Page 61 - 1959-11
P. 61
Fag. 2 'DRV. MV E S m i A ETSMl ' LUI . _____ nir. tazo
----- T Z *& P V r r ’ T'lZm Z
m ie m nm m m e m b r i b e p a r t i b m EDITURA POLITICĂ Şi problemele sanitare sînt
Calitatea producţiei — obiectiv iu atenţia
principa! al întrecerii
In ultimul timp, o atenţie în amenajarea dispensarului, s-au
La turnătoria Atelierelor C.F.R. Sl- nică pentru a fi folosit la turnătoria de semnată a acordat sfatul popu realizat economii în valoare de
meria se execută diîerite piese din fon bronz. In ce priveşte separarea şpa-
tă ca : armături pentru locomotive, nului de fier de cel de bronz, aceas 31.000 kg. de sfeclă lar comunal şi rezolvării proble peste 3.000 lei.
tobe pentru secmenţi, saboţi, suporţi tă operaţie se face cu ajutorul unor melor sanitare in Apoldu de Deputaţii din comuna noas
de boltă etc. Preocupat de îmbunătă magneţi-potcoavă. Pentru ca această
ţirea calităţii produselor, colectivul operaţie să se facă măi repede şi în Sus. In această acţiune, noi de tră dau un sprijin preţios şi în
turnătoriei a făcut un studiu asupra condiţiuni mai bune, în curînd se va
formării şarjelor la cubilou. Folosin- aplica inovaţia ajustorului Eugen de zahăr la hectar putaţii am avut un rol impor acţiunea de educare sanitară a
du-se în compunerea şarjelor procen Della Mea privind separarea mecanică tant. Spre exemplu, de multă ţăranilor muncitori. In acest
tajele prescrise de fontă veche, fontă a şpanului de fier de cel de bronz.
nouă şi oţel s-a ajuns să se producă vreme se punea problema ame scop au fost formate colective
piese de bună calitate, cu o duritate Preocuparea colectivului nostru pen
medie de 195 H.B. (durităţi Brinell). tru îndeplinirea planului de producţie In anul acesta colectiviştii nătoarea de tracţiune animală, najării unui local corespunzător în fiecare circumscripţie în care
La aceasta a contribuit şi faptul că a dat rezultate bune. In luna trecută noştri au obţinut' rezultate fru- Am semănat 25 kg. sămînţă la pentru dispensarul sanitar. De au fost incluşi şi deputaţii res
s-a primit un pirometru optic, şi ast sarcinile de plan au Fost depăşite- cu
fel se poate elabora fonta la tempera 20 la sută, iar pînă la 15 decembrie ' moaşe în toate sectoarele de., .hectar.. curînd, această sarcină ne-am pectivi. Aceste colective parti
tura cerută de mărimea şi greutatea se vor îndeplini, sarcinile anuale de
pieselor. Îmbucurător este faptul că plan. De altfel încă de pe acum pla activitate. In. sectorul zpoteh- .. .. Cînd plăntuţele de sfeclă au asumat-o noi, deputaţii, şi am cipă efectiv la acţiunile preven
s-a ajuns ca unele piese să se reali nul anual la piese de schimb şi la
zeze fără rebuturi. In general, în pre unele repere a fost deja îndeplinit. A- j nic, de pildă,, pentru .buna. între- avut .2—3 frunze am efectuat trecut la amenajarea prin mun tive, mobilizînd oamenii la di
zent se lucrează cu un rebut mic ceasta dă convingerea că hotărîrea j ţinere a animalelor am amena răritul la distanţa de 25 cm. pe ferite vaccinări etc. O grijă deo
faţă de cel admis şi aceasta ca ur colectivului turnătoriei de a îndeplini rind. ’ Prin această lucrare am că voluntară a unei clădiri sebită o acordă deputaţii şi ac
mare a grijii turnătorilor faţă dc pre planul anual cu 15 zile înainte de ter jat adăposturi; şi am asigurat eliminat plantele slabe lăsînd vechi. Materialele necesare — tivităţii posturilor sanitare din
gătirea tiparelor şi executarea turnării men va fi tradusă în viaţă. cantitatea de fura'je necesară. var, ciment, cărămidă, etc. —
în condiţiuni cît mai bune;
ŞTEFAN MINDRESCU, KARL MARX.: TEORII . ‘In sectorul vegetal, rezulta numai planta cea mai bine dez au fost procurate pe plan local raza comunei. Este demn de re
Pentru economisirea metalelor nefle- maistru de şantier, şi ASUPRA PLUS, VALORII tele obţinute de noi sîn t'şi mai voltată. Deoarece în timpul se de către deputaţii Matei Schus marcat faptul că majoritatea
roase deficitare s-a luat măsura să se bune. De la cultura griului am mănatului sau rănitului s-aii pro ter, David Wegmeth şi alţii. De deputaţilor au absolvit cursurile
colecteze în cutii speciale, pe sorturi, IOCHENTE JUNIE, (V O L.l) obţinut peste 2.000, kg. la .hec dus goluri, colectiviştii au con asemenea, toate lucrările de re G.P.A.S. In momentul de faţă,
şpanul de bronz de Ia secţia a Ill-am eca- maistru la cfjntrolul tehnic de la Lucrarea „Teorii asupra .plus tar, de la tloarea-soarelui trolat amănunţit cultura şi au novare au fost executate In deputaţii dau un sprijin efectiv
2.370 kg. la hectar, deda. cartofi complectat toate golurile găsi mod voluntar de către deputaţii colectivului sanitar din locali
Atelierele C.F.R. Simeria valorii" cuprinde 'materiale pe peste 27.000 kg. iar de la .po- te. După două săptămîni am tate in vederea executării con
care Marx le-a pregătit pentru din comună. Deputatul Martin
volumul IV al „Capitalului“. trolului medical la dispensar al
tuturor cetăţenilor.
Partea I a lucrării este consa . rumb 5.000 kg. la 1hectar. O efectuat o praşilă mecanică ur iMssner, a executat un mare
crată analizei critice a concep mată de o praşilă manuală pe volum de lucrări de tîmplărie, CONSTANTIN POPA
ţiilor ţiziocraţilOr şi ale lui A- cultură d e . care ne-am ocupat realizînd importante economii.
dam Smith. Un capitol special rînd. Au urmat apoi alte 3 Prin munca deputaţilor pentru depulat — comuna Apoldu de Sus,
se ocupă de critica „Tabloului cu stăruinţă a fost cultura sfe praşile prin care am menţinut
economic" al lui Quesnay. raionul Sebeş
F. E N G E L S: DIALECTICA clei de zahăr. Cu toţii cunoaş solul afinat şi am distrus bu
ruienile.
NATURII tem importanţa culturii sfeclei
In „Dialectica naturii“ En- Contra dăună-
de zahăr pentru creşterea veni j . . torilor am tra-
turilor gospodă- C / ' V ' V ^ /S A • S i dăm avînf muncii
Măsuri eficace — rezultate bune ; .r,ivei. ooleotive yşi. » r t
gels face o generalizare filozo ale colectivişti- N e VO D U eSC Ţ r t t n t C l Ş l tat cultura sfe- cyl!ura I»edtieafiw®
In urma măsurilor luate de comite In organizaţiile de bază şi în consfă fică a concluziilor la care ajun lor. Sfecla de za- Q ( r e C O l t e l O r b o g a t e V a-
tul de partid, comitetul sindical de în tuirile de producţie situaţia economi seră ştiinţele naturii In epoca j hăr este o plan
treprindere şi conducerea Atelierelor ilor pe sectoare şi secţii. Astfel de a- sa. Sprijinindu-se pe cuceririle
C.F.R. Simeria, pe baza hotărîrilor nalize se fac şi de către comitetul de mai importante ale ştiinţelor na tă capabilă să / V V v V v V V \S 'S \S \S \ ->?W V\ tarea am făcut-o n pers ram aV .
conferinţei de partid privind reducerea partid, pe întreprindere. De pildă, în- turii din timpul său, Engels ex
preţului de cost şi realizarea angaja dea producţii ridicate dacă are manual prin prăfuire.
mentului cu privire Ia economii, s-a tr-o plenară a comitetului de partid
reuşit ca în luna trecută preţul de cu activul ţinută de curînd, analizîn- pune bazele ştiinţifice ale con asigurate toate cerinţele. Ca Toate' aceste lucrări, fiind
cost al producţiei globale să fie redus du-se situaţia economiilor pe luna oc cepţiei materialist-dialectice des
şi sa se realizeze economii în valoare tombrie s-au făcut aprecieri pozitive a- ; rezultat al aplicării întocmai a efectuate în perioada .optimă, Muncile agricole de toamnă bine, s-au făcut simţite şi une
de 4-18.000 lei. La obţinerea acestor supra rezultatelor obţinute. Numeroşi au contribuit la dezvoltarea vi în care au fost antrenaţi toţi le lipsuri. Conferinţele, în
economii cea mai m ari contribuţie au participanţi la plenară s-au angajat pre lume, combătînd pe idealişti, regulilor agrotehnice la cultura guroasă a plantelor şi la ob ţăranii muncitori din comuna special în Oiejdea, nu au avut
adus-o sectoarele de locomotive şi va ca, în scdpul realizării de cît mal pe agnostici şi pe materialişt ii sfeclei de zahăr noi am obţinut ţinerea unei producţii de 31.000 Galda de Jos sînt în cea mai un oaracter concret, legat de
goane. Astfel, sectorul de locomotive multe economii, să lucreze numai cu kg. sfeclă de . zahăr la hectar. mare parte pe terminate. Şi specificul şi viaţa oamenilor 'di.T
a realizat în luna trecută 38.000 lei materiale economisite, să nu scoată vulgari. o producţie de 31.000 kg. la Faţă de posibilităţile de care de data aceasta, în fruntea tu acest sat. Ele tratau probleme
economii, iar sectorul de vagoane din magazie nici un fel de material; dispune gospodăria din Apoi1 turor s-au situat colectiviştii din generale, valabile pentru orice
341.000 lei economii. Maiştrii şi şe Pot fi daţi ca exemplu în această pri K. MARX, F. ENGELS, hectar. Iată cum au muncit du de Sus, producţia de 31.000 satele Galda de Jos, Oiejdea şi cămin cultural din ţară, dar mat
fii de echipă care au contribuit mai vinţă tov. Vlorel Ocoş şi Ioan Paşcău. kg. nu este prea ridicată. Acest Mesentea. Acum, iarna bate la puţin valabile pentru ţăranii mun
mult la realizarea acestor economii, V. /. LENIN: DESPRE membrii gospodăriei colective adevăr îl întăreşte cele 37.000 uşă, iar ţăranii muncitori din citori din satul respectiv. De
sînt tov. Nagy Koloman, Teofil Cri- in urma măsurilor luate în ce pri INTERNAŢIONALISMUL din Apoldu de Sus pentru ob kg. sfeclă dé zahăr pe care comuna noastră îşi pregătesc aceea, ele nu au trezit interesul
şan, Liviu Popovici, Ioan Pleşa şl veşte reducerea consumurilor de mate ţinerea acestei producţii mari le-am obţinut de pe suprafaţa toate cele necesare pentru a- ascultătorilor.
alţii. riale, s-au obţinut de asemenea rezul PROLETAR de 1 ha., lot experimentali. Sfe cest anotimp.
tate îmbucurătoare. In luna trecută, de Culegerea cuprinde lucrările', clei de zahăr1 de pe acest lot De asemenea, a mai reieşit
Cum a fost posibilă obţinerea aces pildă, consumul de materiale în secto i-am aplicat pe. lîngă lucrările Avî-nd în vedere că perioada că numărul formaţiilor artistice
tor economii ? In afară de cele ară rul de vagoane a fost redus cu 10 Ia cuvîhtările şi scrisorile tui K. la sfecla de zahăr. amintite şi 300 kg. azotat de de iarnă este cea măi prielnică
tate mai sus trebuie subliniat' faptul sută, iar în sectorul de locomotive cu amoniu încorporat la a treia pentru desfăşurarea unei boga existente nu este pe măsura po
că s-a introdus şi se ţine o evidenţă 5 la sută. In prezent se dă bătălia Marx, F. Engels şi V. I. Leniri Ca piantă premergătoare a praşilă. te activităţi culturale, comitetul sibilităţilor, întrucît pe raza
operativă a bonurilor de materiale, se pentru reducerea preţului de cost şi executiv al sfatului popular a comunei mai pot lua fiinţă noi
face un control riguros asupra con realizarea de cît mai mari economii. consacrate 'fundamentării, şi dez fost aleasă orzul de toamnă. Obţinînd afceastă producţie de organizat recent o şedinţă de formaţii artistice.
sumului de materiale şi se dă mai voltării măreţei idei a interna După recoltarea orzului, am e- sfeclă de zahăr noi am realizat analiză, asupra activităţii cul
multă atenţie recondiţionăril pieselor MIRCEA PROTOPOPESCU ţionalismului proletar. fechM arătură de vară. Apoi, însemnate venituri băneşti, za turale ce s-a desfăşurat de la Pentru un nou avînt a l mun
şi economisirii materialelor. S-a in planificator, secretarul organizaţiei de toamna am arat terenul la a- hăr şi am primit o cantitate începutul anului şi pînă în pre cii culturale în comuna noas
trodus metoda de a se analiza lunar bază nr. 7 de la Atelierele C.F.R. ROGER GARAUDY: mare de borhot pentru animale. zent. In această şedinţă a reie tră, conducerea pairiinului cul
UMANISMUL MARXIST şit, că în comuna noastră acti tural a elaborat un plan de
Simeria GLATZ ANDREI vitatea culturală s-a desfăşurat măsuri care a fost supus1 spre
Lucrarea cuprinde cinci eseuri dîncimea de 27—28 cm. încor- brigadier la G.A.C. „Brazdă rimră“ la un nivel mulţumitor. In cele aprobare în cadrul1 şedinţei de
două cercuri •agro-zootehnicp, analiză ce a avut loc.’ Acest
In care este analizată situaţia porînd totodată în sol cîte 20 Apoldu de Sus spre exemplu, au fost dezbătu plan prevede, printre altele, des
te cele mai avansate metode de chiderea1 îh comuna’1 noastră,
de asuprit şi exploatat a omu tone gunoi de grajd şi cîte 300 lucrare a pămîntului, de îngri pînă la data de 1 deceimbrie, a
lui muncii in capitalism, se kg. superfosfat la hectar. In trei cercuri agro-zootehnice, la
demonstrează că adevărata li primăvară, pînă la însămînţat, cere să participé 130 da ţărani
bertate oamenii muncii o pot
ctobîndi abia după înlăturarea am menţinut terenul afinat şi
orînduirii capitaliste, şi sînt curat de buruieni, prin lucrări
combătute teoriile idealiste bur cu polidiscul.
gheze şi revizioniste ca privire
la problema intelectualilor şi a Insămînţarea am făcut-o în
rolului partidului clasei riiunci- perioadă optimă la distanţa de
5 27 cm. între rânduri, cu semă-
tcare.
O nouă şcoală de ani ¦ÔCSSF- jire a animalelor, metode pe oa muncitori, deschiderea Unui cerc
Brigada utemis- re mulţi ţărani muncitori parti ştiinţific oare să combată mis
tă condusă dc prim-
De curînd s-a inaugurat la construcţii, lucrarea trebuia să cipanţi la cursuri şi le-au în ticismul prin popularizarea ce
Paroşeni, raionul Petroşani, o fie dată în folosinţă la 30 de
şcoală de 7 ani, unde înva cembrie a.c. Muncitorii construc suşit şi aplicat. lor mai noi realizări ále ştiin
ţă carte copiii muncitorilor care tori a-u dovedit însă că pot ter
lucrează la termocentrală. mina clădirea mai repede: ea topitoriil Alexan De asemenea', echipele artis ţei şi tehnicii, organizarea ti*
a fost predată sfatului popular dru U(u de la f i tice ale căminului cultural din mii cerc „Să ne cunoaştem
Aceaistă realizare are o sem al raionului şi conducerii ter
nificaţie deosebită : este primul mocentralei cu două luni îna nalul tineretului Galda de Jos„ şi în mod. deose patria“ etc.
local de şcoală construit în re inte de termen. Dintre construc (nr. 3) — secţia bit formaţia corală, au desfăşu
giune din fondurile unei între tori s-au evidenţiat în mod deo l-a de la’ C. S. rat o activitate rodnică. Ele au De asemenea, în planul dé
prinderi. sebit zidarii Constantin Staieu, Hunedoara, şi-a de participat cu succes la diferite măsuri s-a prevăzut înfiinţa
îl ie Sîrbu, Maria Debela, şeful păşit in luna tre concursuri şi au prezentat pro rea a două brigăzi artistice dé
Muncitorii complexului ener de hrigadă Nicolae Stancu şi cută planul de grame artistice nu numai în agitaţie, una în satul Galda de
getic Paroşeni, după ce au tran şeful de seotor Gheorghe Di- producţie cu 6 Ia faţa ţăranilor muncitori' din sa Jos şi alta în satul Oiejdea, pre
sformat colonia denumită „So- nesou. sută, devenind ast tul nostru dar şi în faţa celor cum şi înfiinţarea altor forma
Iiodol" într-o colonie cu 12 fel fruntaşe. din satele Benic, Bucerdea Vi- ţii artistice.
blocuri, în care locuiesc în con Acum, oopiii muncitorilor . noasă, Cetea, precum şi pe sce
diţiuni optime 340 familii, au complexului energetic din Paro IN CLIŞEU: nele din oraşele Sebeş şi Alba Traducînd în viaţă planul de
hotărît să ridice pentru copiii şeni nu vor mai face drumul torni Pavci, Nico Iul ia. măsuri întocmit, căminul cul
lor un local de şcoală de 7 ani. pe jos pînă la şcolile de 7 ani lac Chiroşca, Gheor tural din comuna Gailda de Jos
Ţinînd cont de această hotărire, din Lupeni sau Vulcan. Locul ghe Pufu, (rvidu! Analiza făcută a scos însă va contribui într-o măsură şi
conducerea întreprinderii, cu vechiului clopoţel al şcolii de de sus). Alexan în evidenţă şi unele lipsuri ce mai mare la ridicarea nivelului
sprijinul organului tutelar, a a- dru Uţu, Ioan Bră au existat în activitatea cultu- de cultură al ţăranilor munci
4 ani l-a luat azi soneria elec ţări, Stctian Bră- ral-eduoativă ce s-a desfăşurat tori.
locat în acest scop suma de
trică, oare alături de sunetul tan şi Gheorghe pînă în prezent. Astfel, s-a ară IRON IM V1NTU
700.000 lei. In primăvara aces
sirenei de la termocentrală, vor Stancu (rindul de tat că deşi în general, colecti- directorul Şcolii de 7 ani din
tui an a început construcţia. In
besc despre viaţa nouă care şi-a jos). I vele de conferenţiari au muncit comuna Galda de Jos, raionul Alba
numai cîteva ltini de la aceas
făcut loc pe aceste meleaguri. lîO O tK îO O O O O O O C O O O O O O O O tX X X X X S O o O O O C X ÎO O O O O C C X X îO O O O G O O f iO O O O O O O O ö a a ü O O O O O O ö O O C C L V C -U C ^ O C O C O O O S C C C G -C C T -iX J O C O O r iT C O C O C J C G O C X X l'Q C C O O C O O tl-C O íX .
ta, a apărut lingă blocuri o şcoa
OVIDIU VLAD Pentru a înlesni oamenilor Complecta rea noului carnet de orarilor privind evidenţa mişcă
lă modernă cu 16 oarnere, din muncii posibilitatea de a dove rii carnetelor de muncă; justi
inspector la secţia de învăţămîat di în orice moment activitatea muncă — o datorie a tuturor ficarea în întregime a acesto
oare 8 săli de clasă, labora depusă în muncă şi drepturile ra, iar în caz de pierderi să se-
şi cultură a Sfatului popular ce decurg din aceasta, Prezi salaria fi lor şi întreprinderilor ziseze organele de miliţie, spre
toare şi cabinete spaţioase. diul Marii Adunări Naţionale a a se stabili cauzele de dispari
regional emis un decret privind introdu ţie, distrugere, înstrăinare etc.
După planul-Trustului energo- cerea noului carnet de muncă.
Aminteam la început că pe
urme!« scrisorilor nepubSioaie In urma apariţiei acestui de riaţii sînt obligaţi a-şi procura drepturile ce decurg din vechi gostaf, Teatrul de stat de es lingă categoriile de salariaţi din
cret, carnetul de muncă devine actele de dovedire a muncii pres mea în muncă, iar pe de altă tradă şi altele, ritmul de com unităţile de stat, primesc noul
Gestionară destituită funcţie şi deferită organelor de un document unic, util şi com tate, iar unităţile in oare aceş parte, uşurează munca unităţi plect are a declaraţiilor şi do carnet de muncă şi angajaţii
miliţie. plect, în care se înscrie întrea tia funcţionează să verifice în lor, care pe baza carnetului au sarelor ou actele de vechime din sectorul particular şi servi
„La bufetul din spatele gării ga activitate în muncă a sala scrierile făcute în adeverinţe la îndemînă toate elementele este însă foarte greoi. Ba mai ciile casnice. Spre a veni în
Călan nu se ştie cine este ges Retrogradat pe două riaţilor din instituţiile de stat, dovezi sau certificate, spre a se necesare calculării drepturilor mult, pînă la ora actuală aces ajutorul acestor două Categorii
tionar, din cauză că atei deser luni organizaţiile economice ale sta stabili cu precizie valabilitatea de orice natură ale oamenilor te instituţii şi întreprinderi nu de salariaţi, secţiile de fecrutaV
vesc vreo 6 persoane“. Aşa în tului, organizaţiile cooperatis lor, în conformitate cu prevede au ridicat de la secţia raională re şi repartizare a forţelor do
cepea scrisoarea, trimisă redac Despre1 comportarea necores- te, precum şi organizaţiile cu rile decretului sus-amintit. f i muncii. a recrutării şi repartiză muncă au datoria să comple'cteze
ţiei, de către un cititor al zia punzătoarb faţă de pacienţi a oaracter obştesc, politic şi de nind seama de importanţa nou Măsurile luate, privind com şi să elibereze noul carnet 'de
medicului Gheorghe ' Stoica de masă. Pe lîngă categoriile de lui carnet de muncă atît în ceea rii forţelor de muncă nici muncă în termenele stabilite. Ce
rului nostru. In scrisoare erau la Gălain, ne-au scris mai mulţi salariaţi amintite, aiu dreptul c'e priveşte interesele salariaţi pleetarea noului carnet de mun măcar carnetele de muncă. lor interesaţi le revine obligaţia
arătate şi alte nereguli pe care muncitori de la uzina „Victo să primească noul carnet de lor cît şi cele ale producţiei, că au fost primite ou interes
cititorul le-a observat în acest ria“. Fiind sezisată, secţia sa muncă angajaţii din sectorul întreprinderile şi instituţiile am în Deva şi în raiitinUl Ilia. In Datoria tuturor oamenilor legală de a-şi procura actele de
nitara şi prevederi sociale a particular şi cei din serviciile sarcina să selecţioneze cadrele unele instituţii şi întreprinderi, muncii este să răspundă la
bufet. Deşi gestionară era Mi- Sfatului popular regional, a cer casnice. cele mai corespunzătoare oare cum sînt Oficiul raional chemarea unităţilor, să-şi înde vechime şi a le prezenţii Secţii
ne.rva Holdiş, de multe ori în cetat cazul şi a constatat că să muncea.scă la oomplectarea P.T.T.R. Ilia, Centrofarm, Sfa plinească obligaţiile ce le re
bufet serveau alte persoane. oele relatate. corespund realită Cuprinderea tuturor datelor carnetului de muncă, să ajute tul popular regional şi altele, vin în vederea procurării acte lor ratiomale de recrutare şi re
ţii. Pentru abaterile săvîrşite, privind activitatea în muncă, salariaţii în procurarea diferite a existat preocupare în rezol lor de vechime, iar conduceri
Fiind sezisafă, conducerea într-un singur document, face lor acte, cît şi în compleetarea varea acestor sarcini şi s-au ob le de întreprinderi şi instituţii partizare a forţelor de muncă.
medicul Stoica a fost sancţio posibilă stabilirea cu uşurinţă, la timp a declaraţiilor prevă ţinut rezultate frumoase. De re să aibă ca o sarcină importan Noile carnete de muncă tre
U.R.G.C. Ilia — Hunedoara, ne nat cü retrogradarea din func în termen foarte sourt, a drep zute de lege. marcat că în aceste unităţi s-au tă organizarea muncii în ve
comunică că gestionara, în afa ţie pe timp de două luni. Aceas turilor ce decurg din vechimea respectat termenele stabilite de derea introducerii şi complec- buie campl'ecitiaife într-un termen
ta, întrucît,'ulterior, secţia sani în muncă, asigurîndu-se astfel Introducerea noului carnet de decret în ceea ce priveşte com tării noului 'carnet de muncă.
ra abaterilor semnalate, a fost tară şi prevederi sociale a Sfa respectarea integrală a acestora, muncă are o însemnătate deo pleetarea declaraţiilor, a dosare scurt. Atît salariaţii cît şi con
găsită vînzînd în bufet băutură tului popular regional a primit atît în interesul salariaţilor cît sebită pe de o parte pentru lor, în ridicarea carnetelor şi Nu esté îngăduit a se înlesni
proprie. Pentru aceste fapte, sus- şi alte sezisări în legătură cu şi al statului. fa.ptul că dă posibilitatea celor compleetarea lor. Din păcate în acţiuni nelegale în legătură cu ducerile întreprinderilor şi in
nurnită a fost destituită din comportarea acestui medic. interesaţi să-şi valorifice prin- să, în alte unităţi, ca Trustul folosirea1, manipularea, păstirar
Pentru ca acţiunea de com- tr-un act unic în orice moment minier Deva, cooperativa1 „So- rea şi securitatea1 carnetului de stituţiilor, aii datoria să depu
plectare a carnetului de mun muncă. Unităţile au obligaţia să
că să poată fi realizată, sala- ţdeji toată 'atenţia1 întocmirii lti'- nă eforturi susţinute în acest
sens.
E. FURDU1
şeful biroului Carneie de muncă
al secţiei raionale a R.R.F..M.
