Page 63 - 1959-11
P. 63
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nfr. 1526
Cuvînfarea rosilla de N. S . Hruşeiov • ixiiimele slipJ. • xiitlmeie xiUbrtelfí ştiri
la recepfia organizată de Uniunea
ziariştilor sovietici
MOSCOVA (Agerpres). — că în acest an armata sovietică dorinţa anumitor cercuri ,,'de a
TASS transmite o scurtă expu a dobîndit forţa cea mai de ne întoarce acul barometrului". El Participarea U .R .S.8. la Expoziţia Guvernul U .R .S.S. se prenunfă în mod
nere a cuvîntării rostite de N.S. învins". a subliniat că „războiul rece" agricola mondiala de la Delhi consecvent şi ferm penfru încetarea
Hruşeiov la recepţia organizată se va termina oricum printr-o pretutindeni şi pentru totdeauna
fa Kremlin de Uniunea ziarişti Arătînd că în prezent în Uni şi mai mare înfrîngere a acelo
lor sovietici, la 14 noiembrie unea Sovietică s-au strîns atî- ra care se pronunţă împotriva
1959. tea rachete, atîtea încărcături a- destinderii încordării internaţio
tomice şi cu hidrogen îneît,
N. S. Hruşeiov a declarat că „dacă am fi atacaţi, am putea nale. MOSCOVA 18 (Agerpres). — ajutoare pe care le acordă In a experienţelor cu arm e nucleare
în Uniunea Sovietică treburile mătura de pe faţa pămîntului pe TASS anunţă: La Expoziţia a- diei şi altor ţări din Orient.
merg bine. „Se dezvoltă econo toţi inamicii noştri potenţiali", Referindu-se Ia viitoarea sa gricolă mondială care se va des Aici vor putea fi văzute de a- NEW YORK 18 (Agerpres). cluzîa că este necesar să se în
mia noastră, se întăreşte pute N. S. Hruşeiov a declarat: „Sîn- vizită în Franţa, N. S. Hruşeiov chide la Delhi (India), Uniunea semenea machetele sateliţilor — Şedinţa. Adunării Generaile ceteze contaminarea mediului
rea Uniunii Sovietice". tem gata să distrugem toate a- a declarat: „Guvernul Uniunii Sovietică va prezenta 70 de artificiali sovietici ai Pămintu- din după-a-miaza zilei de 17 no înconjurător, ca urmare a ex
ceste arme imediat, dacă exem Sovietice consideră că putem a- tractoare şi maşini agricole de lui şi ale rachetelor cosmice. iembrie a început cu discutarea ploziilor armelor nucleare. Con
Destinderea în relaţiile inter plul nostru va fi urmat de ce junge la o înţelegere cu Fran cele mai noi tipuri, diferite alte raportului comitetului ştiinţific cluziile saile reprezintă o con-.
naţionale, a arătat N. S. Hruş- lelalte ţări". ţa. Nicăieri drumurile noastre exponate şi fotografii. O violare pentru radiaţii atomice. A fost Urmare convingătoare şi funda
ciov, va continua, pare-se, şi nu se întretaie". a suveranifăfii prezentat aidunăriii spre exami mentată din punct de vedere
mai departe. N. S. Hruşeiov a N. S. Hruşeiov a subliniat că In afară de acestea în pavi nare un proiect de rezoluţie pro ştiinţific a primejdiei reale care
N. S. Hruşeiov a spus că in lionul sovietic vor mai fi pre Columbiei pus de 11 delegaţii şi anume, planează deasupra omenirii în
respins declaraţiile tăcute de u- de aceste arme dispune statul tenţia Bonnului de a-şl construi zentate exponate consacrate e- de delegaţiile Argentinei, Aus legătură ou exploziile experi
nele persoane din Occident, că cel mai iubitor de pace. „Arma un post de radio în Berlinul oc conomiei şi culturii Uniunii So BOGOTA 18 (Agerpres) Agenţiile triei, Canadei, Cehoslovaciei, mentale ale armelor nucleare.
Uniunea Sovietică şi-ar fi schim rachetă este o armă teribilă îm cidental este o ilegalitate, un vietice. de presă anunţă că fostul ministru Ghanei, Irlandei, Italiei, Japo
bat politica şi că de aceea acum potriva acelora care ar vrea să act de provocare. columbian Jorge Zalamea a luat o po niei, Mexicului, Noii Zeelamde Reprezentantul sovietic a ară
se poate sta mai uşor de vorbă dezlănţuie un război. Prin ur Exponatele ilustrează realiză ziţie fermă faţă de recenta interven şi Norvegiei. Această rezoluţie tat că, călăuzindu-se după inte
cu ea. „Desigur, a spus el, a- mare ea este un sprijin în lupta El a subliniat că Uniunea So rile diferitelor colhozuri şi sov ţie directă a Statelor Unite în trebu aprobă printre altele, şi reco resele vitale ale popoarelor, gu
ceasta este greşit. Comunişti pentru pace". vietică n-a recunoscut niciodată, hozuri, modul cum a fost rezol rile interne ale Columbiei. El a ară mandările Comitetului ştiinţific vernul U.R.S.S. se pronunţă în
ne-am născut, comunişti trăim nu recunoaşte şi nu va recu vată problema cerealelor în tat că hotărîrea FBI-uiui de a trimite al O.N.U., în ceea ce priveşte mod consecvent şi ferm penfru
şi nu vom muri, ci vom merge, Preşedintele Consiliului de Mi noaşte drepturile revanşarzilor agenţi pentru a cerceta aşa-ziseie activitatea sa viitoare în dome încetarea pretutindeni şi pentru
mereu înainte, comunişti!". niştri al U.R.S.S. a relatat că de la Bonn asupra Berlinului „activităţi comuniste“ constituie o vi niul studierii consecinţelor ra totdeauna a experienţelor cu ar
o uzină pe care a vizltat-o a olare a suveranităţii Columbiei şi că diaţiilor atomice. Pe marginea me nucleare.
N. S. Hruşeiov a subliniat că produs într-un an pe bandă 250 occidental. N. S. Hruşeiov a U.R.S.S., succesele creşterii ani acest fapt a dat naştere la o profundă raportului şi a proiectului co
rachete cu încărcătură de hidro- indignare în rîndurile poporului co mun de rezoluţie au luat cuvîn- Uniunea Sovietică, â spus în
lozinca coexistenţei, lansată de gen. ^ chemat din nou Ia tratative cu malelor, activitatea instituţiilor lumbian. Zalamea a subliniat că cetă tul delegaţi a 12 ţări. continuare A. A. Sobolev, nu-şi
Lenin, a început să fie recunos ţenii Columbiei „trebuie să se opună va precupeţi eforturile pentru
cută şi de politicienii burghezi. „Sîntem gata a subliniat încă privire Ia Berlinul occidental. de cercetări ştiinţifice in dome imediat şi cu hotărîre violării suvera In cuvîntarea sa, A. A. So- încheierea cît mai grabnică a1
Prin succesele lor, oamenii sovi o dată N. S. Hruşeiov să arun nităţii ţării şi să respingă acest umi bolev, reprezentantul U.R.S.S., unui acord internaţional în a-
etici „au obligat cercurile con Şeful guvernului sovietic a niul agriculturii. litor amestec în afacerile noastre in a subliniat că Comitetul ştiin cea.stă problemă. Aşteptăm, a
ducătoare din ţările capitalistei căm toate acestea în apele mă terne“. ţific pentru radiaţii atomice, des spus el, ca şi partenerii noştri
să recunoască şi succesele rii, în interesul asigurării păcii declarat că oamenii sovietici au In prima sală a pavilionului, făşoară o activitate foarte uti de la Geneva să depună şi ei
noastre şi necesitatea coexisten pe pămînt". — O— lă într-un domeniu care afec eforturi necesare pentru a reali
o singură dorinţă : să aibă o vi vizitatorii vor afla cum înfăp tează interesele de importanţă
ţei paşnice". „Noi — a spus el în continu De Gaulle va vizita za o înţelegere reciproc accepta
!n prezent, a subliniat N.S. are — nu numai că nu vrem aţă mai bună, mai îmbelşugată, tuieşte U.R.S.S. angajamentele vitală ale întregii omeniri. Cei bilă. In încheiere, Sobolev a de
război, dar nici nu dorim să a- clarat că delegaţia sovietică va
Hruşeiov, forţele socialismului vem mijloace pentru purtarea mai civilizată. Avem încredere contractuale în ce priveşte con mai mari oameni de ştiinţă din sprijini proiectul de rezoluţie a
războiului". celor 11 ţări. Această rezoluţie
s-au consolidat în lume „şi sînt în forţele noastre, în oosibilită- struirea uzinei metalurgice de 15 ţări, a arătat el, oare colabo
mai trainice şi de neclintit ca Convorbirile reprezentanţilor a fost aprobată în unanimitate.
guvernului sovietic cu dl. Mac ţile noastre, a spus el. la Bhilai. amănunte despre alte rează în mod rodnic în cadrul
oricînd". millan, a spus N. S. Hruşeiov Adunarea Generală a reluat
N. S. Hruşeiov a arătat că „au avut un rol de seamă în - 15- Comitetului ştiinţific al O.N.U.,
actuala îmbunătăţire a situaţiei
Uniunea Sovietică a propus pla internaţionale". Ministrul de Război ai S.U.A.
nul dezarmării generale şi tota despre cheltuielile militare americane
le „nu pentru că am fi slabi în N. S. Hruşeiov a relevat de
domeniu! militar, economic, sau WASHINGTON 18 (Ager mării acestor trupe nu poate fi
pres). După cum relatează a- luată în discuţie imediat „din
genţii-le americane de presă, cauza angajamentelor pe care
Neil McElroy, ministrul de Răz le avem“. El â arăîat însă că
politic. Nu, a subliniat el, noi asemenea progresul considerabil boi al S.U.A. a declarat ziariş chiar în cazul cînd eventual ă- Canada au ajuns în unanimitate la con apoi alegerile pentru un al trei
procedăm astfel conştienţi de în relaţiile sovieto-americane. tilor, după o conferinţă cu pre ceste trupe ar fi. retrase, ele vor cluzia că contaminarea radioac lea membru nepermanent al
datoria de a face totul pentru Referindu-se fa recentele sale şedintele Eisenhower, la care au fi îndreptate „spre alte părţi ale OTTAWA 18 (Agerpres). La tivă a mediului înconjurător du Consiliului de Securitate, care
menţinerea şi întărirea păcii pe convorbiri cu preşedintele Ei participat mai mulţi experţi în lumii, unde ar putea să fie ne 17 noiembrie, primul ministru ce la creşterea continuă a nive după cum se ştie, au fost a-rnî-
pămînt". senhower, N. S. HTuşcîov şi-a problemele militare şi financia voie de ele“. al Canadei, John Diefenbaker, a lurilor mondiale ale radiaţiei şi nate cu două săptămîni în ur
exprimat speranţa că dorinţa re, că bugetul militar al S.U.A. că acest lucru implică primejdii mă din pricina faptului că nici
„Dacă vorbim de posibilităţi preşedintelui S.U.A. de a obţi pe anul bugetar 1961 se va McElroy ă repetat cunoscutul declarat că preşedintele Franţei, noi şi în mare măsură necunos Polonia, nici Turcia nu au putut
le noastre economice, despre pu ne îmbunătăţirea relaţiilor va menţine la nivelul bugetului pe „argument" american luat din generalul De Gaulle, va vizita cute. Comitetul a ajuns la con- întruni majoritatea necesară de
terea de apărare a statului so căpăta în curînd forme concrete. anul 1960 şi anume de 41 mili arsenalul războiului rece potri Canada în cursul primăverii vi două treimi din voturi. In cursul
vietic, a spus N. S. Hruşeiov, arde dolari. El a spus că ho- vit cărui,ă „menţinerea forţei mi itoare. celor 6 ture de scrutin, oare a-u
atunci trebuie să spunem că în Şeful guvernului sovietic a a- tărîrea finală în ce priveşte a- litare este cel mai bun mijloc do avut loc la 17 noiembrie, Po
acest an, la noi a fost cea mai rătat că în ultimul discurs al lui cest buget va fi luată în urmă obţinere a unui acord de dezar „Cea mai scandaloasă lonia a obţinut din nou o ma
scurtă paradă militară, cu toate toarele zece zile. mare ou adevărat satisfăcător. joritate de voturi (42 contra 38).
Nelson Rockefeller se manifestă Potrivit relatărilor agenţiei Deoarece această votare nu a re
McElroy a subliniat că „'per France Presse în cercurile de la zolvat impasul creat de puterile
Proteste împotriva intenţiei Franţei fecţionarea tehnică a tuturor ti Washington se declară1că ..ra exploatare din toate occidentale, s-a' propus ca ale
purilor de arme necesită o spo chetele sînt chemate să înlocu gerile să fie amînate pentru 1
de a experimenta bomba atomică rire a cheltuiei iilor militare, o iască armele convenţionale“. U- t* ţftţr. ¦%' decembrie a.c.
problemă care se pune nu nu nele neînsemnate reduceri de e- SN -.. a- w * -j. w fc vt. »
mai anul acesta dar şi în vi fective se vor face în marină si In Comitetul de tutelă
BEIRUT 1Ş (Agerpres). — TASS a. (Tripoli), se spune într-o scrisoare, itor“. MEXICO CITV 18 (Ager perează prin Intermediul unei
nunţă : Opinia publică din Liban pro considerăm că intenţia Franţei de a aviaţie, dar aceasta numai „pen pres) Agenţia de ştiri Prensa filiale, nu plăteşte nimic guver reprezentanţii
testează împotriva intenţiei Franţei de experimenta bomba atomică în Sahara Ocupîndu-se de problemă re Latina califică exploatarea săl nului mexican pentru milioane colonialiştilor se opun
a experimenta bomba atomică în Sa- constituie o mare primejdie pentru chemării trupelor americane din tru a compensa cheltuielile ores- batică a minelor de sulf din Me le de tone de sulf pe care le ex
hara. Ziarul „An Nida“ a publicat la securitatea popoarelor din Orientul Europa, McElroy a spus că ea xic de către trusturile străine trage anual. In afară de faptul acordării independenţei
17 noiembrie scrisori primite în ulti mijlociu şi apropiat, inclusiv pentru nu a fost discutată la conferin cînde în domeniul rachetelor“. drept „cea mai scandaloasă ex că acest trust este scutit de Im unor state
mul timp de redacţia ziarului din di securitatea poporului libanez, precum ţă. şi a declarat, referindu-se la ploatare din toate timpurile". pozite, el se mai bucură şi de
ferite oraşe şi regiuni ale ţării. şi o provocare la adresa luptei de eli Noul buget militar al S.U.A.
berare naţională a poporului frate al- va fi prezentat Congreşului în Trustul american „Gulî Sulp- privilegiul de a aduce în Mexic
hur Company", care a obţinut ori ce lei de materiale fără a fi
Noi, locuitorii din cartierul El Meria gerian şi a tuturor popoarelor africane. N.A.T.O., că posibilitatea reche- ianuarie 1960. concesiunea în anul 1949 şi o- obligat să plătească taxe vama NEW YORK 18 (Agerpres).-
le. — Comitetul de tutelă al Adu
„Speranţe şi schimbări“ Scrieţi 'despre aceasta In ziare vietic, 'iar nouă modul vostru de nării Generale a O.N.U., a în
le dv. viaţă american. Dar oare aceas Terenurile concesionate trus cheiat discutarea problemei a-
MOSCOVA (Agerpres). — S.U.A., dezarmare, coexistenţă, după vizita in S.U.A. a primu ta ne împiedică să trăim in pa tului „Gulî Sulphur Company" oardăriii independenţei teritorii
TASS transmite: Ziarul- „Prav- lui ministru Hruşeiov, atmosfe Un stilou neobişnuit ce 7“. Şi ei au dreptătS, jf^btîie sînt tratate ca nişte terenuri ex lor Tanga-nica de sub tutela Ma
dd“ din 16 noiembrie a publicat prietenie cu Uniunea Sovietică. ra a devenit mai respirabilă, să trăim în pace! Pentru a- trateritoriale, ggyemul mexican rii Britanii ş'i Ruanda Urumdi
o scrisoare din Washington sem împreună cu soţul meu am as Steve Allison, comentator al ceasta este nevoie în primul n^xercitfridu-şT suveranitatea a- de sub tutela Belgiei.
nată de V. Borovski şi B. Stret- Pot eu oare să gîndesc cultat cu atenţie cuvîntările sa postului de radio Washington, rînd să fie rezolvată problema supra lor şi neavînd nici un fel
nikov. Scrisoarea este intitulată altfel ? le la televizor şi am ajuns la îşi transmite programele seara, dezarmării, aşa cum a propus de control asupra producţiei. Prin '48 de voturi, comitetul
„Speranţe şi schimbări", concluzia că, cu ruşii se poate dintr-un mic restaurant. In zgo să se facă premierul Hruşeiov. Din această cauză, muncitorii a aprobat o rezoluţie prezenta
Chiar cînd congresmenii se motul veseliei şi al discuţiilor, nu au asigurate nici cele mai tă de reprezentanţii a 14 state,
Toamna tîrziu, Washingtonul, află in vacanţă, Washingtonul şi trebuie să se ajungă la un el stă de vorbă cu invitaţii săi, După terminarea emisiunii care cer autorităţilor administra
capitala S.U.A., pare un oraş nu este un oraş chiar atît de acord. Principalul este că se comunică ultimele noutăţi. radiofonice, ne-am întilnit cu elementare măsuri de protecţie tive să fixeze termenul pentru
de provincie liniştit. O tăcere liniştit cum poate să pară la pri poate ajunge la un acord. Nu Lieb. El a scos cu grijă din bu aoordarea independenţei acestor
adormitoare se aşterne în seua- ma vedere. Am stat de vorbă prea mă pricep în politica noa In această seară, oaspeţii lui zunar o cutie şi a deschis-o. In a muncii. Peste 60 la sută din teritorii. împotrivă acestei rezo
ruri şi parcuri. Deasupra ora cu zeci de locuitori din Washing stră, dar ceea ce spunea Ilruş- Allison au fost A. Lieb, P. Sit- ea se afla un stilou. luţii au votat reprezentanţii a
şului pluteşte mirosul de fum, ton şi aceştia ne-au împărtăşit nik şi Bernatd Cotin, veterani muncitori sînt bolnavi de tuber 16 ţări, printre care S.U.A., Ma
provenit din arderea frunzelor. cu dragă inimă gîndurile, gri ciov despre politica dv. îmi este ai intilnirii trupelor sovietice şi — Acesta nu este un simplu rea Britanie, Belgia, Franţa, Ita
Frunzele se aştern pe umerii de jile şi bucuriile. Dar indiferent foarte clar. Trebuie să ajungem americane pe Elba, care au vi stilou, a spus Lieb. Mi-a fost culoză, iar numărul celor ce au lia, Canada şi Uniunea Sud A-
despre ce stăteam de vorbă, ei la o înţelegere şi să trăim In zitat recent Uniunea Sovietică. dăruit de domnul Hruşeiov, în îrioană. Zece delegaţii s-au ab
bronz a numeroaselor statui, se neapărat aduceau vorba despre prietenie. Cînd Allison i-a cerut lui Lieb, timpul intilnirii noastre la Mos suferit accidente de muncă este ţinut de Ia vot.
pace şi prietenie, despre faptul în prezent business-men la San cova. Noi ne-am întilnit din nou
lipesc de ferestrele tramvaielor, că a venit timpul să se pună D-na Mitchell a tras căru Francisco, să-i povestească des cu el la Los Angeles şi eu, la foarte ridicat. Agenţia menţio
'şşnesc pe treptele scării largi capăt cursei periculoase a înar ciorul mai aproape de bancă şi, pre impresiile sale din vizita rîndul meu, i-am dăruit un sti
!are duce la Capitoliu. mărilor. arătindu-ne copilul care dormea în U.R.S.S., veteranul a răs lou american. nează că muncitorii care au so
In el, a sp u s: puns :
Senatorii şi congresmenii du Odată în parc, o fetiţă a arun Lieb îşi aminteşte cu însufle licitat îmbunătăţirea condiţiilor
cat fără să vrea mingea lingă — Iată, îl cheamă George, a — In primul rină, şi acesta ţire toate împrejurările memora de muncă au fost asasinaţi.
plecat în statele lor pe timpul banca pe care stăteam, şi vă- spus ea. De dragul lui trebuie este principalul, m-am convins bilei întîlnin.
zlnd aceasta, s-a oprit, neştiind să se ajungă la un acord. Gîn- încă o dată că poporul sovietic Fostul priui-ministru Edgar Faure
vacanţei de toamnă. După cum ce să facă. Unul din noi a ri diţi-vă şi dv., pot eu oare să doreşte pacea in mod sincer şi — Convorbirea noastră cu se pronunţă pentru prietenia
spun americanii, pentru senatori gîndesc altfel ? profund. La noi in America poţi Hruşeiov a fost înregistrată pe
a venit timpul „să-şi repare pro dicat mingea şi i-a dat-o. Şi a- să asculţi cuvlntări publice şi bandă, spune el. Cînd s-a aflat franco-sovietică şi salută apropiata
priile garduri". tunci am auzit cuvintele pe ca Intr-un colţ al străzii nr. 15 să citeşti articole in care se a- despre aceasta în oraş, ta mine întîlnire dintre De Gaulle
re le spun copiilor lor, toate există un bufet care atrage asu firmă că primejdia, de război a: in casă nu se mai închideau u- şi N. S. Hruşeiov
Expresia „să repare gardul", pra sa atenţia, datorită firmei porni de la Uniunea Sovietică şi şile. Veneau la mine oameni
am auzit-o pentru prima oară mamele de pe glob : sale de cluoare roşie. Aici am de aceea, zice-se, trebuie şă ne printre care pe mulţi îi vedeam MOSCOVA 18 (Agerpres). Franţei îi revine un rol impor
cunoscut-o pe chelnăriţa Made- înarmăm. Eu însă nu pot să-mi pentru prima oară. Toţi imi ce TASS a n u n ţă : Cunoscutul po tant în restabilirea înţelegerii
pe unul din coridoarele lungi, — Ce trebuie să spui, fetiţa leine Lassur. Afllnd că sîntem închipui că poporul care chel reau să le povestesc despre în- litician francez, senatorul Edgar între popoare şi- în stabilirea u-
în care mirosea a vopsea şi clei, ziarişti sovietici, ea a intrat în tuieşte fonduri atît 'de uriaşe tîlnire, despre vizita mea în U- Faure, fost preşedinte al Consi nei păci trainice. Aceste întâlniri
ale Senatului. însoţitorul nostru mea ? Spune mulţumesc! vorbă cu noi. pentru construcţia paşnică, con niunea Sovietică. Recent au ve liului de Miniştri al Franţei în
struieşte sute de mii de noi case nit la mine in vizită 125 de oa perioada Conferinţei de la Ge nu trebuie să înlocuiască confe
ne-a explicat cu dragă inimă Aşa am făcut cunoştinţă şi — O, e un mare privilegiu să de locuit, uzine şi teatre, Ur "pU* meni. Le-am arătat filmul turnat neva a şefilor guvernelor celor rinţa la nivel înalt, ci, dimpo
am început să stăm de vorbă stai de vorbă cu ruşii, a spus tea 'dori ca aceste locuinţe, tea de mine despre călătoria prin 4 mari puteri, a declarat într-un trivă, să pregătească şi să com
sensul acestor cuvinte. La fel cu d-na Irenee Mit cheli, gospo ea. Cînd a fost aici Hruşeiov, tre, uzine, să fie lovite de bom U.R.S.S. Filmul este lung, du pleteze această conferinţă.
ca şi fermierii care, după mun dină din Washington. Am vor eu nu mă îndepărtam de tele be. Acela care creează, nu poate rează trei ore. Şi eu, temîndu- interviu acordat corespondentu
bii despre toamna călduroasă vizor. Cuvîntările sale îmi mer munci pentru distrugere! mă să nu-mi obosesc oaspeţii, lui din Paris al ziarului „Izves- Gred, a spus Faure, că peri
ca încordată din timpul verii, din anul acesta, despre bucuriile geau direct la inimă. Cuvinte am vrut să întrerup demonstra tia“ că a aflat cu multă satis oada actuală este propice pen
găsesc abia după terminarea a- pe care le aduc părinţilor co simple, pe înţelesul tuturor, şi Chiar şi copiii cu care am a- rea Ud. Ei însă m-au rugat facţie de apropiata întîlnire din tru o explicaţie deplină şi loia
piii şi despre ce îi aşteaptă în totuşi, atît de înţelepte... Am vut întîlnin atît de plăcute In foarte mult să continui. Şi ce tre preşedintele Republicii Fran lă între oamenii de stat din Vest
cestora, timp să-şi repare gar viitor. ascultat cuvîntarea lui Hruşeiov Uniunea Sovietică, ne spuneau: linişte era cînd am deschis mag ceze, generalul De Gaulle şi şe şi Est, între conducătorii ţărilor
dul, tot aşa şi legislatorii ame la O.N.U. şi m-am g ln d it: Ce „Să fim prieteni!“ Haideţi să netofonul pe banda căruia era ful guvernului sovietic, N. S. cu economie privată şi condu
ricani vor in timpul concediilor —¦ Fratele meu a pierit în linişte ar fi dacă armele adu trăim în pace!". imprimată convorbirea noastră Hruşeiov. Cred, a arătat Faure, cătorii ţărilor cu economie so
războiul din Europa, a spus cu Hruşeiov /. „Da, va fi pace!", c-ă întreaga opinie publică fran cialistă. Este necesar să se pună
să afle starea de spirit a ale d-na Mitchell. Şi acum mă cu ceză salută această întîlnire. capăt concurenţei în domeniul
gătorilor lor. In toamna anu Am fost întotdeauna un adept înarmărilor şi ca ea să fie înlo
al metodei contactelor personale cuită prin întrecerea paşnică şi
prin colaborarea ţărilor cu o ci
între oamenii de stat, conside-
lui 1959, acest lucru are o deo tremur amintindu-mi de privirea cătoare de moarte ar fi distruse. Cum poate dori războiul po s-a auzit exclamaţia oaspeţilor rîndu-le foarte folositoare pen vilizaţie mai dezvolfată, în sco
sebită importanţă: după vizita mamei cînd a aflat despre moar Reprezentanţii tuturor popoare porul şi guvernul care îşi edu cînd banda s-a terminat. tru lichidarea diferendelor şi, în pul ajutorării ţărilor slab 'dez
în S.U.A. a lui N. S. Hruşeiov, tea lui George. Am patru copii, lor ar trebui să se întrunească că copiii săi intr-un asemenea felul acesta, pentru îmbunătăţi voltate şi cuceririi de către ştiin
răsună tot mai puternic vocile mă cuprinde groaza cînd mă şi să cadă de acord. Noi, oa spirit ? Pretutindeni în U.R.S.S. Acum sînt invitat adesea să rea relaţiilor internaţionale. ţă a spaţiilor cosmice, a arătat
americanilor simpli care cer mo gîndesc că cei doi fii ai mei ar menii simpli din America, vrem am întilnit această năzuinţă spre iau cuvîntul în diferite locuri, Edgar Faure în încheierea in
putea vreodată să ia armele şi prietenie. Ni s-a spus: „Poate spune Lieb, şi pretutindeni în-' In afară de aceasta, a conti
să trăim ¦in pace cu ruşii, cu tîlnesc convingerea tot mai fer
dificarea politicii externe a să plece la război. Dar, ştiţi, toţi oamenii de pe pămînt / nu vă place modul de viaţă so mă a oamenilor că va fi pace. nuat Edgar Faure, consider că terviului său.
Redacţia şl administraţia ziarului: str, 6 Martie nr, 9. Telefon: 1831189 { 75. Taxa plătită în numerai conform aprobării Direcţiunii Generale P, T.T.R. nr. 235.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţlparul: întreprinderea Poligrafică „1 M ai' — Deva
