Page 66 - 1959-11
P. 66
Nr. 1527 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag1. 3
WBBflgjw mmgânaMMBa» naajmemaaăaaasaBm gRaF2$mE2Ia2^2BefflS3ÎB28By3e^^'2raE-?SB^ ssssm&EsxmBsssBJxtan
O mar© construcţie a septenalului Colhozul— sursa principală
a intrai în funcţiune a bunăstării ţăranilor'
Planul pe cel de-al doilea an fier, se realizează o economie dru. In timpul rotirii cilindrilor Munca în gospodăria perso ţează şi asupra bunăstării col
al septenalului, aprobat de cea de cocs de 18 Ia sută şi o creş magneţii atrag particulele de
de-a treia sesiune a Sovietului tere la fel de mare a producti minereu pur, îl separă de steril, nală a devenit în prezent pen hoznicilor.
Suprem a! U.R.S.S., prevede o vităţii furnalelor. de amestecurile dăunătoare.
sporire considerabilă a produc Concentratul de minereu este tru colhoznic nerentabilă. Toc Interesul cu oare caută' col
ţiei de metal. Numai în anul Aceasta era sarcina care stă trecut apoi prin îi Sire şi trans
1960 urmează să intre în func tea în faţa constructorilor com portat la magazie. mai din această cauză toate in hoznicii noi resurse de furaje
ţiune mai multe capacităţi pen binatului de înnobilare a mine
tru extracţia minereului de fier reului din Krivoi Rog. El a fost Bucăţi din scoarţa pămîntului teresele lui sînt concentrate în este de asemenea legat direct de
decît în anii 1956, 1957 şi 1958 construit într-un ritm demn de au fost transformate în materi
luaţi Ia un loc, ceea ce va per invidiat — în mai puţin de un ale pentru furnale, pentru a îi colhoz, tocmai de aceea e,l este interesele personale ale familii
mite să se sporească extracţia an. transformate apoi în fontă. Din
de minereu Ia 105.000.000 tone. mină a fost adus un minereu cu interesat în reducerea preţului lor ţărăneşti. Colhoznicii sînt
Importanta construcţie a fost un conţinut de 36 la sută fier, de cost aii muncii colective, convinşi că peste un an sau cel
luată sub patronaj de comsomo- iar de pe porţile combinatului ştiind că din aceasta el are nu mult doi cantitatea de lapte da
lişti şi tineret. La chemarea com- iese un minereu cu un conţinut mai de eîştigat. tă de fiecare vacă din ferma
somolului, din nouă regiuni ale de fier de 60-62 la sută. colhozului se va mări de la
Ucrainei au venit Ia Krivoi Rog Colhoznici! s-an convins de 3.500 la 4.000 litri. Atunci* col
In producţia combinatului, în avantajele folosirii maşinilor în hozul va putea asigura nece
detaşamente întregi de tineri. multe sectoare sînt folosite mij
Adesea veneau clase, promoţii loace automate — releuri-garna dezvoltarea gospodăriei obşteşti. sarul de lapte al tuturor fami
întregi. 60 la sută din tinerii cu cobalt radioactiv. Buncărele
Industria sovietică de extrac constructori ai combinatului sînt se încarcă de asemenea auto In ultimi! ani, ca urmare a eli liilor şi astfel ţinerea vacilor în
ţie a minereului de fier urcă o absolvenţi ai şcolii de 10 ani. mat. Există aici şi releuri de berării unor braţe de muncă s-a gospodăriile personale îşi v.a
nouă treaptă. Ea rezolvă cu suc Cei aproximativ 6.000 de tineri viteză. In toată fabrica într-un creat posibilitatea de a lărgi ac pierde sensul.
ces o problemă din cele mai di zidari, armatori, betonişti, mon- schimb. în afară de lucrătorii
ficile : nu numai de a da mai tori şi-au însuşit meseria în de Ia întreţinere, lucrează nu tivitatea de producţie, de exem Din discuţiile cu Pavel Vasi-
mult minereu, ci şi de a da mi cursul lucrărilor de construcţie. mai 20 de oameni. plu, posibilitatea de a organiza 1ieviei a rezultat că interesele
nereu îmbogăţit, cu un conţinut
mai mare de fier. In toate re ...Secţia de concasoare. Aici Străpungând scoarţa pămîntu prelucrarea primară a produse personale ale ţăranului coincid
giunile ţării unde se extrage mi este atîta lumină şi atîta spaţiu, lui geologii şi minerii sovietici lor care înainte arau predate total ou interesele gospodăriei
nereu de fier se construiesc ca într-o catedrală. Scări de me scot la suprafaţă bogăţiile lui, în natură. Astfel, pînă acum obşteşti. Ţăranul s^a convins de
combinate de înnobilare. Numai tal, care amintesc de scările de pentru ca, cu ajutorul tehnicii
în bazinul Krivoi Rog în anii vapor, duc din platformă în trei ani statul primea de la col finitiv că bunăstarea lui mate
septenalului vor intra în funcţi platformă sus, Ia primul conca- şi al priceperii for să folosească hoz in topit. De doi ani însă rială depinde întrutotul de dez
une cinci mari întreprinderi de sor. Locomotive electrice aduc a-
ici de la carieră vagoane bascu fiecare gram de părnînt care statul primeşte inul în fibre. voltarea ou succes a colhozului.
lante încărcate cu minereu. Aceasta aduce suplimentar col Iată de ce el începe să desfa
Bulgări de 1,5 m. cad în uriaşa conţine minereu, pentru a-1 hozului un venit net de.500.000 că gardul care înconjura pînă
pîlnie a concasorului, care „în ruble ceea ce, fireşte, influen acum mica lui gospodărie.
ghite“ dintr-odatâ 60 de tone. transforma în metalul septena
înnobilare a minereului. Prima El mestecă această hrană brută lului. -m -
pînă ce bulgării ating dimen
din aceste cinci întreprinderi — siunea de 400 mm. C resc veniturile colhoznicilor
combinatul de înnobilare a mi
nereului de la Krivoi Rog, una din Bielorusia
din cele mai mari construcţii ale
septenalului — a şi intrat în Potrivit unor date prelimina ză în acest an la 5 miliarde de
re ale Ministerului Agricultu ruble. Faptul că într-un sin
funcţiune. | rii al R.S.S. Bieloruse, veniturile gur an s-a putut realiza o creş R.S.S. Kazaliă. Pe şantierul Uzinei siderurgice de la
i colhozurilor republicii se cifrea- tere a veniturilor ou 750.000.000 Karaganda domneşic o mare animaţie. Ne aflăm în preajma
ruble se explică prin oreşterea dării în exploatare parţială a întreprinderii. La bateria de
...Pînă nu de mult minereurile La uzina si considerabilă a producţiei. Două cocsificare se montează conductele de gaze ce vor lega bateria
derurgică din treimi din numărul totali al air- de secţiile uzinei şi de centrala electrică. Pe aceste conducte
sărace erau pur şi simplu dis Novopileţk a in telurilor agricole termină anul vor porni gazele care vor fi folosite atît în calitate de combus
trat în funcţiu agricol ou venituri oare depă tibil cît şi ca materie primă pentru producerea de diferite
preţuite. Se exploatau în primul ne la începutul şesc un mi/lion de ruble. articole. IN FOTO : Aşezarea conductei care va lega bateria
acestui an o de cocsificare cu secţiile chimice ale uzinei.
rînd zăcămintele cu minereu secţie de cup Aproximativ jumătate din to
toare electrice talul veniturilor s-au obţinut
bogat. De fapt însă aceasta este pentru elabora din oreşterea animalelor oare a
rea oţelului. Ea devenit o ramură principală a
0 risipă, o adevărată crimă faţă este - înzestrată agriculturii republicii. In Bie-
] cu tehnica cea lorusîa se produc 350 kg de
de natură şi om. Bogăţiile acu După aceea minereul este mai modernă. lapte pe cap de locuitor — mai
transportat la alte două conca Toate procesele mult decît în S.U.A., Anglia, sau
mulate de. milioane de ani în soare de mărime mijlocie, iar cu volum mare Italia şi 50 kg. de carne în
apoi — într-o clădire învecina de muncă sînt greutate de . tăiere, — mai mult
scoarţa terestră au totuşi o li tă, la patru . concasoare mai mecanizate şi decît în Anglia sau în Norve O impoi fantă expediţie ştiinţifică
mici şi în sfîrşit la opt conca automatizate. In gia. din Oceanul Atlantic
mită. In U.R.S.S., numărul mi soare pentru fărîmiţare fină, foto: Elabora
unde minereul capătă dimensi rea oţelului la Colhozurile au realizat un ve
nelor noi creşte din an în an, unile de 25-0 mm. noua secţie, a nit de 1,2 miliarde ruble din
uzinei. cultura inului. Bielorusia produ
— în Ucraina, în Kazahstan, în ce mai multe fibre de filat decît
Belgia şi Franţa luate la un
Ural, în Siberia. Dar în aceeaşi loc. In decursul celei de-a şasea dunat materiale valoroase. La
expediţii a navei de cercetări toate staţiile hidrologii au mă
măsură — chiar în mai mare Creşterea veniturilor au per „Mihail Lomonosov“ oamenii de surat temperatura şi salinitatea
mis artelurilor din Bielorusia
măsură creşte producţia şi con Porţia zilnică de minereu brut să mărească fondurile de pro ştiinţă sovietici au cercetat re apelor oceanice la peste 4.000
este de 25.000 tone. ducţie şi retribuirea muncii col lieful fundului Oceanului Atlan de orizonturi. Date interesante
sumul de metal. hoznicilor. Printre altele, aU au fast obţinute prin folosirea
fost cumpărate 2.200 tractoare, tic.,de la Canalul Minecii la
Viaţa impune tot mai mult De la secţia de concasare con- 350 combine. Dakar (9.000 mile). Pe tot par unor aparate electronice origi
veierile transportă masa fărî- cursul membrii expediţiei au e- nale pentru măsurarea radioacti
folosirea minereului de fier să miţată la 24 mori cu bile şi cu feotuat în continuu. măsurători vităţii apei nu la probe, ci di
bare, la clasoare şi Ia hidrocic- cu sonde acustice. Materialele rect în ocean.
rac. înnobilat. Prin sporirea cu Ioanele fabricii de înnobilare.
Aici minereul este fărâmiţat rezultate din observaţii prezin Hidrochimiştii au efectuat
1 Ia sută a conţinutului de fier pînă la 0,074 mm. De fapt a- tă un mare interes ştiinţific şi peste 6.000 de dozaje pentru de
practic. Intellect ele completea terminarea conţinutului de hi
din minereu se realizează o e- ceasta este deja o pudră de mi ză şi corectează în mul drogen, de alcali, fosfaţi şi de
nereu de fier. te privinţe dalele existen alte elemente constitutive ale a-
conomie de cocs de 2 la sută şi te cu privire «la caracte pelor oceanice. S-au luat de a-
rul, regimul de temperatură şi semenea 40 probe de sol, s-au
o sporire de 2 Ia sută a produc alte elemente ale Atlanticului. luat fotografii ale fundului o-
ceanutui pînă la adîncimi de or
ţiei de fontă. Raportînd acest Membrii detaşamentului de dinul a 5.000 metri.
hidrografic al expediţiei au a-
procent Ia scara întregii ţări, la Dar această pudră mai conţi
ne încă mult steril. Acum înce
zecile de furnale gigantice este pe ultimul şi cel mai important }
lesne de înţeles importanţa de
stat, naţională a înnobilării mi moment al înnobilării. Pudra de
nereului. îmbogăţind minereul minereu este introdusă în cele
pînă la 64 la sută conţinut de 324 de separatoare cu un cilin
X3QQQQtXKSOOC<X)QQQOOOQOOlQOQQOGOS}OOCQCQGOGiXXKXXX
De cînd există lumea, singura deosebire că pe măsură de t'ngc G. Malhasian La 12 septembrie 1959 ome transmiterii informaţiilor. Se ştie
a fost legat de Părnînt prin for sporirii vitezei peste prima vi nirea a fost zguduită de un nou că la bordul celei de-a treia
ţă de gravitaţie, dar nu a pără teză cosmică orbita circulară clanşarea. celor patru trepte, ra peraturii şi presiunii, pentru de lansare perioada lui de re eveniment remarcabil: în U- rachete cosmice sovietice a fost
sit niciodată visul îndrăz închisă se va alungi, căpătînd cheta va dobîndi o viteză de transmiterea pe Părnînt a date voluţie a fost de 106 minute. instalată o staţie automată in
neţ de a se smulge din o formă eliptică închisă. 12.000 m. pe secundă, ceea ce lor rezultate clin măsurăto Lansat cu peste 17 luni în ur niunea Sovietică a fost lansată terplanetară destinată unor vas
prizonieratul Pămîntului spire va depăşi cea de-a doua viteză rile ştiinţifice, radioemiţă- mă, el continuă şi astăzi să se cU succes în Lună a doua te investigaţii ştiinţifice în spa
spaţiile Universului. Şi abia după ce viteza iniţia cosmică de 11.200 m. pe secun toare cu surse de alimen rotească în jurul Pămîntului. rachetă cosmică cu mai multe ţiul cosmic.
lă va atinge sau va depăşi dă, necesară pătrunderii în spa tare. In afară de aceasta, trepte, avînd ultima treaptă te
Singura cale pentru realiza 11.200 m. pe secundă „lanţul" ţiul cosmic. O astfel de creş în conteinen.il dotat cu un sis Este intersant de menţionat leghidată. Greutatea ei a fost Staţia automată interplaneta
rea acestui vis care, de altfel, gravitaţiei terestre se va rupe şi tere treptată a vitezei navei cos tem de condiţionare a aerului, că americanii care, după cum de 1.511 kg. După ce a străbă ră făurită şi lansată de oame
implică învingerea multor greu proiectilul se va miş'oa’ pe o mice are o mare importanţă cu rezerve de hrană şi cu apa se ştie, au ajuns la un nivel tut cu o precizie uimitoare, ou o nii de ştiinţă, inginerii şi mun
tăţi, constă în traducerea în curbă închisă în interiorul spa pentru viitoarele zboruri ale o rate pentru studierea activităţii tehnic şi ştiinţific ridicat,' au viteză variabilă, în medie o citorii sovietici a fotografiat şi
viaţă a ideii marelui savant şi ţiului universal, pînă va fi mului în spaţiul cosmic. Intr-a vitale a organismului viu în izbutit de asemenea să lanseze distanţă de 385.000 km., la 14 transmis pe Părnînt imaginea
'inventator rus, K. I. Ţiolkovski, captat de •vreun alt corp cos devăr, trecerea bruscă a omului condiţiile spaţiului cosmic, a trei sateliţi cu o greutate tota septembrie racheta a adus în reversului Lunei. Recent, la 27
adică în folosirea forţei reacti mic. la cea de-a doua viteză cosmi fost introdus un animal de ex lă de 29,5 kg., în timp ce greu Lună un conteiner cu un fanion octombrie, presa sovietică a
ve a rachetei. că ar duce inevitabil la moartea perienţă — căţeluşa Laika. tatea totală a celor trei sate purtînd stema Uniunii Sovieti publicat primele fotografii. Pen
Tocmai această viteză de lui. Acest lucru este admisibil liţi sovietici a fost de 1.918,2 ce. Astfel, pentru prima oară în tru a concepe şi a realiza aceas
Iar această forţă, care' este 11.200 m. pe secundă, cu care numai în romanele fantastice. Cu toate că greutatea celui kg. Aceasta depăşeşte de 65 de istoria omenirii s-a stabilit un tă minunată operaţie de recu
folosită de către om pentru proiectilul părăseşte Pămîntul, Dar realizările remarcabile în de-al doilea satelit a fost con ori greutatea totală a sateliţi traseu între două corpuri cos noaştere în cosmos a fost ne
propulsarea avioanelor ou reac se numeşte cea de-a doua viteză domeniuf aviaţiei şi tehnicii siderabil'mai mare decît a ce lor americani. mice — Părnînt şi Lună. voie de eforturile comune ale as
ţie şi a rachetelor balistice in cosmică. Cu ajutorul unor ra reactive au permis să se trea lui dinţii, acesta din urmă a tronomilor şi matematicienilor,
tercontinentale, a fost utilizată chete cu mai multe trepte, care că la traducerea în viaţă a vi fost plasat pe o orbită eliptică Pasul următor, calitativ nou Pentru a ne da seama de în ale fizicienilor şi chimiştilor, ale
pentru realizarea sateliţilor arti folosesc forţă reactivă, poate fi surilor îndrăzneţe ale omenirii, cu distanţa maximă de Pă- şi triumfal, în cucerirea cosmo treaga complexitate a proble specialiştilor în radioeleotroni-
ficiali ai Pămîntului şi pentru atinsă şi chiar depăşită cea — la zboruri în spaţiul cos mînt de 1.700 km. şi cu o pe sului a fost făcut de asemenea mei atingerii Lunei, care a fost că şi teilemeoanică.
zborurile în spaţiul cosmic. Ga de-a doua viteză cosmică. mic. rioadă de revoluţie în jurul Pă de geniul creator al oamenilor soluţionată, trebuie să ne amin
zele incandescente care sînt ex mîntului de 103,7 minute. sovietici la 2 ianuarie 1959, cînd tim că racheta a fost lansată Marii exploratori, prin a că
pulzate din rachetă ou viteza Iată cum se realizează aceas Primul pas spre rezolvarea a- a fost realizată cea de-a doua de pe Părnînt, care se roteşte ror muncă au fost şterse „pete
uriaşă de cîteva mii de metri ta. Dacă dintr-un avion care cestei probleme grandioase a După ce şi-a îndeplinit cu suc viteză cosmică şi în direcţia în juruil axei sale, spre o „ţintă" le albe“ de pe hărţile Pămîntu
pe secundă, generează o forţă zboară cu o viteză de 800 m. fost lansarea sateliţilor artifi ces misiunea încredinţată, înoon- Lunei a fost lansată prima ra mobilă — Luna, care se roteş lui. începeau întotdeauna prin
reactivă oare acţionează asupra pe secundă, lansăm cu ajutorul ciali ai Pămîntului. jurînd Pămîntul de 2.370 de ori chetă cosmică prevăzută cu un te în juruil Pămîntului cu o vite a da nume mărilor, munţilor,
rachetei într-o direcţie inversă unui tun instalat în avion un şi parourgînd un drum de pes aparataj ştiinţific complex. ză de circa 1 km. pe secundă. lacurilor şi fluviilor descoperite
expulzării gazelor. Acest feno proiectil în direcţia mişcării a- Problemele felin ioo-ştiinţifice te 100 milioane de km., după de ei. Astăzi asistăm la prime
men intervine nu numai în aer, vionului, cu o viteză de 1.000 principial noi din acest dome uri zbor de mai bine de cinci După ce a trecut pe lîngă Nu trecuse decît jumătate de le denumiri însemnate pe vii-:
ci şi în vid. m. pe secundă, 'proiectilul va niu au fost soluţionate parţial luni, la 14 aprilie 1958 cel de-al Lună şi s-a plasat pe orbită, lună de la lansarea rachetei tibarea hartă a Lunei de către
avea faţă de Părnînt o viteză de proiectanţii, cercetătorii ştiin doilea satelit artificial a pătruns racheta s-a transformat în pri în Lună, cînd lumea a ascultat o comisie a Academiei de Ştiin
;Pe de altă parte, dacă de 1.800 m. pe secundă. ţifici şi muncitorii sovietici ca în păturile dense ale atmosferei ma planetă artificială a siste comunicatul despre lansarea ce ţe a U.R.S.S. şi acum oamenii
tragem cu tunul într-o direcţie re, pentru prima dată în istoria şi şi-a încetat existenţa. mului solar, parcurgînd în 227 lei de-a treia rachete cosmice. sovietici citesc cu legitimă mîn-
aproape verticală, proiectilul Acest principiu de adunare omenirii, au lansat ou succes la de zile traiectoria şa în jurul Trecerea de la sateliţi la rache drie noile denumiri scenogra
expulzat din ţeava tunului cu o a vitezelor este aplicat ta ra 4 octombrie 1957 primul satelit Aproximativ după o lună, la Soarelui între orbitele planetei te cosmice este grăitoare. Du fice : „Marea Moscovei“, Golful
viteză de aproximativ 1.000 m chetele cu multe trepte pentru artificial al Pămîntului. 15 mai 1958, în vederea conti Marte şi Pămîntului, cînd apro- pă ce sateliţii au explorat pătu Astronauţilor“, „Munţii sovie
pe secundă se ridică la o anu atingerea primei şi celei de a nuării cercetărilor ştiinţifice a piiudu-se şi cînd îndepărtîndu- rile superioare ale atmosferei tici", Craterele Ţiolkovski“, „Lo
mită înălţime şi, după ce stră doua viteze cosmice. fia 3 noiembrie 1957 a fost fost plasat pe orbită cel de-al se de Pămîut. Aproximativ în terestre şi au ieşit dincolo de monosov“, Joiiiot-Curie“ etc.
bate o traiectorie curbă, cade lansat cel de-al doilea satelit treilea satelit artificial sovietic. anul 1963 planeta artificială se limita ei, de astă dată se punea
înapoi pe Părnînt. După ce prima treaptă se de artificiali, în greutate dc 509,3 El a fost ridicat la o altitudine va afla la cea mai mică distan sarcina studierii: proprietăţilor Asaltul victorios al cosmosu
clanşează şi imprimă rachetei, kg. La bordul celui de-al doi şi mai mare — 1.880 km. şi ţă de Părnînt, dar nici atunci lui, început cu doi ani în urmă
Cauza căderii proiectilului pe să zicem, o viteză de 3.000 m. lea satelit a fost instalat un a- avea o greutate de 1.327 kg, — nu va putea fi observată din spaţiului interplanetar şi atin prin lansarea primului satelit
Părnînt constă în forţa de gra pe secundă, învelişul primei parataj mai complicat pentru mai mare decît cea a predece cauza depărtării considerabiile gerea Lunei — cel mai apro artificial sovietic âll Pămîntului
vitaţie a Pămîntului. trepte se desprinde de rachetă. studierea razelor cosmice, a tem sorului său. In etapă iniţială şi a dimensiunilor mici. piat corp ceresc. Tocmai aceas continuă. Nu este departe timpul
Apoi intră în funcţiune cea de-a tă sarcină o rezolvă actualmen cînd oamenii sovietici, care de
Dacă se măreşte viteza de doua treaptă, ea imprimînd ra te oamenii de ştiinţă sovietici. ţin ferm întâietatea în cucerirea
lansare a proiectilului la 9.000, chetei care se mişcă cu o vite Pairalel cu complicarea treptată cosmosului, se vor îndrepta ei
10.000 şi chiar 11.000 m. pe ză de 3.000 m. pe secundă în ă sarcinilor rachetelor cosmice înşişi spre Lună şi cele mai
secundă, Pămîntul nu va lăsa că o viteză de 3.000 m. pe se sovietice, se perfecţionează tot apropiate planete ale sistemului
totuşi să-i scapeproiectilul.El cundă, ceea ce înseamnă că ra mai mult aparatajul ştiinţific solar — Marte şi Venitsiv
va continua să se rotească în cheta va avea o viteză de 6.000 şi auxiliar, precum şi tehnica
jurul Pămîntului ca satelit, cui tiî, pe sejeundă. Astfel, după de>
