Page 62 - 1959-11

y

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3 ’

IN RAIONUL SEBEŞ ri *! * Viafa € fft

utolste de H e i pifplotisi íü & f e tale A diluarea) festivă de ia O expoziţie a realizărilor

aw Tirana consacrată celei M. P. Romîne în Pera
de a 15-a aniversări
ou
a eliberării oraşuiui LIMA (Agerpres). In sălile expoziţiile cele mai vizitate în
în raionul Sebeş activează în obţinut insigna de brigadier al ultimii aniU
prezent 86 brigăzi utemiste de TIRANA (Agerpres). Oame­ Asociaţiei Naţionale a scriitori­
muncă patriotică care totalizea­ muncii patriotice. Printre aceş­ nii muncii din Capitală şi din lor şi artiştilor din Peru a avut Asociaţia culturală peruviano-
ză peste 1.260 tineri. Printre lo­ întreaga ţară au sărbătorit- în- loc. recent o mare expoziţie a r-omînă înfiinţată în 1957 des­
calităţi unde s-au organizat ast­ tia amintim pe Măria Cărpini- tr-un cadru solemn la 17 noiem­ realizărilor R.P, Romîne cu te­ făşoară o largă activitate de
fel de brigăzi se numără Dai a şan, Regina Filnerni, Sasu Vio- brie cea de a 15-a aniversare ma „A 15-a aniversare a elibe­ popularizare a' R.P. Romîne,
Romînă, Gîrbova, Doştat, Ră- a eliberării Tiraneii de sub ocu­ rării Republicii Populare Romî­ orgainizîn-d' 'vizionări de filmé
hău, Sebeş, (fabricile „Sebeşul" reî şi alţii. Tot cele 12 brigăzi paţia trupelor germano-lasciste ne“. Expoziţia a tost organiza­ şi jurnale cinematografice, con­
şi „Sirnion Bărnuţiu“, şcoala — . datău g-lo.r..ioasă ^din istoria. tă de Asociaţia culturală peru- certe şi conferinţe despre Ro-
medie de 11 ani) şi altele. ale şcolii: medii au ajutat: gos­ viano-romînă în colaborare cu rnînia. Piesa „ ultima oră“ a lui
Mihail Sebastian, tradusă sub
Odată constituiţi în brigăzi podăria agricolă de stat din Pe­ auspiciile Asociaţiei éste în curs
tinerii au trecut la îndeplinirea de pregătire la Teatrul din Li­
sarcinilor ce revin fiecărei bri­ treşti Ia recoltatul porumbului, ma. La catedra de limbi roma­
găzi; Aşa de exemplu, cele trei nice a Universităţii peruviane a
brigăzi utemiste de muncă pa­ parcela Vinţişoara,. recoltînd po­ a tost deschis un curs de limba
triotică de la fabrica de hîrtie romînă.
„1 Mai“ Petreşti au amenajat rumbul de pe o suprafaţă de li,pta de eibemre niţionate a Ministeru| o„ttllrii din peru,
un teren de sport, au ajutat la Situaţia grea
descărcarea a mai multor va­ peste 12 hectare. De asemenea, poporului albanez, | p ,t0LÎ| | t] Pedagogică a uni­ a muncitorilor din
goane cu marfă, contribuind în
acelaşi timp Ia înfrumuseţarea 60 brigadieri de Ia şcoală me­ Cu prilejul acestei aniversări versităţii San Marcos, Asocia­ insulele Fiji
locurilor de muncă şi a incin­ die au curăţat o suprafaţă de la 16 noiembrie lk teatrul popu­ ţia scriitorilor şi artiştilor şi
tei fabricii. Tinerii de aici au 4 ha. parchet din pădurea lar a avut lbc adunarea festivă redacti-a revistei „Internaţional SYDNEY 17 (Agerpres). Potrivit
a reprezentanţilor opiniei publi­ Ballet“. unei ştiri din Sydnsy, recent a avut
prestat' în total peste 5.000 ore „strungari“. Brigăzile de la a- ce din Capitală. Arapo Dervlshi, loc în colonia britanică Eiji (un grup
ceastă şcoală au obţinut rezul­ membru supleant ai Biroului După cum relatează presa pe- de insule din oceanul Pacific unde
de muncă voluntară, un număr Politic al C. C. al Partidului ruviană, expoziţia care a cu­ trăiesc peste un sfert de milion de lo­
tate frumoase şi în munca de Muncii din Albania şi prim-se- cuitori) o puternică acţiune a munci­
de 27 brigadieri, efeotuînd pes­ prins nouă secţiuni privind : ar­ torilor din industria zahărului pentru
colectare a fierului vechi. Ele ta plastică, arta populară, cărţi satisfacerea revendicărilor lor cu pri­
te 100 ore de muncă voluntară, vire la salarii.
au strîns pînă în prezent canti­ La cinematograful „Filimon Slrbu“ din Deva rulează in ^ cretar ab Comitetului orăşenesc şL tipărituri, filme, fotografii,
au obţinut insigna de brigadier. tatea de 4.000 kg. fier vechi, cea 'zilele de 20— 22 noiembrie a.c., filmul sovietic „Viafa e în al P.M.R. din Tirana, a prezen­ muzică, filatelie şi presa în In legătură cu aceasta ziarul austra­
Printre aceştia se numără Ra­ :mîinile tale". tat raportul cu privire la cea de R.P.R. a atras un număr ex­ lian „Tribune“ relatează despre condi­
mai mare parte fiind predată ţiile' de muncă şi de trăi ale muncito­
du Weiner, Ana Hărpeanu, Pe­ r.C.M.-ufui. rilor de Ia compania britanică a rafi­
năriilor de zahăr din insulele Fiji.
tru Apostol şi alţii. Brigăzile utemiste de muncă IN C L IŞ E U S c e n ă din film. a 15-a aniversare a eliberării trem de mare de vizitatori. Ea
B. D. Laksman, preşedintele Asocia­
Cele 12 brigăzi utemiste de patriotică din comuna Dala Ro­ Tiranei, a fost apreciată ca „una din ţiei muncitorilor din industria zahă­
rului, a arătat înir-o declaraţie făcută
muncă patriotică ale elevilor de mînă au efectuat peste 10.000 ¦sssas* în faţa unei comisii de anchetă că
ore de muncă voluntară la con­ muncitorii de la rafinăriile de zahăr
la Şcoala medie de 11 ani din din insula Fiji trăiesc înir-o mizerie
Sebeş au amenajat, încă, în pri­ struirea căminului cultural şi a Din cercurile literare Pônlru îiîcelarsa imediată crunfă, în timp ce compania obţine
canalului Daia-Sebeş prin care a procesului de la Dusseldorf profituri uriaşe pe seama exploatării
măvară, o zonă verde în faţa muncitorilor, mîna de lucru fiind plă­
se va feri de inundaţii o su­
şcolii, au contribuit la reame-
prafaţă de peste 100 ha. păşu­ Şi-au ales noul birou frecvenţă nu este satisfăcătoare. BERLIN (Agerpres). In cadrul unei lă pentru a curăţi calea pentru remi-
najarea parcului 23 August etc. De pildă, fldinţa de reorgani­ întîlniri pe întreaga Germanie care a litărizarea şi înarmarea atomică a
ne. Numai Ia căminul cultural, zare a cercului programată pe avut loc la Schwerin, membrii sindi­ Germaniei occidentale.
Două brigăzi utemiste de mun­ data de 13 noiembrie a.c. nu s-a catelor din cele două state germane
economiile realizate prin mun­ La Casa raională de cultură putut ţine din cauza frecvenţei au cerut încetarea imediată a proce­ Ne exprimăm solidaritatea deplină
că patriotică au muncit cîte 21 slabe. sului de la Dusseldorf, intentat împo­ cu reprezentanţii mişcării pentru apă­
ca depusă de tinerii brigadieri | din oraşul Sebeş, a avut Ioc zi­ triva remarcabililor fruntaşi- ai mişcă­ rarea păţii care sînt judecaţi, se spu­
de zile fiecare pe tarlalele gos­ Ce părere are comitetul de rii pentru apărarea păcii din Germa­ ne în declaraţie, deoarece1 menţinerea
dăieni depăşesc lOOXlOO lei. lele trecute o şedinţă a cercu­ întreprindere al uzinei „Victo- nia occidentală. păcii corespunde intereselor popoare­
podăriei agricole de stat din ria“-Călan de această situaţie? lor şi îndeosebi intereselor poporului
Vrednice de laudă sînt şi bri­ lui literar „Mihail Sadoveanu“. Dar conducerea clubului ? După cum anunţă agenţia ADN, german.
participanţii la întîlrtire au adoptat o
găzile utemiste de muncă pa­ La şedinţă a participat un nu­ Bine arf i dacă. Colectivele combinatului Otto Ciro-
d&iarăţie de protest în care sublinia­ tewohl din Belen, ale uzinei de utilaj
triotică din Răhău, Cut;- Doştat, măr însemnat de membri ai cer­ pentru transformatoare şi a! uzinei dr
ză că represaliile împotriva mişcării Urbine din Dresda au protestat împo­
Vingard; fabrica „S e b e ş u 1“, cului literar. Cu această ocazie. triva teroarei judecătoreşti din Dus­
pentru apărarea păcii sînt necesare
U.I.L. şi multe altele care au I tovarăşa Eugenia Pavel şi al-

ajutat la înfrumuseţarea comu­ • ţii, au citit versuri închinate
nelor şi satelor, a locurilor de ' partidului şi prieteniei romîno-

producţie, la ridicarea a noi aşe­ j sovietice.

Petreşti, trupul Clinic, ajutînd zăminte culturale etc. realizînd In cadrul acestei şedinţe s ...colectivul de redacţie al ga­ reacţionarilor din Germania occidenta­ seldorf. tită în mod mizerabil.
Ia întreţinerea şi strîngerea re­ zetei de stradă ce se află în
coltei. Cei peste 400 membri ai prin aceasta economii însemnate. j fost prelucrat noul regulament faţa Şcolii medii din Simeria ar Cpvm din iuduslria cărtraiîeM
lua măsuri în vederea publică­
Pînă în prezenf, în raionul de organizare şi funcţionare a rii de articole la această' gaze­
tă. In prezent, la gazetă1nu este
brigăzilor utemiste de muncă Sebeş au fost înmuiate 66 in­ j cercurilor literare şi s-a ales publicat nici măcar un singur
articol, în afară de o hîrtie de­
patriotică de la Şcoala medie signe de „brigadier al muncii : ndul birou. Ca secretar al cer- colorată, pare-se, fondul gaze­ In Get mania occidentală tă că această' criză atinge pro­
tei. porţii alarmante- şi constituie o
de 11 ani din Sebeş au efec­ patriotice“. | citIul literar a fost reales Iov. problemă, urgentă- pe ordinea
...conducerea I. R. T. A. Deva de zi a parlamentului japonez.
tuat' peste 6.700 ore de muncă IULIAN IONAŞ prof. Valeriu Oros. BONN 17 (Agerpres). Criza această ultimă regiune carboni­ Stocurile de cărbune japonez a--
din industria cărbunelui în R.F. feră, care a fost anexată recent ting 40.000.000 de tone şi con­
voîubtără ; 28 dintre aceştia au corespondent Frecvenţă slabă Germană ia forme tot măi gra­ la R.F. Germană, criza a luat tinuă să crească în timp ce
ve, şi tot mat mulţi mineri vest- forme extrem de ascuţie, mai consumul- se reduce. „Tribune
-SK - germani se văd ameninţaţi cit ales datorită faptului că după
şomajul. La toate acestea se alipirea Saarului, concernele din
fiReînnoiţî-vă din timp La Călan, există un cerc li­
4 terar care funcţionează pe lin­

gă clubul munoiioresc „11 Iu­

îaôôndmenteie la ziarul nie“, In lunile trecute acest cerc s-ar îngriji ca şoferii care con- mat adăugă or.e-şterea masivă a Ruhr au acaparat piaţa de des­ des Na-tions“ arată că guvernul
preţurilor la alimentele de ba­ facere a Saarului. Datorită a- preconizează concedierea ă
99 a realizat unele lucruri frumoa­ i duc autobusele pe ruta Deva— ză. In ultimul timp în pre-sa cestei situaţii, minerii din Saa-r 100.000 der mineri japonezi î-n
vest-germană se fac auzite tot ca şi cei din Ruhr sînt siliţi să viitorul apropiat, ceea ce pro­
LAbonamentele se fac la oficiile poştalei se. Chiar şi luna aceăsla în cin­ Simeria şi retur să nu mai sta­ mat numeroase voci care nu şomeze mai multe zile p-e lună. voacă indigriairea sindicatelor.
| prin factorii poştali şi stea zilei de 7 Noiembrie a fost1 ţioneze pe parcurs, după Ţunul După cum- a reieşit recent din Acestea din urmă propun ca
i voluntarii organizată o şezătoare literară. lor plac, ci să respecte întoc­ ascund faptul că această criză dezbaterile Bunde-stagului, pes­ soluţie', pentru actuala-criză na­
Unii membri ai cercului au pre­ mai itinerariul- programat ini­ te puţin timp în Saar vor ti ţionalizarea industriei carbo­
zentat de asemenea recenzii de ţial. se manifestă ou destulă putere închise uri sfert din numărul nifere japoneze.
cărţi. Şedinţele acestui cerc însă ¦In special, credem că ar fi minelor existente.' Acest fapt
atît în Ruh-r, oît şi.în Saar. In tace să crească şi mai mult nu­ Pe de altă parte monopolu­
mărul celor concediaţi, care pînă
u nu se ţin cu regularitate tar’ , cazul să se atragă atenţia1 şo­ m nm osm M M L m în prezent au atins cifra de rile japoneze consideră mai
ferului Sicoe (de pe maşina1 64.000- mineri.
W M l I M a50.779 Dv.) să se debaraseze rentabil — după cum scrie zia­
Cu a ju toro 1 m u n c ito rilo r de prostul obicei de a opri ma­ In Japonia
20 NOIEMBRIE 1959 rul — să imipofte' mari canti­
şină ori1de cîte ori întîlneştd, Un PROGRAMUL 1: 6(15 Emi­ PARIS (Agerpres). Săptămî-
cunoscut pe stradă. nalul' francez „Tribune des Na- tăţi de cărbune din Australia,
Deoparte şi de alta a albiei locului. Unii l-au crezut, alţii Minerii din Aninoasa' au ve­ siunea pentru s a te : Din expe­ tions“ se ocupă în numărul său
erau bătuţi adine în pămînt doi au zimbii cu îndoială, din 13 noiembrie de criză căr­ Germania occidentală şi Gan-a-
nit în- 5—6 duminici la rînd RADU TITUS rienţa fruntaşilor în creşterea dă datorită faptului că cărbu­
stilpi legaţi între ei de-un ca- bunelui dim Japonia. Ziarul ara­
blu gros, de nu-l puteai cu­ La tîfaincă şi de fiecare dată, cînd ple­ corespondent o ilo r; 6,45 Salut voios de pio­ nele din străinătate este mai
cau, lăsau in urmă tot mai n ie r; 7,30 Muzică1uşoară'; 9,00
prinde cu mitra. Pa cablu alu­ Intre timp, secretarul comi­ înfiripat' scheletul unui pod de ieftin decît cel japonez. „Potri­
neca o roată de fier ce trăgea tetului comunal a povestit şi cablu, cum nu se mai văzuse Cîntece şi marşuri patriotice1;
vit părerii generale, arată „Tri­
după ea un lanţ de care era tovarăşilor de la raion ce are prin partea locului.- 10.00 Reportaj; 10,30 Traista
bune des Nations“ , această
cu poveşti ; 11,03 Teatru la mi­
criză are un caracter exploziv“.
prinsă o barcă ce se lupta cu ? ^ '? n d 7 Mei a"găsit nu nu- crofon : „Minunată paniofărea-
Sărbătoare
valunte. Aşa se. trecea înainte- mai încumjare dar si ijin_ să“, comedie de Gărcia Ldîba ;

vreme apa Şiretului in dreptul A?Q se face ^ ţn ^ m p La mijlocul podului, împo­ 20 'NOIEMBRIE 1959 13,05 Concert de muzică romî­

comunei Bretea Romînă. Cu pe mdpui Streiului, în drep- dobit sărbătoreşte, e legat-â¦o DEVA ;¦Viaţa e în mîinele ta nească ; 14,00 „Viaţa nouă- de
barca şi cu, plată pentru barc¦a int Bretei Romîne, au apărut panglică roşie, în fata căreia le ; ALBA IULIA : Prima me la sate", program de cîntece
giu iar de multe ort cu ris- puoni de /emn de steja r/aduşi stau sute de oameni 'îmbrăcaţi şi jocuri; 15,10 Program' de

cui de-a ieşi de sub barca răs- din pădure ,de iocuiforii. sate- în straie de sărbătoare. Traiaă lodie; Grădinarul spaniol lieduri'; 16,15 Vorbeşte Mosco­

turnată in mijlocul nulul. Cu ,Qr BrpJea ^ Vftefe Horvat .Q * dapă ce BRAD: Pagini de vitejie; I va! ; 17,25 Arii dim opere inter­

carul se trecea fie de-a dreptu Bune> Vilcele Rele etc > inte- subliniază aportul primit din L IA : Ivan Brovki.n se însoară ; pretate'de Lucia Stănescu ; 17,45
ORĂŞTIE : Casa- liniştită ; Pe Gintă fa nai Fă-nică -Luca ; 18,35
prin apa fie ocolind cate de r ^ în consfruirea podului, partea organelor de partid, Donul liniştit; HUNEDOARA: Muzică' din operete rom îneşti;
kilometri întregi pe la podurile Au apămt apQ. ^ dg ^ .ţH %v m m uncaPd e- pu_’ Traipez ; HAŢEG : Burghezul 19,35 Din muzica popoarelor;
gentilom; PETROŞANI': Ko- 20.30 Jurnaiul satelor; 21,15
ain Lalan sau Lovragi. , satpt- de Emerit, zeci de metri să de ¦locuitorii satelor şi de ciubei; Prietenul regăsit; Ii mulţumesc partidului — vor­
SEBEŞ : Nevăzut, necunoscut; besc Ana Boghină, Erou al
Au trecut peste 20 de ani cubi de seîndură pentru cofra- minerii din Aninoasa. Vorbeş- SIMERIA: Pe drumurile Ro- Muncii Socialiste,- şi arhitectul
de cînd barca era singurul mij­ ie, dulapi pentru poditul po- te apoi despre cele 7.000 ore mîniei ;¦ LONEA: Intre noi pă­ Anton Moiisescu, secretar al t i ­
loc de trecerea Streiului. A- dului. Şi oamenii care s-au a- de muncă voluntară cu braţele, rinţii ; TEIUŞ : Patru paşi în niunii Arhitecţilor din R.P.R. ;
cum oamenii o privesc cum stă pucat de treabă. n o ri; ZLATNA : Prima z i ; BA* 22.30 Concert de v alsu ri; 23,05
despre cele 300 de atelaje fo­ RU MARE': Pe drumurile' Ro- Concert simfonic.
aruncată la mal şi spun în m îniei; APOLDU DE SUS :
glumă că „barcagiul a ieşit la Vin muncitorii losite şi care, numai elej au Povestea unui om adevărat; PROGRAMUL II: 14,07
.adus economii de 10.000 tei. GÂLÂN: Vînătoarea: tragică.
pensie“. Concert în Do major pentru
Nu-i uşor să construieşti un Podul a¦costat numai 21.778 m m m mmamimk două violoncele şi orchestră de
-Haendel; 15,40 „Vom cuceri
Secretarul de partid pod de 135 m. lungime, mai lei.- Centrul meteorologic Deva, pacea“ — emisiune de cîntece;
ales cînd s-a dovedit că dacă-i Maiştrii Victor Buci'ca, An­ comunică timpul probabil-: 16,50 Curs de limba rusă ; 17,30
Trăian Horvat e de loc din Statul medicului: Bronşitele a-
Sintămăria de Piatră. Prin făcut din lemn el nu rezistă drei Popa, Franăsc Suhan şi ' PENTRU 24 ORE cute şi cronice; 17,50 Oron'iba
părţile Bretei Romîne a venit furiei apelor. Ce era de făcut Vasile Cristescu din Anihoa- economică : Mic dicţionar eco­
de vreo 2— 3 ani. E tânăr, şi atunci ? Minerii din Aninoasa sa, care au condus echipele de Vremea schimbătoare cu ten­ nomic ; 1.8,05 Program muzical
muncitori la construir?a podii- dinţe de înourări între est şi dedicat fruntaşilor în producţie
le-au venit în ajutor. Intr-o vest, în cursul zilei. Tempera­ din industrie şi agricultură1;
tură1 variabilă, noaptea' între 19.00 Actualitatea din ţările so­
ta-nceput mijiţi' l-au privit ne­ bună zi, la marginea Strein- lui, se aflau de faţă, şi ' se 0—5 grade, iar ziua între 6—11 cialiste ; 20,15 Fantezia simfo­
grade. Vînt potrivit de la sud, nică „Fra-ncesca da Rimiini“ de
încrezători', dar el a ştiut să-i lui. s-a oprit un camion şi din bucurau asemenea tuturor ţă- sud-est. Ceaikovski; 21,15 Concert co­
ra l; 21,45 Album artistic; 22,00
cucerească pe oameni. La el aii coborît vreo 15— 20 de rănilor muncitori din Bretea PENTRU URMĂTOARELE Muzică uşoară de compozitori
rom îni; 22,30 „Pagini din lite­
bucurie' Şi veselie a jucat şi a muncitori: Au privit aşezarea Romînă. 3 ZILE ratura viorii" — lucrări de Wie-
Vremea schimbătoare cu ce­ niăvski; 23,15 Concert de noap­
cîntat alături de ei, iar cînd a şi locul de amplasare a podu- masa comună, pregăti: rul mal mult acoperit, te.
fost vorba de treabă; apoi şi lui, au privit şi devizul intoc- fd cu aCea,stă ocazie, au luat tatii trecătoare.
astă a ţăcut-o. Şi drept urma­ mit de secţia drumuri şi po­ parte mulţi, tovarăşi: Cearda- BULETINE DE ŞTIRI': 5,00,
re, comuniştii l-au ales secre­ duri, în care era menţionat: şul cîntat la vioară . de unul 6.00, 7,00, 11,00, i3,00, 15,00,
tar al comitetului de partid pe 165:000 tei. „Prea scump!" — clin muncitorii din Aninoasa, 17.00, 19,00 20,00, 22,00, 23,52
comună. In anii care au tre­ au zis oaspeţii. Peste cîteva (programul I) 14,00, 16,00,
cui de-atunci, secretarul de zile, muncitorii au venit din s-a înfrăţit cu săltăreţele ha- 18,00; 21,00, 23,00 (programul
fegane cîntate de f.Îuieraşii din IP).
partid ă făcut, multe şi dacă nou. De data aceasta au adus Viteete.
viata ţăranilor din cete 5 sate cu ei unelte de lucru, dife­
complect colectivizate s-a rite aparate şi maşini şi aproa­ Sărbătoarea a ţinut pînă târ­
schimbat m ult în bine, aceasta pe l'.OOO metri de cablu. Au ziu. Seara, autobusul mineri-,
măsurat, au calculat, au con­ lor şi celelalte maşini, au ple-'
se leagă ş i de munca şi nu­ fecţionat manşoane şi au în­ cat. Multe dintre ele trecuse­
ceput să întindă cablurile. Lu­ ră in acea zi, de nenumăra­
mele lui. crau. muncitorii, iar alături de te ori, peste podul construit de

In vară aceasta el le-a spus

oamenilor că în curînd vor ei, cot la cot., lucrau sutele de muncitori, cot ia cot cu ţăra­
trece apa Streiului pe un pod ţărani muncitori din satele co­ nii muncitori.

cum n-a mai fost prin părţile munei. PETRE FARCAŞ IU