Page 64 - 1959-11
P. 64
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA / Numeroşi vizifafori
mulsBtiămriui la castelul
corvineştllor
din Hunedoara
Anual, castelul corvineştilor
din Hunedoara este vizitat de
peste 20.000 de cetăţeni, printre
care, foarte mulţi oaspeţi de
peste hotare.
Deşi se află încă în reparaţie
capitală, castelul din Hunedoara
Anul XI Nr. 3527 Vineri 20 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani a fost vizitat şi în luna noiem
brie. Printre cei care au semnai
Ergregaraggraasga în condica de vizite a castelu
lui, în ultimele zile, se numă
Creşte avînful în tre ce rii socialiste In sala de lectură a clubu ră un grup de tovarăşi de la
lui C.S. Hunedoara, vin zilnic Ambasada R. P. Chineze din
ia mina Petrila numeroşi muncitori, tehnicie Bucureşti, fotbaliştii din echipa
ni, ingineri şi alţi oameni ai selecţionatei armatei din Siria,
Colectivul minei Peirtla ocu ductivităţii muncii şi realizării In pragul unui muncii, care împrumută şi funcţionari de la legaţia engle
pă un loc de frunte In întrece de cît mai mari economii. Iu consultă diferite cărţi politice, ză din Bucureşti, un grup de
rea cu celelalte exploatări car primele 16 zile. ale lunii noiem însemnat eveniment beletristice şi tehnice. membri ai Uniunii arhitecţilor
bonifere din bazinul Văii Jiu brie, de pildă, ei au livrat eco din R.P.R., fotbaliştii de la
lui. Şi acest lucru nu-i Inlim- nomiei noastre naţionale aproa ¦Colectivul de mineri şi tehni In clişeu: Un aspect din C.S.M. Baia Mare, 44 studenţi
plător. Munca entuziastă a mi pe 2.000 tone de cărbune peste cieni din oadţUl sectorului II, sala de lectură a clubului. şi profesori de la Institutul po
nerilor în frunte cu comuniştii, planul prevăzut. distins cu „Gasoa de aur a teh litehnic din Bucureşti etc.
precum şi aplicarea unor noi nicianului“, se pregăteşte să săr
măsuri tehnico-organizatorice, Acest irumos suoces situează bătorească o însemnată victo Bilanţ rodnic în activitatea Cit mai multe arături
au făcut ca din abatajele minei colectivul sectorului III în frun rie : îndeplinirea planului anual
Petrila să fie extrase de la în tea tuturor seotoarelor miniere la extracţia cărbunelui. La diata Consiliului regional A.R.L.U.S. de toamnă
ceputul anului şi pînă la 17 no productive din Valea Jiului. îm de 17 noiembrie acest harnic co
iembrie peste 21.000 tone de bucurător este de asemenea fap lectiv lucra în contul ultimelor In ziua de 18 noiembrie a.c., rea ştiinţei şi tehnicii sovietice,
cărbune energetic în plus faţă zile ale lunii decembrie.
de plan. In acelaşi timp, pro tul că minerii de aici au rea membrii Consiliului regional au participat peste 6.000 de oa Practica din fiecare an a oa tuşi şi în aceste raioane, unele
ductivitatea muncii planificată Una din preocupările princi A.R.L.U.S. s-.au întrunit pentru meni ai muncii. menilor muncii de pe ogoarele gospodării agricole colective au
a fost depăşită cu 9,1 la sută lizat un •randament mediu pe pale ale colectivului sectorului a analiza activitatea depusă în regiunii noastre a dovedit că ob-; efectuat arături de toamnă pe
şi s-au realizat economii supli II în acest an a fost ca fiecare cadrul manifestărilor organizate Discuţiile purtate pe margi ţinerea unor recolte bogate de suprafeţe mari şi au încorporat
mentare prin reducerea preţului sector de 1,800 tone cărbune pe brigadă de mineri să-şi îndepli cu prilejul „Lunii prieteniei ro- nea dării de seamă, au scos în la culturile de primăvară depin în sol îngrăşăminte organice.
de cost în valoare de 1.733.000 nească ritmic sarcinile de plan. mîn o-sovietice". evidenţă faptul că, pe lîngă fru de în mare măsură de pregăti Aşa, de pildă, colectiviştii şi în
lei. post. Tot în oadrul acestui sec Şi rezultatele n-au întîrziat să moasele rezultate obţinute în rea terenului. Acolo unde în tovărăşiţii din comuna Hăşdat,
se arate. Lună de lună, toate Gu această ocazie, tov. dr. popularizarea măreţelor realizări toamna trecută colectiviştii şi raionul Hunedoara au arat cu
Secfo rui in frunte tor, s-a obţinut o viteză medie brigăzile sectorului şi-au depă Romulus Rusu, preşedintele ale Uniunii Sovietice, în mun întovărăşiţii au pregătit terenul atelajele proprii şi cu tractoa
şit simţitor sarcinile de plan. Consiliului regional A.R.L.U.S., ca A.R.L.U.S. din regiunea Hu pentru culturile de primăvară rele S.M.T.-ului, 350 hectare din
Minorii şi tehnicienii sectoru de avansare a fronturilor de lu Deţinătorii trofeului „Gaşca de a făcut o scurtă informare asu nedoara mai sînt unele neajun prin arătură de toamnă, pro cele 400 planificate. Paralel cu
lui III — unui dintre sectoare cru de 100 metri liniari pe lu aur a tehnicianului“ se mîndresc pra lucrărilor celui de-al V-lea suri, care trebuie înlăturate. ducţiile obţinute au fost mari. arăturile, colectiviştii din Hăş-
le .de r-fciază ale .minei Petri,la — şi a i faptul că de la începutul Congres A.R.L.U.S., la oare a Aşa, de exemplu, este încă ne Aşa, de pildă, colectiviştii din dat au transportat la cîmp şi au
depun o rodnică activitate în di nă, De altfel, sporirea vitezei anului au realizat economii pes participat ca delegat. Vorbitorul satisfăcător numărul de abona Daia, Apoldu de Sus şi din alte încorporat în sol 4.000 tone gu
te plan de circa 500.000 lei. a arătat, printre altele, succe mente la revista „Veac nou“, gospodării colective, pregătind noi de grajd.
recţia sporirii producţiei, pro- de avansare la abataje a dus nu sele pe Care asociaţia le-a ob‘- s-a dat puţină atenţie organi- terenul prin arătură
Randamente sporite ţinut în ultimii 4 ani de activi-' zării cursurilor de limba rusă, de toamnă au obţinut Mai sînt totuşi şi gospodării
numai la recuperarea minusu se organizează în unele locuri de la cultura porum colective şi întovără
tate, cît şi sarcinile ce rezultă acţiuni nu destul de interesante bului 5.000 kg. la şiri agricole care nu
lui de cărbune de la începutul din Moţiunea celui de-al V-lea şi aitratetive etc. hectar şi chiar mai dau atenţia cuvenită’
anului, ci şi la extragerea unei Congres A.R.L.U.S., penfru con mult. Tot acestor a- arăturilor de toamnă’
siliile regionale, raionale, oră Un aport însemnat pentru ac rături se datoresc şi şi încorporării îngră»
cantităţi de 4.700 tone de căr şeneşti şi comisiile A.R.L.U.S., tivitatea de viitor a Consiliului producţiile de car şămintelor organice
bune peste planul anual la zi. în popularizarea şi pe mai de regional A.R.L.U.S., 1-a.u adus, tofi şi sfeclă de zahăr care au în sol. Rezultate slabe
parte a realizărilor Uniunii So prin discuţiile şi propunerile lor, atins 27.000 şi respectiv 21.000
Buna întreţinere Pentru brigăzile miniere din vietice. tovarăşii Frankfurt Tiibedu, ac kg. la hectar. la arături se obţin tocmai acolo
sectoarele exploatării Petrila, tivist al Comitetului regional de unde recoltarea porumbului este
a maşinilor de cu sporirea randamentelor se află Din darea de seamă, prezen partid, Gh. Bucur, instructor al Arătura de toamnă îmbunătă întîrziată. Aşa, de exemplu, co
sut de la secţia de în centrul atenţiei. In acest sens tată de tov. Virgîl Greavu, se Consiliului Central A.R.L.U.S., ţeşte însuşirile solului, distruge lectiviştii din Rapoltu Mare,
confecţionare a hai se cuvine a fi consemnate re cretar al Consiliului regional Emeric Hbrovitz, director al ¦în buruienile şi dăunătorii. Prin a- Turdaş şi din alte gospodării co
nelor din piele a zultatele înregistrate de brigă A.R.L.U.S., oît. şi din discuţiile treprinderii cinematografice ¦re rătură de toamnă stratul arabil lective, au arat o suprafaţă foar
fabricii „Simion zile conduse de minerii Grigore purtate, a rezultat că bilanţul gionale şi alţi tovarăşi. se afinează şi acumulează mai te mică de teren, iar cu îngră
Bâmuţiu“ din Sebeş, Baciu, Ioan Jurca, Mihai Iszlaii, manifestărilor organizate cu pri multă apă în timpul iernii. E- şăminte organice nu au fertili
constituie o preo care au realizat randamentele lejul Lunii prieteniei romîno- In încheierea şedinţei de lu fectuînd în aceste zile de toam zat pînă în prezent nici măcar
cupare permanentă de 6 tone cărbune pe post. O sovietice, dovedeşte din plin cru, un însemnat număr de to nă arătura de bază ă soiului, un hectar.
pentru mecanicul altă brigadă oare a devenit cu dragostea cu oare oamenii mun varăşi, militanţi activi pentru descongestionăm campania agri
fosif Ferencz. noscută prin randamentele mari cii . din regiunea Hunedoara . au întărirea prieteniei ramîno-so- colă de primăvară. Avantajele Timpul este destul de îna
pe oare le înregistrează, este şi întîmpinat ziua de 7 Noiembrie, vietice, ah fost distinşi cu in arăturii de toamnă sînt multi intat şi din zi în zl vremea se
In clişeu: Meca cea condusă de minerul Bartha munoa însufleţită depusă de ac signa jubiliară ,.15 arii de la în ple şi ele sînt cunoscute de toţi strică îngreunînd efectuarea a-
nicul losif Ferencz Francisc. In luna trecută ea a tivul salariat şi obştesc, pentru fiinţarea A.R.L.U.S.“. Printre oamenii muncii de pe ogoare. răturilor adîncl şi transportul
de la secţia întreţi obţinut un randament de.5,9 to a întări şi mai mult prietenia cei distinşi, se numără tovară Tocmai de aceea majoritatea u- gunoiului la cîmp. Este necesar
nere, făcînd revizia ne cărbune pe post. In prezent, ce leagă poporul romîn de ma şii : Dumitru Dejeu, preşedinte nităţi’or agricole socialiste din deci ca organele agricole raio
unui strung. membrii brigăzii lui Barthâ rele popor sovietic. le Comitetului executiv al Sfa regiunea noastră au arat aproa nale, sfaturile populare comuna
Francisc extrag cărbune în con tului popular regional, prof. Ma pe în întregime suprafaţă de te le şi conducerile unităţilor a-
tul lunii septembrie a anului Manifestările organizate cu rfa ¦Stan, de la- şcoala medie ren destinată culturilor de pri gricole socialiste, să impulsione
1962. ocazia Lunii prieteniei romîno- „Dr. Petru G roza“ din Deva, Du măvară. • ze aceste lucrări. Mobilizînd lă
sovietilce în regiunea noastră, mitru Găinaru, secretar al consi lucru toate forţele să nu rămî-
Cu randamente ridicate lu totalizează cifre şi date impre liului raional A.R.L.U.S. Alba, Colectiviştii din raioanele î- nă pe ogoarele regiunii noastre
crează şi minerii din brigăzile Octavian Ftooa-, directorul mu Iia, Orăştie şi Sebeş au arat nici un hectar nearat din toam
conduse de Petru Crişan, Gri- sionante : 878 conferinţe, 8 sim zeului regional Deva, Mihai nă;
gore Gaia, Karda Emertc şi pînă în prezent aproape toată
alţii. pozioane, 37 seri literare, 33 re Ştefan, miner din Vulcan, Vaier suprafaţa care se va însămînţa ¦„
C .MATEESCU cenzii, 14 concursuri „Drumeţii Lăbuneţ, maistru oţeilar la C.S. în primăvară. Ei au încorporat Economii,.*?!
La universifafea populară Succesele turnătorilor Veseli“, trei procese literare, 11 Hunedoara, Dubovschi Paul în sol şi însemnate cantităţi de s/*W\ / \ / J
Cu diva timp în urmă, la Printre cursanţii care frecven- din Călăii spectacole teatrale, 5 seri lite pensionar din oraşul Deva, Şte gunoi de grajd. > Mai sînt pe ici pe colo, \
tează cu regularitate cursurile
U.R.U.M._ Petroşani şi-a înce- Turnătorii de la uzina „Vic rare. La aceste manifestări au fan Tripşa, maistru oţeilar, Erou Deşi în raioanele Hunedoara
put activitatea universitatea „,„*,*,* toria“ Călan, luptă ou multă în
populară muncitorească. Aici . . ® .. sufleţire pentru îndeplinirea şi participat peste 123.000 de ce al Muncii Socialiste, Genik Ru- şi Haţeg procentul arăturilor de
frecventează un număr de 53 depăşirea sarcinilor de plan pe
draşi, Francisc Szucs, Dumitru luna noiembrie. Rezultatele ob tăţeni. dolf, activist A.R.L.U.S. în ra toamnă nu este prea ridicat, to
cursanţi. In programa analitică Florea, Mircea Guia, frezorul ţinute pînă la sfîrşitul primei
Vasile Procovan, tinichigiul Du jumătăţi a lunii, sînt cît se poa In acest an s-a pus un accent ionul Petroşani şi mulţi alţii.
sînt cuprinse materii ca :¦ eco te, de bune. La sortimentul tu
nomie politică, matematică, teh mitru Smarandache şi alţii. buri de scurgere, planul de pro mai mare pe calitatea manifes -BES-
nologia materialelor şi tehnolo ducţie a fost realizat în propor
ŞERBAN FRANCISC ţie de 124 la sută, la postamen tărilor cultural-artistice, înlătu- \u n ii salariaţi cărora timpul \
gia prelucrăiii la rece a mate te băi, cu 101 la sută, la cochilie <de muncă de 8 ore nu le a- ;
rialelor. corespondent 109 la sută, la radiatoare 120 rînd, în bună parte, formele pu >junge pentru... discuţii des-
la sută, la tucerie emailată 125 <pre te miri ce. Asemenea e- 1
la sută, iar la cazane de încăl ţin atractive. Aceasta a făcut ca • In ziua de 19 noiembrie a.c., în biblioteca clubului. Seara distractivă ixemplare sint şi cele douăj
zire centrală în proporţie de 150 atît cu ocazia deschiderii Lu
la sută. nii prieteniei (la care au parti
cipat pe întreaga regiune apro
In fruntea întrecerii socialiste
Acfivifafe bogafă se situează echipele conduse de ximativ 100.000 de cetăţeni), cît sălile de lectură şi de şah ale clu s-a încheiat cu dans. casiere (de la cooperativă şi <
Emil Libich, Aroadie Megeşi, şi la desfăşurarea celorlalte ma bului „Alexandru Sahia“ din Hune o Incepînd cu ziua de 21 noiem jl.A .P .), din cadrul cooperaţi-',
In comuna Poiana, din raionul acesta, peste 1.100 de cititori au Varodi Francisc, Ludovic Gojan nifestări cultural-artistice, aflu doara, a avut loc o seară distractivă <vei de consum „30 Decern-'
şi alţii. enţa de oameni ai muncii să pentru cititorii fruntaşi din combina brie a.c., teatrul muncitoresc al C.S. / brie" din Alba lulia. Acestora •
Sebeş, datorită condiţiilor create¦ împrumutat cărţi de la biblio- fie foarte mare. Aşa, de pildă, tul siderurgic. Cu această ocazie, ci Hunedoara, va prezenta pe scena tea $ ii se părea că la împacheta-
S. GHEORGHE numai în raionul Petroşani, la titorilor li s-au prezentat scurte re trului nou din Hunedoara, comedia Lrea banilor pentru bancă
prin construirea unui frumos tecă. în trei acte „N-aveţi o cameră în < „pierd“ timp mult cu confec-
corespondent plus ?" de Florin Vasitiu.
cămin cultural, ţăranii munci Tot la căminul cultural, ţăra
tori desfăşoară o bogată activi nii muncitori participă la repe conferinţele privind populariza- , cenzii privind noile cărţi intrate în • La Ltipeni a avut loc în ziua de ) tionarea banderolelor.
tate cultural-artistică. tiţiile formaţiilor artistice de a- 18 noiembrie o consfătuire cu mine > — Să vorbim cu tovarăşul
---------------------- SC®39--------------------- rii din localitate pe tenia folosirii din l oreşedinţe. Aşa nu se mai
Cea mai mare afluenţă o cu maiori, audiază conferinţe, joa plin a celor 480 de minufe ale ziilei ţ ooate! — a sărit una dintre
noaşte sala de lectură, unde ti că şah etc. de muncă. La această consfătuire or > casiere.
nerii ca şi vîrstnicii vin să ci ganizată din iniţiativa ziarelor „Dru I — Să ni se dea banderole
mul socialismului“ şi „Steagul roşu", > tipărite, altfel...
tească diferite opere ale scrii LUCIA MERCHEŞANU au participat peste 200 de mineri şi i Şi cum conducerea coope-
torilor romîni si străini. In anul corespondentă muncitori din localitate. ¦ ¦ rativei nu a vrut să te supe-
ţ re pe tovarăşele casiere, a fă-
Specfaco! la Orăştie o Mîine după-amlază, în sala cine ţc u t de urgenţă o comandă la
matografului „Popular" din oraşul Ha ‘ tipografia „Horia" din Alba
Colectivul Teatrului de stal după povestirea „Soacra cu trei ţeg, ansamblul artistic „Nicolae Băl-
„Valea Jiului“ din Petroşani, nurori“ de I. Creangă. cescu“ din Craiova, va prezenta un lulia.
a prezentat miercuri, 18 noiem bogat program de cîntece şi dansuri — Cite să tipărim ? au în
Publicul spectator din Orăş olteneşti.
brie a.c., în sala festipâ a Ca tie a aplaudat cu căldură reu trebat tipografii.
sei raionale de cultură din Orăş şita interpretare a artiştilor din
tie, comedia în trei acte „0- Petroşani. ® Miercuri seara, orchestra de mu L — Păi, să fie acolo... mul-
chiul babei" de G. Vasilescu,
zică populară „Cindrelul" din Sibiu >te, vreo 40.000 de bucăţi. Asta
Şedinfă a cercului liferar a prezentat în sala teatrului nou din ) deocamdată, restul vom ve
Hunedoara un bogat program de cân dea noi, a zis preşedintele
In după-amiaza zilei de 17 noştinţă de sarcinile ce le re tece populare romîneşti. Programul Oamenii trebuie stimulaţi
noiembrie a.c., a avut loc o şe vin pînă la sfirşitul acestui an. s-a bucurat de un deosebit succes. tund cînd e vorba de folo
dinţă a cercului literar „Ion Apoi s-a făcut lectura unor lu • La întreprinderea minieră din Te- sirea cit mai bună a timpu
Slavici" din Deva. Cu acest pri crări în urma cărora s-au pur liuc a avut loc în cursul zilei de lui de lucru (!).
lej, membrii cercului'au luat cu tat discuţii. miercuri o consfătuire privind inten S-au tipărit banderolele
Pregăfiri penfru festivalul bienal de teatru sificarea controlului obştesc. Totodată au costat 5.000 de lei. Ban
s-a discutat şi modul în oare sînt cheltuiţi fără nici o justifi
Pentru. a cuprinde toate că turală de la sate să aibă o e- Brigada de strungari din cadrul secţiei mecanica a fabricii chimice "din Orăştie, condusă respectate normele tehnice de securi care, bani din avutul coope
minele culturale din raionul Ha chipă de teatru cu. care să par de comunistul Njcolae Colhon execută lucrări ele bună calitate. tate a muncii, cît şi despre execuţia rativei.
ţeg, în cadrul festivalului bie ticipe ta concurs. In felul aces bugetară a fondului de asigurări so
nal de teatru „1. L. Caragiale“, ta s-a ajuns ca pînă acum să ______ In fo to : Membrii brigăzii, în timpul unei pauze, consul tind un desen. ciale. După prezentarea referatelor res Şi mai au curajul să spună,
Casa raională de cultură a co fie înscrise un număr ele 70 for pective şi a discuţiilor purtate, con — La noi la cooperativă,
municai din timp repertoriul şi maţii de teatru care se pregătesc sfătuirea a adoptat un plan de măsuri acţiunea pentru realizarea de',
pentru festivalul bienal. în vederea îmbunătăţirii muncii de ţeconomii se desfăşoară la
a urmărit ca fiecare unitate cul viitor. ţtoaie locurile de muncă.