O.N.U. din 15 noiem- prezenta dietei o rezoluţie cerînd
-m !- ordinară a dietei care se deschi suspendarea tratativelor iapone-
vernului sovietic faţă de încer- brie, nu contribuie cîtuşi de pu- U.R.S,S. ?e» situează pe un loc de avangardă că a unui tratat de pace cu U- de pe fa mijlocul lunii decem- americane cu privire Ia revizui-
cările unor state de a folosi Or ţin Ia aceasta. Scopul acestor
ganizaţia Naţiunilor Unite pen acţiuni, indiferent de pretextul niunea Sovietică. brie, întrucît tratativele asupra rea „Tratatului de securitate“.
tru anularea acordurilor de la sub care se întreprind, este să în industrializarea consf rucfiilor
Geneva cu privire la Laos. camufleze sub numele O.N.U. TAŞKENT 17 (Agerpres). TASS s- producţie de 100.000 m.p. suprafaţă lo Declaraţiile primului ministru
Guvernul sovietic este ferm amestecul continuu al puterilor nunţă: La 16 noiembrie a fost dai cuibilă.
convins că încordarea creată în Combinatul din Taşkent este primul
Laos poate şi trebuie să fie re oocidentaJe în Laos şi nu pot in exploatare primul sector al Combi din cele 17 combinate de construcţii englez Macmillan
zolvată numai p'e baza şi în ca decît să complice şi mai mult natului de construcţii de case din pa de case, care vor fi construite în Uz
drul acordurilor de la Geneva situaţia creată. nouri mari cu o capacitate anuală de bekistan în cursul septenalului.
----------------------- cossas.----------------------- Noul combinat a fost proiectat pe LONDRA 17 (Agerpres). — te săptămîni tratative la Gene- salută apropiata vlzlă ă lut
Unn i de antiam enism stritaft baza proceselor tehnologice elaborate Luînd cuvîntul la 16 noiembrie va. In urma acestor eforturi, N. S. Hruşciov în Franţa.
de firma franceză „Raymond Carnot“. la recepţia cu prilejul instalării preoum şi a vizitei d-lui Hruş- Primul ministru s-a oprit a-
nou'lui lord primar al Londrei, ciov în Statele Unite, cred că
Ing. Emile Moity, unul din conducă poi asupra tratativelor duse de
torii grupului de specialişti francezi
iM c a Latină care au dat consultaţii la montarea uti primul ministru Macmillan a de- încordarea a slăbit într-o mă- oamenii de stat englezi cu con
lajelor Combinatului din Taşkent a de clara.t că în comparaţie cu anul sură însemnată, ducătorii altor puteri occidenta
trecut s-a produs o importantă le'. Amintind despre recenta vi
slăbire a încordării internaţiona- Fireşte, a adăugat Macmillan, zită la Paris a lui Selwyn
noi nu am rezolvat încă aceste
„Un val de antiamericanism IP ilT in iiI:! i!ll:l.:i avalanşa de noi legi avînd sco clarat unui corespondent al agenţiei le. Macmillan a reamintit celor probleme, dar astăzi noi facem Lloyd, ministrul Afacerilor Ex
străbate întreaga Americă La pul de a face imposibilă exis TASS: prezenţi printre care se aflau oa- un schimb' de păreri, vizite şi terne al Angliei, el a spus că
tină“, îşi intitulează revista Qlate externe tenţa în Cuba a societăţilor şi meni politici de seamă, oameni ducem tratative. Este extrem de peste cîteva săptămîni el şi
Noi am avut prilejui să ne docu de afaceri şi financiari, despre important, a declarat primul Lloyd se vor înfîlni la Paris cu
„Newsweek“ din 16 noiembrie întreprinderilor cu capital din mentăm asupra organizării lucrărilor discursul pe care l-a rostit a- ministru englez, să menţinem a- şefii altor puteri occidentale.
o corespondenţă consacrată unei S.U.A.“. de construcţii in multe ţări şi trebuie nul trecut, cînd a vorbit despre ceastă atmosferă şi pentru acest Tratativele lor, potrivit afirma
să spunem că Uniunea Sovietică se lupta dintre două blocuri mon- scop, eu cred că este important ţiilor lui Maomillan, se vor re
analize a situaţiei din diferite ţiş şi virulent“, ea a fost scena diale ale marilor puteri, despre să mergem înainte. Fireşte, exis- feri lă problemele internaţiona
ţări ale acestui continent în marilor demonstraţii împotriva BRAZILIA
care anul 1958 a fost marcat de S.U.A. cu prilejul vizitei lui Ni- situează incontestabil pe un ioc de situaţia încordată. In cursul a- tă diferite căi pentru a se men- le importante pe care le-a men
„cele mai violente izbucniri anti- xon. Acum lupta împotriva In Brazilia, sentimentele anti- avangardă în ceea ce priveşte indus nului trecut, a continuat el, noi ţine acest progres. Totuşi, toa- ţionat mai sus.
americane“. Autorul corespon S.U.A. s-a concentrat îndeosebi americane au numeroase forme trializarea construcţiilor. Combinatul împreună cu ministrul Afacerilor te aceste vizite şi convorbiri Maomillan a arătat că Anglia
denţei scrie că din înalţii munţi în jurul companiilor petrolifere de manifestare. De greutăţile e- de construcţii de case din panouri Externe, am consacrat mult timp prealabile trebuie să ducă la
ai statului Chile, Tierra Del dintre care majoritatea aparţin cónomice în care se zbate acea mari de ia Taşkent este cel mai mare încercărilor de a ajunge la o tratative serioase. Cea mai bu- este interesată în problemele eu
Fuego, pînă pe ţărmurile înso capitalului american. „In Vene stă ţară este făcut răspunzător şi cel mai modern din toate cele pe slăbire a încordării. „Iată de nă metodă, unica metodă cu a- ropene. Declarînd că „baza po
rite ale Mării Caraibelor, de zuela, constată „Newsweek“ se imperialismul american oare a care le-am construit. Ei nu-şi are egal ce noi am făcut o călătorie la devărat eficientă, a spus Mac- liticii europene a Angliei o con
pretutindeni a izbucnit un stri aude necontenit strigătul de pătruns în toate sectoarele eco nici măcar în Franţa, unde a fost ela Moscova, iată de ce miniştrii millan, va fi o conferinţă la ni- stituie prietenia anglo-franceză“,
găt puternic: „Yankei, căraţi- protest împotriva imperialismu nomiei. Recent, relatează „New borată tehnologia adoptată aici. el a arătat în continuare că ea
vă acasă“. lui primejdios al S.U.A.“. sweek“, Lourviaf Fontes, cunos Afacerilor Externe ai celor patru vel înalt, „s-a dezvoltat“ şi transformat
într-o asociaţie mai largă lă ca
puteri au dus timp de mai mul- Desigur ar fi o nebunie să
Revista vorbeşte cu vădită a- cut avocat şî ziarist, a formulat
PANAMA mărăoiune de „noile impozite a- în senat acuzaţii aspre la adre <SIE ' presup'unem, a subliniat el, că re participă şi alţi membri eu
plicate de guvern sub presiunea sa Statelor Unite care „jefuiesc această singură conferinţă va ropeni ai N.Â.T.O. El a subli
„Propunerea curajoasă a lui reglementa toate problemele în niat printre altele, că Germania
Ţara care a atras recent aten populară societăţilor petrolifere, Americile, se amestecă în bogă N. S. Hruşciov, îi face o mare cinste cîteva zile. Problemele de astăzi occidentală este astăzi „parte
ţia lumii din cauza manifesta impozite care au modificat dras ţiile petrolifere ale ţărilor lati- lui şi guvernului săui( sînt prea ample, divergenţele nerul şi aliatul nostru". Totoda
ţiilor împotriva dependenţei de tic climatul pentru investiţiile no-americane şi agravează în sînt prea profunde. Dar eu cred tă, Maomillan a recunoscut e-
Statele Unite este Panama. „Pa străine“. mod deliberat criza din produc MOSCOVA 17 (Agerpres). mai revină la vremurile pericu că la o astfel de conferinţă la xistenţa unor contradicţii econo
namezii, scrie corespondentul, „Democraţii italieni consideră loase ale „războiului rece“ şi că nivel înalt se pot realiza Unele mice în Europa occidentală. In
urăsc Statele Unite pentru că Ex'-Iezii de antiamericanism, ţia de cafea a Braziliei“ (N. R. că propunerea curajoasă a lui este necesar să se depună toate acorduri limitate în ce priveşte legătură cu aceasta, el a amin
ocupă zona canalului al cărui de mai mică amploare, au avut — referindu-se Ia scăderea for N. S. Hruşciov cu privire la de eforturile pentru a se găsi so caracterul, durata sau numărul tit despre crearea de către An
teritoriu este panamez, pentru loc şi în alte ţări. Sînt citate ţată pe piaţa capitalistă a pre zarmarea generală şi totală, luţii paşnice, rezonabile şi con lor. glia a unui bloc economic for
că nu plătesc pentru el chiria astfel Bolivia, Peru, Chile, Gua ţului cafelei, principalul produs prezentată de el la O. N. U. îi structive — continuă Parri — mat din 7 ţări (Anglia, Dane
cerută şi pentru că în această temala. de export brazilian). Tendinţa tace o mare cinste lui şi guver- Primul ministru şi-a exprimat marca, Norvegia', Suedia, Elve
zonă muncitorul panamez nu se nului său“. Această declaraţie este sprijinită şi salutată de părerea că după încheierea unei ţia, Austria, Portugalia), pe care
bucură de tratament egal cu cel CUBA spre naţionalizări care a înce îi aparţine lui Ferruccio Parri, toate popoarele, dar o astfel de astfel de conferinţe, trebuie să Anglia îl opune uniunii celor
american“. Deşi demonstraţiile put să se contureze în Brazilia fost preşedinte al Consiliului de perspectivă provoacă în Ameri- se realizeze o înţelegere cu pri 6 ţări ale „pieţii comune“.
a.ntiamericane care au aVut loc Revista „Newsweek“ este ex provoacă o serioasă nelinişte re Miniştri al Italiei. Este regre- ca şi în ţările din Europa occi- vire !ă organizarea unei noi
în urmă cu două săptămîni au trem de îngrijorată de situaţia vistei „Newsweek“. Exemplul tabil, a continuat Parri, în inter- dentală o puternică şi înverşu- conferinţe. In acest mod, a spus In încheierea discursului său,
fost înăbuşite cu cruzime. „îm din Cuba unde populaţia „de preluării de către guvern, sub viul acordat ziarului „Sovets- nata opoziţie, ceea ce ne obligă el, încordarea în lume poate fi Maomillan s-a pronunţat pentru
potriva americanilor cenţinuă să testă S.U.A. pe care Je conside presiunea naţionaliştilor, a unei kaia Rossia“ şi publicat de a- să ne neliniştim ca nu cumva micşorată,' iar problemele pot fi lărgirea comerţului mondial şi
mocnească mînia“. ră exploatatorul imperialist cel uzine electrice americane şi a- cest ziar la 17 noiembrie, că bunele intenţii să fie din nou rezolvate treptat pas cu pas. ă spus că „în ultima analiză,
mai înverşunat, duşmanul lor menintarea de a se naţionaliza un îndemn atît de nobil nu a comerţul poate fi o cheie pen
VENEZUELA cel mai aprig“. Ceea ce ii in o a doua, poate îi contagios. De fost făcut de nici un om politic date uitării. • Macmillan a arătat că, după tru înlăturarea multor greutăţi
teresează cel mai mult pe ame MtfpL aminteşte revista. Brazi din occident. Speranţele noastre, arată în părerea sa, conferinţa la nivel politice dintre Est şi Vest". „In
In sfîrşit, Venezuela, cea de-a ricani scrie „Newsweek“, este lia duce o luptă acerbă împo înalt trebuie să fié bine pregă- acelaşi timp, ă "declarat el, cău
patra ţară latino-americanâ un triva filialei braziliene a concer Destinderea internaţională, încheiere Parri, se întemeiază ‘tită, iar aceasta, a adăugat el,
de antiamericanismul este „fă- nului de conserve de carne — convingerea că nu trebuie să se pe perseverenţa şi înţelepciunea necesită „consultări multilatera tarea' serioasă, a unei largi în
din S.U.A. — „Wilson Armour guvernului sovietic şi a celor
şi Swift“. mai lucide guverne din apus. le între aliaţii occidentali“. ţelegeri politice dintre Est şi
Macmillan a declarat că el Vest trebuie să continue“. (
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie or. 9. Telefon: 188 <1891 75. Taxa plătită in numerar eon lorm aprobării Direcţiunii Generale V. I Î.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul s Întreprinderea Poligrafică „1 Afar" — Deva