Page 60 - 1959-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
mulsocialismului Acfualifăji din Jările socialiste
Anul XI Nr. 1526
Pentru
Prin inovafii - 7.152.000 lei
economii antecalculate
'La Combinatul siderurgic din
Hunedoara, mişcarea de ino­
vaţii şi raţionalizări se bucu­
ră de o popularitate tot mai
largă. Aproape că nu există
zi în care la cabinetul tehnic
să nu se prezinte muncitori, in­
gineri sau tehnicieni care să
prezinte pentru studiu inovaţii­
le realizate de ei în scopul îm­
bunătăţirii procesului de pro­
ducţie şi realizării de cil mai
multe economii la preţul de
cost.
De ta 1 'ianuarie a.c., şi pînă
în prezent, au fost prezentate
ta cabinetul tehnic 383 inova­
ţii. Dintre acestea, au fost ac­
ceptate şi aplicate 231.
Deosebit de importantă este
inovaţia „Turnarea oţelului cal­
mat cu presiune în lingotiere
direct conice, răcite cu apă",
realizată de un colectiv de in­
gineri, printre care N. Kraft şi
A. Bîrsan. Prin aplicarea aces­
tei inovaţii, ca urmare a redu­
cerii consumului de maselotie-
re şi de cărămizi pentru înzi-
dire, s-au realizat în 6 luni, e-
conomii în valoare de 508.000
lei.
însemnate economii
la preţul de cost
La chemarea celor 8 între­
prinderi din Capitală, colectivul
întreprinderii de explorări mi­
niere din Lupeni s-a angajat ca
pînă la sfîrşitul acestui an să
realizeze economii la preţul de
cost — peste sarcina planificată
— în valoare de 560.000 lei.
Deşi în primul trimestru al
anuiui s-au înregistrat pierderi
însemnate, prin eforturile depu­
se de muncitori, printr-o mai
judicioasă organizare a produc­
ţiei şi prin folosirea economi­
coasă a materialelor s-a reuşit
ca în trimestre]e II şi III să se
recupereze în întregime rămî-
nerea în urmă şi să se
înregistreze în plus importante
economii la preţul de cost.
Bilanţul celor KT luni de ac­
tivitate arată că întreprinderea
şi-a realizat sarcina planificată
de reducere a preţului de cost
şi a realizat, în plus, 426.856
lei economii din angajamentul
de 560.000 lei.
In -fruntea' întrecerii pentru
realizarea de cît mai multe e-
® Complectarea
carnet de muncă -
torie a tuturor salariaţilor
şi întreprinderilor
(pag. 2-a);
0 31.000 kg. sfeclă de
zahăr Ia hectar (pag. 2-a);
® Cu ajutorul muncito­
rilor (pag- 3-a);
0 Cuvîntarea rostită de
N. S. Hruşciov la recepţia
organizată de Uniunea zia­
riştilor sovietici (pag. 4-a);
Joi 19 noiembrie 1959
realizarea angajamentului de 133.000.000 leieconomtruiica in alte părţi să se afun­
Tinărul comunist
Nicolae Colhon de
la secţia mecanică
a fabricii chimice
din Orăştie, dă do­ lui de material lemnos au cons­ V sud. Drept urmare, pe exploa­
vadă de multă con­ tituit şi în luna octombrie o tare, valoarea economiilor înre­
ştiinciozitate in în­ preocupare de bază pentru ma­ gistrate în această lună se ri­
deplinirea sarcini­
lor de producţie,
întotdeauna el exe­
cută lucrări de bu­
nă calitate, îşi de­
păşeşte norma şi
realizează impor­
tante economii de
materiale.
In clişeu: Strun-
?... : garai Nicolae Col­
hon la locul de
muncă.
? ii
Economii în valoare de
413.000 lei s-au realizat şi în
urma aplicării inovaţiei „Masă
pentru stamparea maselotelor“,
realizată de către inginerul R.
Vlăduţ şi maistrul Gh. Croi­
torii de la O.S.M. nr. 1. Inova­
ţia contribuie la reducerea con­
sumului de maselotiere şi de
cărămizi pentru inzidire.
Mai pot fi amintite inovaţiile:
Asigurarea electrozilor contra
deşurubării", pusă în practică
de inginerii Boris Rusu, V. Cior­
tan, M. Sernîi şi Al. Cosma de
la oţelăria electrică, inovaţie
care aduce anual economii de
peste 1.100.000 lei şi „Zidirea
căldărilor de turnare cu noi for­
mate de cărămizi“, realizată de
către ing. R. Vlăduţ, C. Dehe-
le'anu şi 1. Cizmaş, prin apli­
carea căreia la O.S.M. nr. 1 se
realizează anual economii în
valoare de 267.179 lei.
Totalul economiilor antecdl-
culate ce se vor realiza în urma
aplicării celor 231 de inovaţii,
se ridică la suma de 7.152.000
lei.
conomii se situează sectorul
Bărbăteni. Colectivul acestui
sector a obţinut economii la pre­
ţul de cost în valoare de 214.868
lei. Asemenea realizări a obţi­
nut şi colectivul sectorului Dîl-
J'a-
Printre brigăzile fruntaşe se
numără cea condusă de briga-
dierul Adrian Jurca de la son­
da 5.401 şi cea condusă de
Gheorghe Negescu de la sonda
5.451, ambele de la sectorul
Dîlja. Ele au realizat 53.588 şi,
respectiv, 32.682 lei economii.
GR. GOANŢA
corespondent ------------------------ ¦sissas----------------------
Pe strada MiHail Eminescu din oraşul Deva, lingă atelierul de timplărie al întreprin­
derii „I Mai“, a început nu de mult construcţia a două blocuri cu 12 apartamente.
In clişeu i Aspect de pe a cest şantier.
Apele unui rîa subteran vor iriga
pămînturile stepei Kulunda
La Lupeni, 1.535,000 îel
economii în zece luni
Reducerea consumului de e- Economii însemnate au obţi­
nergie electrică, sporirea randa­ nut în cursul lunii octombrie şi
mentelor şi reducerea consumu­ minerii de Ia sectoarele IV A. şi’
joritatea minerilor de la Lu­
peni. Ca urmare a acestui îapt,
ei au reuşit să reducă simţitor
preţul de cost al cărbunelui.
Economii însemnate au fost
obţinute şi de astăefâtă de că­
tre colectivul de muncă al sec­
torului II. Reuşind să economi­
sească mai bine de 72.000 lei
în luna octombrie, minerii aces­
tui sector au totalizat, în cele
10 luni, economii ce depăşesc
268.000 lei, adică cu 2.000 mai
puţin decît prevedea angajamen­
tul anual.
Noul îşi spune cuvî
Armarea cu bolţari se aplică
pe o scară tot mai largă în mi­
nele din Valea Jiului. Ca urma­
re, consumul de lemn de mină
scade tot mai mult şi odată cu
aceasta se reduce preţul de cost
al cărbunelui.
In această direcţie, un succes
deosebit au obţinut minerii de
la Petrila. In cursul celor 10
luni ale acestui an, ei au econo­
misit lemn de mină în valoare
IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE
Se împarte avansul de la sută4 0
La G.A.C. „Viaţă nouă"—
Sîntandrei
De oîteva zile, la gospodăria
agricolă colectivă „Viaţă nouă“
din Sîntandrei s-a împărţit co­
lectiviştilor avansul de 40 la
sută din produsele culturilor
tîrzii.
Colectiviştii din Sîntandrei au
participat la lucru în gospodărie
zi de zi şi astfel ei au obţinut
succese însemnate în toate sec­
toarele de activitate. Ga răspla­
tă a muncii depuse, toţi colecti­
viştii din Sîntandrei au primit
drept avans de 40 la sută can­
tităţi însemnate de produse. Re­
venind la zi-muncă cîte 7 kg.
porumb, 4 kg. cartofi şi 10 kg.
sfeclă furajeră, colectivistul O-
coş Ion a primit pentru cele
580 zi le-muncă 4.060 kg. po­
rumb, 2.320 kg. cartofi, 5.800
kg. sfeclă furajeră şi importan­
te cantităţi de coceni şi paie.
Cantităţi mari de produse au
primit şi colectiviştii Dragomir
Haida care a prestaT în gospo­
dăria colectivă 590 zfie-muncă,
Ion Băda 500 ziie-muncă şi
mulţi alţii.
La G.A.C. din Alba Iniia
Şi colectiviştii din Alba Iulia
au obţinut succese de seamă în
muncă. Sub îndrumarea perma-
' 4 pagini 20 bani
chiar aproape de suprafaţă, pen­
de adine în pămînt.
dică Ia 133.000 lei. Din angaja­
mentul anual, minerii de la Lu­
peni au realizat' în perioada 1
ianuarie — 1 noiembrie,
1.535.000 lei.
Valoarea economiilor înregis­
trate Ia mina Lupeni ar li fost
mult mai mare, dacă toate sec­
toarele ar fi redus preţul de
cost al cărbunelui. Sectorul IV
B. însă, la pierderile înregistra­
te în cele 9 luni, a adăugat al­
te 110.000 lei, totalizînd astfel
o depăşire a preţului de cost de
peste 730.000 lei.
de 500.000 Iei. De altfel în a-
ceasfă perioadă ei au redus con­
sumul specific de lemn cu 12
la sută faţă de cel planificat,
adică cu 4,5 procente mai mult
decît prevedea angajamentul a-
nual.
Odată cu obţinerea acestui
succes, colectivul minei Petrila
înregistrează o economie Ia pre­
ţul de cost, pe 10 luni, în valoa­
re de 1.730.000 Iei.
nentă a organizaţiei de partid,
consiliul de conducere al gospo-
dariei colective a organizat ju­
dicios munca în brigăzi şi pe
echipe. Ca rezultat al muncii
temeinic oragnizate, colectiviştii
au obţinut succese importante în
Îdef ttoeamS n*a. pB, *aTn f?er'ma,nga"t torlee-
coltatut porumbului şi însămîn-
ţările cerealelor păioase de
toamnă.
Producţia de porumb fiind
bună, şi avansul de 40 la sută
cuvenit la zi-muncă a fost mare.
Pentru o zi-muncă colectiviştii
au primit cîte 10 kg. porumb,
5 kg. cartofi şi alte produse. Co­
lectivistul Nicolae Mureş, pen-
fru^cele 185 ^ziie-muncă presta-
te în gospodărie a primit 1.900
kg. porumb, 1.000 kg. cartofi şi
1.800 lei. Mari , cantităţi de pro-
duse şi bani au primit şi co-
Creşte sectorul socialist
al agriculturii
Tot mai multe familii de ţă­
rani muncitori, convingindu-se
de avantajele muncii în comun,
păşesc cu încredere pe calea a-
griculturii socialiste. Recoltele
Subsolul stepei Kulunda con­ xaminat proiectul de irigare a
ţine rezerve inepuizbaile de ape stepei Kulunda cu ape subtera­
subterane. Este cunoscută, de ne, elaborat de inginerul F. S.
pildă, existenţa unui mare rîu Baiarinţev.
subteran a cărui albie este si­ Consiliul ştiinţific a hotârit
tuată în subsol la diferite adin- ca în colhozul „Karl Marx" să
cirni. Pe alocuri apele lui sint se creeze un sector irigat cu
Apele subterane din stepa Ku­
lunda au început să fie studiate
de oamenii de ştiinţă de la fi­
liala din Siberia a Academiei
de Ştiinţe a U.R.S.S. Sub pre­
şedinţia acad. M. A. Lavren­
tiev a avut loc un consiliu ştiin­
ţific in cadrul căruia d fost e-
O navă de cercetări oceanografice
La Şanhai a fost lansată Jna-
inte de termen prima navă de
cercetări oceanografice proiecta­
tă şi construită de tehnicienii şi
muncitorii chinezi.
Nava a fost construită în sco­
pul cercetărilor oceanografice,
hidrometeorologie, chimice, bio-
logice şi geologice. Ea ste dotată
-------------- — ---------------- m ----------
La uzina „Enver Hodja“
Uzirn 'de construcţii mecanice „En-
ver Hodja" din Tirana, esie cea mai
mare de acest fel din R.P. Albania.
Construită cu zece ani in urmă, aceas­
tă uzină se extinde continuu. In a-
ielierele sale se produc in prezent
peste 1.700 piese de schimb Ln com­
paraţie cu 233 de piese, cit se pro­
duceau în anul intrării ei în funcţiu­
ne. Această uzină acoperă o bună
parte din nevoite întreprinderilor in­
dustriale, garajelor, staţiilor de ma­
şini şi tractoare ele.
In afară de aceasta, la Tirana şi
ln alte oraşe ale Albaniei au fosl
construite o serie de uzine de maşini
noi. 'Aceasta a făcut posibilă o re-
lectiviştii Şofron Ghirilă, Vioto-
r-ia Stînea şi alţii.
La G.A.C. „Aurel Vlaicu“
— Orăştie
Membrii gospodăriei colective
„Aurel Vlaicu“ din Orăştie au
t,e8r0minat recoltacruea,tivdaete ^pe cpe<l)e
rumb. Producţia obţinută de ei
atinge 4.000 kg. porumb la bec
tar. După ce mai întîi colecti
viştii au achitat obligaţiile con
tractuale, plata muncilor S.M.T
şi fondurile statutare s-a împăr
ţit avansul de 40 la’ sută. Pen­
tru o zî-mOncă codectîvîştii au
primit cîte 14 kg. porumb 3 kg.
cartofi şi 4 lei.
Familia colectivistului Ion
Rusan pentru cele 320 zile-mun-
că efectuate a primit 3,480 kg.
porumb, 960 kg. cartofi şi pes-
te 1.200 lei.
mari obţinute de către colecti­
vişti, veniturile însemnate reali­
zate de către ei, sint factori ca­
re demonstrează superioritatea
muncii unite, pe suprafeţe întin­
se şi cu mijloace mecanizate.
Gospodăria agricolă colectivă
din Pianu de Jos, raionul Sebeş, predarea acestor lecţii La con­
a obţinut in acest an succese stituit faptul că între lecţii a
remarcabile în sectorul vegetal.
Producţia de porumb depăşeşte
3.000 kg. la ha. Producţii mari
au obţinut colectiviştii şi de la
celelalte culturi. Aceste rezultate
bune au fost urmărite perma­
nent de către ţăranii cu gospo­
dării individuale din sat, care,
convingindit-se de avantajele
muncii în comun, au cerut să
fie primiţi in gospodăria colec­
tivă.
Duminică, 15 noiembrie, a.c.,
a avut loc adunarea generală a
colectiviştilor din Pianu de Jos,
in care s-au discutat cererile de
înscriere depuse de ţăranii mun­
citori. Au fost discutate şi apro­
bate în unanimitate de voturi
cererile de intrare in gospodă­
ria colectivă a 24 familii. Pe lin­
gă cete 38 ha. teren, ele au adus
numeroase vite, atelaje şi anel-
Î ie de muncă.
o suprafaţă de 1.500 ha. S-a
calculat că cheltuielile pe care
le implică aceste lucrări vor pu­
tea fi recuperate chiar în pri­
mul an de exploatare a siste­
mului de irigaţie.
Conform prevederilor, pînă la
sfîrşitul sepienalului, cu apele
subterane urmează să se irige
o suprafaţă de 1.500.000 ha. de
pămînt din stepa Kulunda.
ou laboratoare pentru diverse
cercetări ştiinţifice.
Nava a fost construită în 20
de zile.
Muncitorii de ia şantierul na­
val s-au angajat să termine in­
stalaţia înainte de sfîrşitul aces-
tui an
In Ural se construieşte o c e n .1
!tra-Iă atomo-electrică cu o putere <
de 200 mii kW. In prezent se ter- {
ducere simţitoare a importului de pie­ i mină instalarea substaţiei electri-
se de schimb. Ana! acesta, în indus­ ! ce, se construieşte corpul p rin d -'
tria constructoare de maşini a Alba­ Ipal cu o secţie de reactoare şi cu
niei, s-a realizat o creştere a produc­ ^ sala maşinilor. De asemenea, se ¦
ţiei de 20 la sută faţă de anul tre­ ridică barajul. Suprafaţa noului lac |
cui: In anii celui de-al treilea plan Íde acumulare va Ii de 40 km. pă-
cincinal se prevede o nouă creştere, [fraţi. k
importantă a produoţiei. Numai pro­
ducţia de piese de schimb pentru trac­ In foto: Pe şantierul de con- \
toare va creşte aproximativ de patru (strucţie al corpului principal al cen-
ori. In acest scop vor fi construite u- 1tralei atomo-electrice din Ural.
zine noi, iar cele existente vor fi ex­
tinse.
-5BH-
Specîrofotometre cu raze ultraroşii
*
La fabrica Zeiss din Jenă, ale lume- pentru analiza rapidă a
cărei produse sînt cunoscute în compuşilor organici.
întreaga lume, a fost construit Aproximativ 80 la sută dintre
recent cel de-al 100-lea spectro- aparatele produse au fost ex­
fotometru cu raze ultraroşii. portate. Principalii cumpărători
Acest aparat a fost prezen­ sînt Uniunea Sovietică, R. P.
tat pentru prima oară în august Chineză şi P. Cehoslovacă. No­
1956 la o mare conferinţă a fi­ ul aparat cunoscut sub numele
zicienilor care a avut loc la de „U. R. — 10“, are o deose­
München, stîrnind o vie admi­ bită însemnătate pentru realiza­
raţie. Spectrofotometrul este a- rea programului industriei chi­
paratul cel mai automatizat din mice a R. D. Germane.
¦ÍTíSfiS-
Dira activitatea
cercurilor pedagogice
Limba romînă, istorie pă cadrele didactice de pe raza
şi constituţie comunei Sarmizegetusa, s-a ţi­
nut în satul Glopotiva.
Cercul pedagogic de limba ro­
mînă, istorie şi constityţie (res­ Lecţia practică a fost susţi­
ponsabil tov. proî. loan Dumi­ nută la clasa I-a de către tova­
tru) este cel mai mare cerc pe­ răşa Maria Vasile, responsabila
dagogic din oraşul şi raionul cercului. Lecţia a constituit un
Orăştie. Aproape ÎO de cadre model de predare pentru elevii
didactice participă la activitatea clasei a I-a.
acestuia.
După prezentarea lecţiei, to­
La ultima şedinţă a cercului, varăşul Ion Radu, directorul
care a avut loc acum cîteva zi­ şcolii din localitate, a susţinut
le, au fost prezentate şi discuta­ referatul „Metodica predării
te referatele „Informarea poli­ scris-cititului în şcoala elemen­
tică", „îmbunătăţirea vocabula­ tară".
rului prin lectură dirijată şi în
afară de clasă" şl „Primele pro­ Participanţii la discuţii, tov.
cedee ale profesorilor de la dis­ Gheorghe Bogza, Ion Arion,
ciplinele umanistice care deschid Zamfira Hîcă şi alţii, au împăr­
perspectivele fondului apercep­ tăşit din activitatea lor pedago­
tiv". gică, din experienţa lor practi­
că de la clasele la care predau.
După prezentarea referatelor,
tov. Aron Demian, profesor la ANETA FLOREA
şcoala de 7 ani din comuna O- corespondentă
răştioara de Sus, a ţinut două
lecţii practice elevilor din clasa
VH-a A de ia şcoala de 7 ani
din Orăştie. Elementul nou în
3& ?
fost rezervată o pauză de o oră ÎN SFIR3ITV...
necesară elevilor pentru a se
putea pregăti fa materia preda­ s o s e s t fe. SI.
tă în prima lecţie. S-a urmărit
în acest fel atît un aspect al proiectul/..
supraîncărcării elevilor, cît şi în
ce măsură o anumită unitate de
timp — în cazul efe faţă o oră
— este suficient pentru ca elevii
să se prezinte bine pregătiţi la
lecţia viitoare.
In urma discuţiilor purtate pe
marginea referatelor şi a celor
două lecţii practice, cadrele di­
dactice participante la cerc au
căpătat o imagine vie a ceea ce
trebuie să facă un adevărat cerc
pedagogic.
ELENA IOAN
corespondentă
La cíasele I—IV
Cea de-a doua şedinţă a cer­
cului pedagogic la care partici­