Page 65 - 1959-11

Pag. §
Alegeri în orgânizafiihe -m
u. t. m .
Complexul C. F. R.
Teiuş - Coşiariu
L a complexul G.F.R. Teiuş-
Coşlariu s-au ales, în toa­
te cele 6 organizaţii de bază,
noile comitete U.T.M. Ca secre­
tari ai comitetelor au iost aleşi
membrii de partid Cornel Să-
bău, Gheorghe Drăgan şi can­
didaţii de partid Dumitru Radu,
Şteian Kelemen şi Florian Bre-
toi. De curînd, a avut loc şi a-
legerea comitetului U.T.M. pe
complex. Printre problemele dez­
bătute cu prilejul adunării de
alegere a noului comitet, a fost
si aceea a participării utemişti-
lor la realizarea de economii.
S-a arătat astiel, că îndrumaţi
de comitetul U.T.M.. tinerii din
complex au pornit iniţiativa
„Fiecare utemist — economii lu­
nare în valoare de 100 lei". în
prima lună de aplicare a aces­
tei iniţiative (octombrie) tinerii
utemişti din complex au realizat
economii în valoare de 10.230'
Iei, faţă de 8.900 lei cît era an­
gajamentul. Cele mai frumoase
rezultate le-au obţinut tinerii de
la depou, care au realizat 8.030
lei economii prin reducerea con­
sumului de combustibil conven­
ţional.
In adunarea de ’alegeri a fost
analizată şi contribuţia tineri­
lor la realizarea planului de
producţie, felul cum decurge în-
văţămîntul politic şi cum parti­
cipă tinerii la activitatea cultu­
rală. Ca secretar al comitetului
U.T.M. pe complex a fost ales
candidatul de partid Ioan Gro-
za, absolvent al şcolii de 6 luni
de perfecţionare a cadrelor
U.T.M. de pe lîngă şcoala su­
perioară de partid „Ştefan
Gheorghiu".
N. BADOLESCU
corespondent pentru darea de seamă şi ale­
fk legerea noului comitet
^ U.T.M. al uzinei „Victo­
ria" Călan a prilejuit o anali­
ză amănunţită a contribuţiei ti­
nerilor la îndeplinirea sarcinilor
de producţie şi realizarea de e-
conomii. A fost evidenţiat colec­
tivul de Ia furnalul tineretului
care şi-a îndeplinit lună de lună
sarcinile de plan si q realizat
891.000 lei economii. De aseme­
nea au fost evidenţiaţi tinerii
turnători de Ia sortimentul ra­
diatoare. care si-au depăşit pla­
nul cu 6 la sută.
Cerţi şl elfilor!
Biblioteca clubului „'Alexan­
dru Sabia“ din Hunedoara are
in prezent peste 33.000 de vo­
lume, dintre care 514 volume
în valoare de 5.219 lei, au fost
cumpărate recent.
Printre cei 4.798 de cititori
oi bibliotecii clubului, se numă­
ră şi muncitorul Gh. Atanasiu
de la fabrica de var a combi­
natului hunedoreari, care a citit
în acest an 137 de cărţi. In lu­
na noiembrie, el a citit, prin­
tre altele, cărţile: „Satul de
lemn", „Tabăra din munţi“ etc.
Un cititor fruntaş al bibliote­
cii clubului „Alexandru Sa­
bia“ este şi Nicolae Babanţi,
muncitor la secţia a Il-a furna­
le. Printre cele 97 de volume
citite îrţ acest an de către tov.
Babanţi, se află şi romanele
„Roşu şi Negru", „Tinereţe de
comandant" şi altele.
DOMNICA ARNAUTU
corespondentă
•k
La biblioteca centrală a ra­
ionului Hunedoara au fost citi­
te In acest an aproape 48.000
volume de cărţi. Un cititor frun­
taş al acestei biblioteci este
tov. Deslis Arghiris, lăcătuş la
I.C.S. Hunedoara. Numărul căr­
ţilor citite de el în anul acesta
se ridică la 111. De asemenea,
gospodina Dorina Rădules-
cu, a împrumutat de la biblio­
teca centrală şi a citit 101 vo­
lume.
In luna noiembrie a.c., fon­
dul de cărţi al bibliotecii cen­
trale raionale a crescut cu
încă 230 de volume, în valoa­
re de peste 2.000 lei.
MARIA ZAMFIR existat nici preocupare pentru rile de muncă la dimensiunile angajamentul. Pierderile înre­ lectivului de conducere,
corespondentă
Gu acest prilej a fost anali­
zată şi munca de primire de noi
membri în U.T.M., activitatea
brigăzilor utemiste de muncă
patriotică, a posturilor utemis­
te de control şi învăţămîntul po­
litic. Comitetul U/CM. a fost depăşesc norma lu­
criticat pentru că nu a acordat nă de lună in me­
atenţia cuvenită învăţămîntului die cu 8-10 la
politic şi nu a tras la răspun­
dere utemiştii care lipsesc ne­
motivat de la învăţamînt. Pos­
turile utemiste de control nu au
fost îndrumate să se ocupe în­
deaproape de problemele pro­
ducţiei, calităţii, economiilor,
păstrarea avutului obştesc, dis­
ciplină etc. Din această cauză,
activitatea acestora a lăsat
foarte mult de dorit.
La conferinţa de alegere a
comitetului U.T.M. au participat
mai mulţi membri ai comitetului
de partid, secretari ai organiza­
ţiilor de bază U.T.M. şi tov. A-
dolf Druker directorul uzinei.
In cuvîntul lor, aceşti tovarăşi
au făcut mai multe recomandări,
în scopul îmbunătăţirii activită­
ţii de viitor a comitetului si a
tuturor organizaţiilor de bază
U.T.M. din uzină. Ca secretar
al noului comitet a fost reales
tov. Avisalon Bocan.
I. CRAŞCA
corespondent
întreprinderea
regională de
electricitate Deva
Ş i aici a avut Ioc acum cîte-
va zile adunarea generală
gerea noului comitet al orga­
nizaţiei de bază U.T.M. Un loc
important în dezbaterile adună­
rii de alegeri l-a ocupat pro­
blema contribuţiei tinerilor îa
realizarea de economii. Angaja­
mentul colectivului acestei între­
prinderi prevede ca pînă la sfîr-
şitul anului să se realizeze
270.000 lei economii. Prin efor­
turi sporite, muncitorii acestei
întreprinderi au reuşii să reali­
zeze şi să depăşească acest an­
gajament cu 30.000 lei. O con­
tribuţie importantă la obţinerea
acestui succes şi-au adus-o tine­
rii, în frunte cu utemiştii, care
formează majoritatea lucrători­
lor de aici. Pentru succesele
obţinute în muncă au fost evi­
denţiaţi electricienii Florea Nă­
lucă, Ioan Cîmpeanu, Ioan Tur-
tureanu şi alţii. Ca secretar al
comitetului organizaţiei de baza
U.T.M. a fost ales ing. Ioan
Maieranu.
J. PETRU dă toate substanţele nutritive
corespondent
Pentru realizarea a n g a ja m en tu lu i de 133.000.000 lei economii
Prin răspunsul dat chemării
celor opt întreprinderi bucureş-
tene, minerii sectorului I B de
Ia mina Lupeni s-au angajat să
realizeze la preţul de cost eco­
nomii în valoare de 80.000 lei.
Angajamentul acesta a fost re­
înnoit cu prilejul dezbaterii hotă-
tîrilor plenarei C.C. al P.M.R.
din iulie a.c. Comisia pentru des­
coperirea rezervelor interne, al­
cătuită din cei mai buni mun­
citori şi tehnicieni, a găsit alte
noi posibilităţi. Aşa, de pildă,
s-a constatat că se pot face mul­
te economii de materiale, că pot
fi sporite randamentele, că poa­ lor mai şi iunie, cărbunele ex­ sporirea randamentelor şi ridi­ nalizări pentru nerespectarea
te îi îmbunătăţită calitatea căr­ tras de minerii sectorului I B carea tuturor brigăzilor la nive­ calităţii cărbunelui, dacă se mai
bunelui etc. Şi totuşi, angaja­
mentul privind realizarea de e-
conomii n-a fost sporit decît cu
20.000 Iei. De ce?
In cursul primelor patru luni
ale anului, la sectorul I B nu
numai că nu s-a realizat nici
o economie, dar a fost depăşit
preţul de cost cu 566.000 lei,
dintre care numai în primul tri­
mestru cu 554.000 lei. In aceas­
tă parte a anului s-au înregis­
trat depăşiri în valoare de pes­
te 40.000 Iei la consumurile
specifice de materiale. De ase­
menea, a influenţat negativ pre­
ţul de cost suma de 349.255 lei
reprezentind penalizările plătite
pentru nerespeciarea calităţii
cărbunelui. Este adevărat că în
acest timp au existat şi o sea­
mă de greutăţi, dar tot atît de
adevărat este şi faptul că n-a
reducerea preţului de cost.
DRUMUL SOCIALTSMULUI N f. Î527
• ai
La fabrica âe
teracotă din De­ peste tot, deşi de Ia începutul
va, întrecerea so­ acestei luni au trecut mai bine
de două săptămîni. Aşa cum
cialistă se des­ Despre transportul
făşoară cu mutiă în comun
însufleţire. Prin­
spunea tov. Ernest Fridman,
tre fruntaşii între­ Zeci şi sute de cetăţeni călă­ membru în biroul organizaţiei
cerii se numără şi toresc zilnic cu autobusele au­ de bază la sectorul de vagoane
membrii echipei nr. tobazei I.R.T.A. din Deva. de învăţămîntul politic U.T.M. nu
2-ouptoare. Ei îşi la Simeria la Deva şi retur. s-a deschis în nici un cerc. De
asemenea, în cercurile care s-au
Despre modul in care se face deschis, situaţia nu se prezintă
aşa cum trebuie. De la expune­
transportul în comun, conduce­ rea primei lecţii nu s-a mai fă­
cut nimic iar propagandiştii nu
rea acestei - autobaze se intere­ sînt pregătiţi înainte de expu­
nerea lecţiilor.
sută. sează însă prea puţin. De mul­
IN FO TO : E- te ori, autobusele sînt supraîn­ Motivul pe care îl invocă to­
cărcate. Pentru a exemplifica a- varăşii din comitetul orăşenesc
chipa nr. 2-cupioa- ceastă stare de lucruri, amintim U.T.M. în legătură cu lipsurile
re, formată din că, în zilele de 14, .15 şi 16 no­ mai sus amintite este aceia că
Maria Pană, Ele­ nu au material. Se pune între­
na Niţă, Ana No- iembrie pe ruta Deva-Simeria şi barea : cauza acestei stări de
!ogan, Virgil Popa retur a circulat autobusul cu nr. lucruri este lipsa de material
şi Maria Petca. 50.477 Dv., a cărui capacitate sau lipsa de preocupare? in­
era mică faţă de numărul că­ tr-adevăr, pentru unele cercuri
**T lătorilor. In cursele pe care Ie-a lipseşte materialul. Dar dacă ar
făcut acest autobus duminică la
In scopul menţinerii unei producţii ora 21,30 de la Simeria la Deva fi existat o preocupare mai ma­
ridicate de lapte in timpul iernii şi luni Ia ora 11 de Ia Deva Ia re, această problemă putea fi
Simeria, călătorii erau atît de rezolvată. Era de datoria co­
înghesuiţi îneît cei care stăteau mitetului orăşenesc U.T.M. să
în picioare erau mai mulţi de ceară materialul necesar iar Co­
cît cei care aveau locuri. mitetul raional U.T.M. Hune­
doara trebuia să elaboreze şi să
De hrănireia raţionată şi în­ raje grosiere, suoulente şi con­ stalaţie asigură animalelor cele Conducerea autobazei I.R.T.A.
treţinerea animalelor în bune centrate. In scopul consumării mai bune condiţii de iernare şi trebuie să ia măsuri pentru a trimită primele teme şi biblio­
condiţiuni depinde în cea mai în întregime a furajelor, ra­ uşurează mult munca îngrijito­ îmbunătăţi condiţiile de tran­ grafia pentru lecţiile de la cer­
mare’ parte menţinerea unei ţiile se administrează aniimale- rilor. sport în comun a cetăţenilor, curile de învăţământ polilîc „Să
producţii ridicate de lapte în ior în 4 tainuri. Importanţă ma­ In faţa grajdului, colectiviştii întrucît lucruri asemeni celor ne cunoaştem patria" şi pentru
toartă perioada de laotaţie. A- re are succesiunea furajelor în au amenajat padocuri spa­ semnalate mai sus se întîmplă cursul seral.
cest lucru este cunoscut şi de tain. Vacile de lapte primesc ţioase în caire vor fi scoase a- şi pe alte rute.
către colectiviştii din Gîrbova. întîi furajul concentrat iar apoi nimalele la aer în timpul iernii. Ce dovedeşte această situaţie?
Pentru cele 55 bovine dintre turajul suculent amestecat cu Plimbarea şi aerul curat menţin » Ciocănitoarea“ Ea dovedeşte lipsă de preocu­
care 21 vaci de lapte şi pentru cel grosier tocat. In scopul oree- pofta de mîncare, sănătatea a- pare şi răspundere din partea
cele 573 oi, membrii gospodă­ rii unor reflexe condiţionate la n!matelor şi călesc organismul. „Ciocănitoarea", suplimentul organelor U.T.frT. măi'sus amin­
riei colective din Gîrbova au a- Membrii gospodăriei colective satiric al gazetei de perete cen­ tite faţă de buna desfăşurare a
sigurat cele mai bune condiţii animale, reflexe care asigură trale de la Atelierele C.F.R. Si­ învăţămîntului politic U.T.M,
de hrănire şi adăpostire. Pre­ valorificarea în întregime a din Gîrbova au dat atenţie ma­ meria, organ al comitetului de
gătirea pentru iernare a ani­ hranei, tainurile se adminis­ re şi dezvoltării oreşterii oilor. partid şi al comitetului ele în­ Este de datoria celor vizaţi să
malelor la’ G.A.G. din Gîrbo­ trează pe cît posibil la aceleaşi Pentru ele au construit un sai­ treprindere. şi-a încetat activita­
va nu a iost o lucrare ce s-a van şi au asigurat furaje sufi­ tea. Că „Ciocănitoarea" nu mai îa de urgenţă măsurile ce se
executat numai în aceste zile de ore din zi. „ciocăneşte", nu se datoreste
toamnă. Ea a' început încă din Pentru menţinerea unei pro­ ciente. Acestea sînt .condiţiile nicidecum epuizării subiectelor. impun pentru ca învăţămîntul
primele zile ale anului, atunci ducţii ridicate de lapte în tim­ pe care colectiviştii din Gîr­ Această inactivitate se clatores-
cînd s-a întocmit planul de pro­ pul iernii, trebuie să fie cores­ bova le-au asigurat animalelor te linsei de preocupare a colec­ politic U.T.M. să se desfăşoare
ducţie. Atunci colectiviştii au punzătoare nu numai hrăniirea în perioada de stabulaţie. Da­ tivului de redacţie al gazetei de
stabilit necesarul de furaje, mo­ animalelor, dar şi adăpostirea torită hrănirii si întreţinerii co- perete, a comitetului de oantici în bune condiţiuni şi la un ni­
dul de procurare a lor, spaţiile lor. Intr-un adăpost corespun­ respunzătoare, colectiviştii din şî a comitetului de întreprinde­
de depozitare şi construcţiile zător, cu o temperatură con­ Gîrbova vor obţine şi în timpul re. care nu îndrumă şl nu con­ vel corespunzător.
stantă, animalele valorifică sub­ iernii o producţie de lapte de trolează activitatea colectivului
necesare ădăpostirii animalelor. stanţele nutritive în scopul pro­ peste 2.000 litri pe cap de vacă de redacţie. BIN PROGRAMULd e
Şi ceea ce au stabilit, au înde­ ducerii unei cantităţi de lapte furajată.
plinit. Nici un obiectiv prevă­ mare. Tocmai de aceea colec­ Acesta este doar începutul Va mai dăinui nare mult ă- ¦ u sn ™
zut în planul de producţie pen­ tiviştii din Gîrbova au acordat dezvoltării sectorului zotehnic ceastă situaţie ? Cei în drept au
tru sectorul zootehnic n-a ră­ o atenţie deosebită în acest an la G.A.G. Gîrbova. Colectiviş­ cuvîntul. 21 NOIEMBRIE 1959
mas nereailizat. In prezent sînt ădăpostirii animalelor. Ei au tii ştiu că la suma de' 1.177.650
depozitate în condiţiuni bune construit un grajd modern pen­ .Iei care constituie în prezent Linsă de material, PROGRAMUL I: 7,15 Mu-
180 tone fin natural şi fîri de tru bovine, cu o capacitate de 80 fondul de bază al gospodăriei, o sau lipsă de preocupare? zică uşoară ; 8,30 Melodii popu­
trifoi, 60 tone paie de orz şi o- de capete, este prevăzut cu adă­ contribuţie de seamă aii adus şi lare ; 9,31 Gîntece patriotice;
văz, 170 tone siloz, 110 tone pători automate. Dezlegarea a- a'nimialele. Tocmai de aceea a- Deschiderea învăţămîntului 10,10 Muzică distractivă; 11,45
sfeclă furajeră, concentrate în nimaleilor se face de asemenea dunare!a generală a colectiviş­ politic U.T.M. la Atelierele Actualitatea literară în reviste­
cantitate' suficientă şi o canti­ C.F.R. Simeria, nu a avut foc le no'astre ;' 12,00 Muzică de- es­
tate destul de mare de paie pen­ automiat. Pentru transportul .fu­ tilor din Gîrbova' a hotarîţ ca tradă ;' 12,20 Cotidiene; 13,05
tru aşternut. rajelor de la camera de fura- - pînă la sfîrşit.ul anului 1960, <0 gaattgiPMgMgíS Gonbert de prinz i 14,00 Muzi­
că papulară ucraineană; 15,10
Pentru ă a'isigura animalelor je şi scoaterea gunoiului din numărul bovinelor să ajungă 21 NOIEMBRIE 1959 Orchestre de muzică uşoară;
cele mai bune 'condiţii care să le 15,40 Muzică din opere de com­
permită să-şi pună în valoare grajd sînt instalaţi vagoneti pe la 80 de canele. pozitorii italieni; 16,15 Vorbeş­
întreagă Capacitate de produc­ te Moscova!; 17,25 Muzică u-
Unii aeriene. Toată această in- 1. COSTEA şoără romînească; 18,00 Roza
ţie s-ă introdus sistemul de hră­ vinturilor; 19,05 Simfonia a
nire pe bază de raţii. Ga raţiile DEVA: Viaţa e în mîinile IlI-ă1 în La minor „Scoţian-a“
să fie consistente şi să ouprin­ de Mendelssohn-Bar-tholdyî' 20,10
R eînnoiţi-vă din tim p |' tale; ALBA IIJLIA : Prima me­ Pe teme interiniaţionale; 20,30
lodie ; Grădinarul spaniol ; Gine ştie, câştigă ! ; 21,15 Mu­
necesare hrănirii şi producerii zică de dans; 22,30 Sonata o-
unei cantităţi cît mai mari de abonam entele la zia ru l d BRAD : Pagini de vitejie ; I- pus 102 nr. 2 în Re ma jor pen­
lapte, ele au fost întocmite în LIA : Ivan Brovkin se însoară ; tru violoncel şi pia-n de Bee-t-
„DRUMUL SOCIALISMULUI“! ORĂŞTIE: Gasa liniştită; Pe h o v e n 23,00 Muzică de d-ans.
funcţie de greutatea corp'orată, Donul liniştit ; HUNEDOARA :
PROGRAMUL II: 14,07 Mu­
vîrstă, starea fiziologică şi pro­ !A bonam entele se fa c la o fic iile p o şta le i Trapez; HAŢEG: Burghe­ zică uşoară sovietică; 14,30
zul gentilom ; PETROŞANI : Solişti de- muzica pbputară ro-
ducţia' de lapte a animalelor. mînească; 15,30 Din oîmtecele
j prin fa c to r ii poştali şi difuzor i i Prietenul regăsit ; Koiciubei ; de lupta ale pbipoairelor; 16,15
v o lu n ta r i SEBEŞ : • Nevăzut, necunos­ Concert de estradă; 17,30 Sfa­
cut; SIMERIA: Pe drumurile tul medicului: Hipertiroiîdisn\ul
şi boala lui Balsed’ow ’; 17,45
In oomponenţă raţiilor intră fu­ t i României ; LÔNEA : Intre noi Ştiinţa’ în slujba' păcii: Des-p-re
-©esas- părinţii; TEIUŞ: Patru paşi natura atracţiei universale. E-
în nori ; ZLATNA ; Prima zi ; misîttne piririlâtă ’din partea Ra­
diodifuziunii sovietice; 18,30 E-
BARU MARE :' Pe drumurile m-isiune literară,;' 19,00 Muzică
României ; ÂPOLDÜ DE SUS: populară romînească din Ar­
deal şi Oltenia; 19,30 Muzică
A ?A */V V V W W V V yw w VVVAf’VVVVV'VAA?VW\<* A W A W W Povestea unui om adevărat; din operete; 21,05 Emisiunea
GĂLAN : KoeiubeL „Scrisori din ţară“;' 21,15 Con­
Mai multă preocupare şi rezultatele cert de muzică populară romî­
m m m m im m im m nească ; 21,50 „Faipt divers“ ?
însemnări de reporteri 22,00
vor fs mai frumoase Gentrul meteorologic Deva, Muzică de dans; 23,15 Mu­
comunică timpul probabil : zică simfonică; 23,50 Muzică
L'a data de 1 Mai a lost nu­ tora a lost urmat şl de alţi lui, cîntăresc încă mult. Prin 'de dans.
mit şef de sector inginerul Vic­ muncitori. Aşa, de pildă, Gheor- urmare, Ia aceasta s-a gîndit PENTRU 24 ORE
tor Blendea, un element tânăr, ghe -L-iţă, muncitor Ia întreţine­ comisia atunci cînd a analizat BULETINE DE ŞTIRI : 5,00,
cu multă dragoste de muncă. re, a recuperat în cursul lunii posibilităţile ce le are sectorul. Vreme schimbătoare cu cerul 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
Cerînd sprijinul biroului orga­ trecute mai bine de 1.500 cram- Dar colectivul sectorului avea mai mult noros ziiuia şi cu în­ 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,50
nizaţiei de partid şi manifestând poane vechi, care au fost folo­ — şi are încă — posibilitatea seninări parţiale în cursul nop­
o intensă preocupare pentru în- > site în locul altora noh nu numai să-şi realizeze, dar ţii. Ploi locale în regiunea de
chiar să-şi depăşească angaja­ munte. Temperatura în creştere,
deplinirea angajamentului, el a Biroul organizaţiei de partid mentul luat. Dacă se plătesc ziua între 9—14 grade, iar
reuşit să găsească multe resur­ a îndrumat cadrele tehnice ale încă sume importante drept pe­ noaptea între 0—6 grade. Vînt
se. Ca urmare, in cursul luni­ sectorului să ia măsuri pentru potrivit din sectorul vestite.
PENTRU URMĂTOARELE'
3 ZILE
Vremea se menţine schimbă­ (programul I), 14,00, 16,00,
a fost mai ieftin cu 136.782 Iei. toare’, iar spre sfârşitul interva­ 18.00, 21,00, 23,00 (prograimul
Aşadar, valoarea economiilor
obţinute numai în aceste două lul celor frimtaşe. Astfel, apro­ face uneori risipă de materiale, lului, temperatură în scădere. ’ » • -a
luni depăşeşte angajamentul pe vizionarea cu materiale şi cu înseamnă că mai există încă
întreg anul. vagonete goale a fost efectuată multe rezerve. Si o parte dintre Jnfreprinderea de indusfrie focală „1 MAI'
în condiţiuni mai bune, iar a- ele se cunosc. E vorba de eco­
Să vedem cum au reuşit mi­ sîstenţa tehnică s-a acordat la nomisirea materialelor mărunte, DEVA, str. Mureşului, 6 — Telefoane: 440 şi 87
nerii acestui sector să dobîn- timp1 şj deci a fost mai îolosi-
dească un succes atît de impor­ tqarâ,"lPe lîngă acestea, mulţi de folosirea raţională ă timpu­ produce: '
tant. mineri ău venit cu oromineri H m o b i l ă — garnituri de bucătărie tip
lui ide lucru, de îmbunătăţirea
Comuniştii, printre care Koos preţioase în vederea sporirii vi­ calităţii lucrărilor de întreţine­ „1 Mai" Deva
Ladisfau, Pantelimon Doboacă tezei de avans. re. Pe lîngă acestea, minerii mai @ nasturS şl piepteni din galaîit
şi Andrei Ciucju, au dus o sus­
ţinută muncă de convingere Traduse în cifre, aceste acţi­ ştiu că randamentele pot îi încă nasturi şi piepteni din corn
uni afe colectivului de muncă sporite, aşa îneît să crească şi H nasturi şi piepteni din plex! glas
printre mineri pentru economisi­ de la sectorul I B, reprezintă a- |§ confecţii de scaune şi sp ătare pentru
rea materialelor. Ei au depus proape 300.000 Iei economii la mai mult producţia de cărbune.
multă străduinţă în mod deose­ preţul de cost în perioada 1 mai Nu dovedesc toate acestea că cabine autocamioane de orice tip
bit pentru recuperarea materia­ — 31 septembrie. Şi totuşi, sar­
lului lemnos Ia lucrările de În­ cina de reducere ă preţului de angajamentele colectivului de
cost n-a fost încă realizată. muncă al sectorului I B pot fi
duse Ia îndeplinire ? Fireşte că
da. Este nevoie de o mai bună
treţinere, precum şi în abataje! Cărbunele extras pînă acum de organizare a muncii şi de ini­ v in d e ;
Tot pentru economisirea lemnu­ minerii acestui sector este mai ţiativă din partea minerilor şi H piatră concasată pentru drumuri
lui el aii propus şi au urmărit scump decît prevede planul. a personalului auxiliar, de mai H diferite soifim enie de savură (criblură)
aplicarea propunerii lor că lem­ multă preocupare din partea co­
nul efe mina să fie dus la focu­ E justificată aşadar suma mi­
că cu care şi-au sporit minerii
pentru asfalt
cerute. Exemplul bun al aces­ gistrate în prima parte a anu- N, ANDRONACHE