Page 67 - 1959-11

Pag-. 4
Ziua artoi eriei
sovietice
MOSCOVA 19 (Agerpres). —
TASS anunţă: Joi, 19 noiem­
brie, se sărbătoreşte în Uniunea
Sovietică Ziua artileriei.
Această dată este mar­
cată pentru a 15-a oară.
Ea coincide cu una din
memorabilele date ale Ma­
relui război pentru apărarea pa­
triei — începerea uriaşei ofen­
sive a trupelor sovietice la Le­
ningrad, care a pus bazele, unei
cotituri radicale în desfăşurarea
războiului împotriva cotropito­
rilor fascişti.
La 18 noiembrie, a avut loc
la Moscova o şedinţă festivă
consacrată Zilei artileriei. Au
fost de faţă Dmitri Ustinov, vi­
cepreşedinte al Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., mareşalii
Sokolovski, Budionnîi, Rokos-
şovski, Bagramian, Eremenko,
generali şi ofiţeri ai armatei
sovietice.
Speranţe şi schimbări U
„Pirav-da" din 16 noiembrie a
publicat scrisoarea coresponden­
ţilor săi la Washington, intitu­
lată „Speranţe şi schimbări“,
din oare am reprodus în numă­
rul nostru de ieri prima parte.
Publicăm mai jos, ultima parte
a scrisorii.
Viaţa va triumfa
asupra morţii
Ne aflăm la secţia clinică a
Institutului naţional al ocrotirii
sănătăţii. Pe coridoare este li­
nişte. Deschidem uşile cabine­
telor. Oameni în halate albe a-
plecaţi asupra eprubetelor şi mi-
croscoapelor. Deodată In faţa
noastră s-a ivit un bărbat înalt
cu alură sportivă, cu o cămaşă
în carouri, cu reverele răsfrîn-
te. El avea o faţă tînără, sim­
plă, nişte ochi blinzi, inteligenţi.
Acesta era cunoscutul om de
ştiinţă, doctorul Christopher
Sanfinson, conducătorul secţiei
de biochimie .a institutului.
Doctorul Sanfinson ne-a spus
că oamenii de ştiinţă îşi dau
seama, mai mult decît oricînd,
ce orori poate aduce cu sine un
război modern.
Noi biologii, ne ocupăm de
problemele menţinerii vieţii, a
spus doctorul Sanfinson. De a-
ceea, urîm aţii de mult războiul
— această întruchipare a mor­
ţii. lată de ce noi, oamenii de
ştiinţă ne ridicăm vocea in apă­
rarea păcii, . pentru dezarmarea
controlată.
Pe profesorul John Toii, - şe­
ful catedrei de fizică la Univer­
sitatea din Maryland, nu am
reuşit să-l găsim în cabinetul
de lucru. Dar. el a fost atît .de
Redacjia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 18 8 1 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P, T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1049. — T iparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
DRUMUL SOCIALISMU LUI Nr. 1527
Politica Statelor Unite fată de U. P. Chineză A.I. Mikoian a sosit în Mexic A»
— Un comentariu al agenţiei TASS — . MEXICO CITY 19 (Ager­ Pe aerodrom au venit nume­ In favoarea
pres). — TASS anunţă : La 18 roşi locuitori din capitala Me­ prelungirii încetării
MOSCOVA 19 (Agerpres). clară, de pildă, că regimul cian- gătit pentru comisia senatorială, noiembrie a sosit în capitala xicului pentru a-1 întîmpina pe
Mexicului pentru a participa la înaltul oaspete. experienţelor
nucleare
TASS anunţă: Comentatorul kaişist din Taivan s-ar „îngriji pentru problemele externe un ra­ deschiderea Expoziţiei realizări­ In aclamaţiile oare nu mai _ WASHINGTON 19 (Ager­
TASS. V. Harkov scrie : Depar­ de fericirea" poporului chinez, port în care cere guvernului lor Uniunii Sovietice în dome­ conteneau: „Trăiască Uniunea
tamentul de Stat al S.U.A. a prefăcîndu-se a nu şti că regi­ S.U.A. „să recunoască faptul că niul ştiinţei, tehnicii şi culturii, Sovietică“, „Bine aţi venit în pres) Intr-o cuvîntare rostită la
publicat o voluminoasă broşu­ mul clankalşist în China a fost R. P. Chineză există". Preşedin­ A. I. Mikoian, prim-vicepreşe- Mexic", A. I. Mikoian şi persoa­ Idaho Falls senatorul democrat
ră în 63 de pagini flespre poli­ o calamitate pentru poporul chi­ tele comisiei senatoriale, Ful- dinte al Consiliului de Miniştri nele care' îl însoţesc s-au îndrep­ Hubert Humphrey, preşedintele
al U.R.S.S., şi persoanele care tat spre clădirea aeroportului.
tica Statelor Unite faţă de Chi­ nez, Iar actuala prezenţă a a- bright a declarat, despre acest îl însoţesc. Aici, A. I. Mikoian a scris în subcomisiei senatoriale pentru
na. Deşi apărută recent, broşu­ cestei clici în Taivan a transfor­ raport că merită să fie studiat cartea vizitatorilor de seam ă: problemele dezarmării, s-a pro­
ra este veche în ce priveşte spi­ mat viaţa de pe insulă într-un cu atenţie. In cartea „On The A. I. Mikoian a fost întîmpi- „Sînt foarte bucuros că am so­ nunţat în favoarea prelungirii
ritul şi litera ei. Citind acest adevărat coşmar. Brink“ („La limită“), apărută nat de Manuel Tello, ministrul
document îţi pui întrebarea de Făcînd promisiuni că S.U.A. recent, cunoscutul publicist Da- Afacerilor Externe al Mexicului, sit în glorioasele State Unite cu un an a încetării experienţe­
ce în prezent, cînd în atmosfe­ vor acorda şi pe viitor ajutor vls şi generalul în retragere Râul Sadmas Losano, ministrul ale Mexicului, urez fericire po­ lor nucleare.
ra internaţională se resimte o militar ciankaişiştilor, autori) Hester subliniază, de asemenea, porului mexican".
încălzire, funcţionarii Departa­ broşurii recurg totodată Ia ame­ că S.U.A. „mai curînd, sau mai Industriei şi Comerţului, Torez După aceea, A. I. Mikoian a Humphrey a cerut ca partici­
mentului de Stat au nevoie să ninţări Ia adresa Republicii Popu­ tîrziu vor fi nevoite să recunoas­ Bodet, ministrul Educaţiei Na­ panţii la conferinţa tripartită de
ţionale, Minânda Fonseka, se­ rostit o scurtă cuvîntare.
recurgă la metode care poartă lare Chineze. Astfel nu poate fi că China roşie şi să-i acorde lo­ cretar al preşedintelui Republi­ Apoi A. I. Mikoian şi persoa­ la Geneva pentru încetarea ex­
în mod foarte evident amprenta nele care îl însoţesc s-au urcat
„războiului rece" ?. apreciată declaraţia din broşură cul Ia O.N.U." cii, şi alte persoane oficiale, în automobile. Pe tot parcursul, perienţelor nucleare sa ajungă
că S.U.A. vor face fot ce e po­ In Ioc să dea ascultare aces­ precum şi de V. I. Bazikin, am­ la un acord asupra instaurării
Este limpede că întregul sens oaspeţii au fost salutaţi de lo­
al broşurii constă în încercarea sibil pentru a „contribui Ia dis­ tor cereri şi să tragă concluzi­ basadorul extraordinar şi pleni­ cuitorii capitalei Mexicului, care unui sistem de control cu titlu
de a apăra într-un fel oarecare pariţia puterii comuniste" în ile corespunzătoare actualei evo­ potenţiar al U.R.S.S. în Mexic,
părerea lipsită de perspectivă şi China. Ameninţările, cu atît mai luţii a situaţiei internaţionale, şi de personalul ambasadei so­ scandau mereu: „Bine aţi ve- J experimental pentru a ajunge a-
mult ia adresa unei puteri atît unele cercuri din S.U.A. încear­
nit ia noi în Mexic!“, Trăiaiscă ! poi la un acord trainic în a-
neraţionaîă în legătură cu „cele de mari cum este R. P. Chine­ că să meargă în ce priveşte Chi­ vietice. Uniunea Sovietică !“. | ceastă chestiune.
două Chine". Broşura sublinia­ ză, sînt cu totul zadarnice, iar na pe vechiul drum falimentar ¦'5*39¦
ză din nou că S.U.A. „se pro­ cei care recurg fa ele nu fac asemănîndu-se cu acel nebun
nunţă în mod categoric împo­ decît să demonstreze caracterul care ar vrea să acopere soarele
Lucrările Adunării G enerale a O .N .U .triva recunoaşterii Chinei comu­ obtuz şi prostesc al politicii lor cu palma.
niste şi împotriva comerţului cu
aceasta", conţinuînd totodată să Broşura Departamentului de Autorii broşurii repetă inven­ La C om ifetul al doilea a continuaf dezbaterea
se cramponeze cu încă păţîn are Stat apare într-un moment cînd ţiile absurde şi perimate că pu­
de lepădăturile ciankaişiste a politica americană faţă de Chi­ terea populară în China ar con­ asupra dezvoltării economice a fărilo r slab dezvoltate
căror existenţă este asigurată na este pretutindeni criticată, stitui un fenomen trecător şi că
numai de către baionetele ame­ „întreaga lume, cu excepţia Sta­ „magnetul ciankaişist" va atra­ NEW YORK 19. — De la tri­ lor O.N.U. şi a programelor sa­ lului ţărilor slab dezvoltate, în­
ricane. telor Unite, scrie ziarul englez ge, chipurile, pe chinezi. Cei misul special Agerpres. — La le de asistenţă tehnică şi finan­ deosebi a resurselor de petrol,
„ Eastern World", consideră că care nutresc astfel de iluzii ar Comitetul al doilea al proble­ ciară. O propunere a Bulgariei subliniind acordul său pentru
Autorii broşurii recurg la ar­ China este lipsită în mod ne- trebui să ia pilule contra beţiei. melor economice, în continuarea şi Cehoslovaciei cere dezvolta­ acele rezoluţii care se referă la
gumente care lasă o impresie iustiîicat de locui său legitim la Ciankaişiştii au fost alungaţi dezbaterii asupra dezvoltării e- rea cooperării tehnice şi ştiinţi­
jalnică. Ei ajung pînă într-aco- O.N.U." şi că S.U.A. trebuie pentru totdeauna de poporul oonomice a ţărilor slab dezvol­ fice şi schimbului de experien­ dezvoltarea industriei petrolife­
to încît să afirme că clankaişiş- să-şi modifice politica întemeia­ chinez şi nimeni nu va reuşi să tate, au fost depuse noi rezolu­ ţă între ţările mai avansate şi re a ţărilor slab dezvoltate.
tă pe nerecunoasterea R. P. Chi­ facă să fie uitată această lecţie ţii, ridioînd la 12 numărul tex­ cele slab dezvoltate pentru aju­
tii reprezintă un „bastion al lu­ neze. Este grăitor făptui că şi a istoriei. telor care îmbrăţişează diferite torarea acestora din urmă în (Este vorba de propunerea R.P.
aspecte ale a.ce9tei deosebit de dezvoltarea industrială raipidă şi Romîne).
mii libere în Orient". După cum în acele cercuri care cîndva au Clica clankaişistă a decedat
încă de acum 10 ani. încercări­ importante chestiuni. Astfel, un în chestiunea nivelului de viaţă O deosebită atenţie a acor­
se vede, sub denumirea de „lu­ fost înclinate să accepte poziţia le de a-i reanima cadavrul po­
dat-o, de asemenea, sprijinirii
me liberă" se subînţeleg în ca­
zul de faţă parteneri ai clankai- S.U.A. răsună în prezent alte litic sînt zadarnice. Acum cînd proiect depus de Bolivia, Cuba al populaţiei. prin intermediul O.N.U. a dez­
şi Mexic, subliniind importanţa
şiştifor ca lisînmaniştii din Co­ voci. Ziarul Vaticanului „Osser- gheaţa „războiului rece" se transformării structurii agrare In cadrul dezbaterii genera­ voltării resurselor petrolifere ale
reea de sud şi ngodinhdiemiştii vatoare Romano" scrie de pil­ sparge, politica americană ţaţă le se remarcă în continuare ma­ ţărilor slab dezvoltate, minis­
din Vietnamul de sud. Ţările In­ dă : „Este clar că în viitorii 10 de China, ca un produs tipic al a ţărilor slab dezvoltate şi re- rele ecou pe care îl au în acest trul de Externe al R.A.U., Favzi,
dependente din Extremul Orient ani Chino va deveni una dintre „războiului rece" devine prea a- maircînd procesul de desfăşura­ an iniţiativele a numeroase ţări în cadrul discuţiilor din aceeaşi
au o cu totul altă părere des­ cele mai mari puteri ale lumii". nacronică. Nici un fel de năs­ re în numeroase ţări a reforme­ pentru ajutorarea multilaterală şedinţă a comitetului.
cociri ale clicii ciankaişiste nu lor agrare, cere Organizaţiei
pre etica clankaişistă pe care o Ar fi o atitudine nerealistă, de­ sînt în stare să stăvilească pro­ Naţiunilor Unite sprijinirea re­ a ţărilor slab dezvoltate în con­ Discuţia generală din comi­
consideră un cuib de vipere, un clară ziarul, să se menţină re^ cesul de destindere internaţio­ formei agrare în aceste ţări prin strucţia economică. Delegatul tetul al doilea va mai continua
centru de provocări împotriva laţiile cu ea în stadiul în care nală. intermediul tuturor organisme- Cambodgiei s-a referit în mod încă două zile. iar în cursul săp­
păcii şi securităţii în această re­ se află ele acum. amplu în discursul său din şe­ tămâni viitoare se va trece la
giune. Tendinţa de normalizare a re­ Primul Congres al femeilor dinţa de marţi, 17 noiembrie, examinarea proiectelor de rezo­
la importanţa explorării subso­ luţie.
Din lipsă de argumente în fa­ laţiilor cu China Populară se
voarea politicii lor, autorii bro­ dezvoltă în chiar Statele Unite. din America Latină O nouă aefiune penfru reîn vierea
şurii tac afirmaţii care uneori Societatea de cercetări ştiinţi­
sînt de-a dreptul comice. Ei de­ fice „Conion Associates" a pre- SANTIAGO DE CHILE 19 Pe ordinea de zi a Congresu­ „războiului rece"
(Agerpres) La 19 noiembrie se lui sînt incluse puncte privind
Dezarmare generală şi foiala deschide ia Santiago de Chile lupta pentru demnitatea femei­ NEW YORK 19 (Agerpres). către Adunarea Generală a pro­
primul Congres al femeilor din lor ca mame, muncitoare şi ce- — TASS anunţă : Munro, aşa- blemei propuse de el este „o
O t.-j j.t / n - i America Latină. La aceşţ Con­ tăţene, lupta pentru îmbunătă­ zisul „reprezentant special al chestiune importantă şi urgen­
gres, care. se tine în sala de fes­ ţirea situaţiei copiilor şi pentru O.N.U. în problema ungară“ a tă“.
TOKIO 19 (Agerpres). — urgentă a tratativelor cu privi­ tivităţi a Universităţii, participă drepturile lor de a li se asigu­ trimis secretarului general al
300 de reprezentante din 17 ţări O.N.U. o declaraţie în care in­ Delegaţia S.U.A. la O.N.U. a
TASS anunţă : Potrivii relatări­ re la revizuirea „tratatului de ra condiţii sănătoase de viată sistă să se includă pe ordinea difuzat declaraţia lui Lodge, re­
Latino-Americane, printre care de zi a actualei sesiuni a Adu­ prezentantul S.U.A. la O.N.U.,
lor presei, în oraşul Fukuoka securitate japono-american“. şi educaţie, lupta pentru dreptu­ nării Generale „provocatoarea în care se spune că Statele Uni­
Argentina, Bolivia, Brazilia. problemă ungară". In „nota ex­
(insula Kiusiu) a avut ioc un După miting a avut loc o de­ Columbia, Costa Rica, Cuba. rile suverane ale popoarelor din plicativă“ anexată la scrisoare, te „sprijină rugămintea cu pri­
Chile, Mexico, Venezuela etc. La America Latină. acest „reprezentant" încearcă să
miting de masă ia care partici­ monstraţie. dovedească că examinarea de vire la includerea „problemei
Congres asistă, în calitate de Din Comitetul de organizare
panţii s-au pronunţat în unani­ In sprijinul propunerii cu pri­ invitaţi, reprezentanţi ai diferi­ ungare“ pe ordinea de zi a A-
mitate în sprijinul propunerilor vire la dezarmarea generală şi tac parte, printre altele, Maria
preşedintelui Consiliului de Mi­ totală s-a pronunţat de aseme­ telor organizaţii politice şi ob­ de Dorticos, soţia preşedintelui dunării Generale“.
niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş­ Cubei, şi Carmen de Betancourt,
ciov, cu privire la dezarmarea nea filiala din Hiroşima a sin­ -SE -
generală şi totală. Participanţii dicatului pe întreaga Japonie al
la miting au cerut de asemenea
muncitorilor de la căile ferate
guvernului japonez încetarea de stat. şteşti din aceste ţări. sofia preşedintelui Venezuelei.
Să nu aibă loc experimentarea
ceastă armă trebuie exclusă pen­ Statelor Unite de la bugetul de bombei atomice în Sahara
război la bugetul de pace, s-ar
tru totdeauna din armamente. răsfrînge in mod favorabil asu­ BAGDAD 19 (Agerpres). —¦ tărîrii Franţei de a efectua ase­
pra economiei americane.
amabil şi a sosit la noi la ho­ ta să se bucure de respectul ge­ Congresmenii! spune pe Ziarul irakian „Al Zatnuan“, în­ menea experienţe.
tel. neral. După această vizită, cli­ Byron Johnson a luat cunoş­
matul internaţional s-a schimbat ru seşte: „Mir“şi „Drurjba“ tinţă de Apelul Sovietului Su­ tr-un comentariu cu privire la ?
— După vizita premierului prem al U.R.S.S. adresat par­
Hruşciov în Statele Unite, ne-a spre bine, atmosfera a devenit Deşi era caniculă, Byron lamentelor tuturor ţărilor. In rezoluţia Adunării Generale a CAIRO 19 (Agerpres). — Se­
spus profesorul, avem impresia mai curată. Vă amintiţi cite Johnson, membru al Congresu­ legătură cu aceasta, el a decla­
că în tratativele cu privire la suspiciuni reciproce, cite temeri lui american, se afla la Wa­ rat : O.N.U. în care se cere Franţei cretariatul permanent al Consi­
dezarmare intervine o cotitură. existau înainte ?(/). In prezent shington. Cu el ne-am Inlîlnit
Tuturor ni s-au întărit speran­ toate acestea dispar treptat. Nu la Capitoliu. Mister Johnson — Ţara dv. şi ţara noastră, să abandoneze planul de a ex­ liului de solidaritate al ţărilor
ţele într-o pace trainică. Acum degeaba poporul nostru l-a pri­ cele mai puternice ţări din lume,
lucrurile constau în aceea ca mit atît de călduros pe Hruş­ este membru al Partidului de­ trebuie să folosească bogatele perimenta bomba atomică în Asiei şi Africii a dat publici­
tratativele cu privire la dezar­ ciov. Recent am făcut o călăto­ tor resurse pentru distrugerea
mare să fie trecute pe o bază mocrat. El a fost ales in Con­ mizeriei, bolilor, analfabetismu­ Sahara, subliniază că această tăţii la 18 noiembrie o declara­
practică pentru a fi elaborate rie prin Statele Unite şi am pu­ gres, in noiembrie 1958, cînd a lui de pe pămirit. Energia şi po­
detaliile acordului. Oamenii de tut constata mari schimbări în prezentat un program de pace. sibilităţile creatoare ale popoa­ rezoluţie înseamnă o mare în­ ţie în care condamnă cu hotă-
ştiinţă americani sînt gata să starea de spirit a oamenilor. A- relor noastre trebuie să-şi gă­
facă totul pentru a contribui la ceasta este o urmare a vizitei Candidaţii Partidului republican, sească aplicarea tocmai în acest făptuire politică pentru Franţa rîre intenţiile Franţei de a ex­
realizarea acestui lucru. Am vor­ care au prezentat atunci lozin­ domeniu, şi nu In cursa înarmă­
de mare însemnătate care a a- ca continuării cursei înarmări­ rilor. Trebuie să luptăm împreu­ şi o nouă victorie pentru cau­ perimenta bomba atomică în
bit cu mulţi dintre colegii mei vut loc. In prezent americanii lor, au suferit un mare eşec in nă împotriva tuturor acestor re­
privesc cu mai mult optimism statul lor de baştină — statul le şi nenorociri. Numai un ase­ za păcii în lume. Sahara.
— ei toţi sînt pentru o dezar­ viitorul. Iată de ce este atît de Colorado. menea război poate duce ome­
important să continue dezvolta­ nirea la victorie. Ziarul relevă că această re­ Secretariatul permanent a che­
mare eficientă şi, în primul rea contactelor personale între — In prezent la noi există
din ce in ce mai mulţi oameni ...Am plecat din Washington zoluţie exprimă sentimentele mat toate comitetele naţiona­
politici care se pronunţă pentru într-o dimineaţă senină de toam­
pace, spune mister Johnson. — nă. Deschizind aparatul de ra­ majorităţii popoarelor lumii ca­ le ale solidarităţii afro-asiatice
Sperăm că rezultatele vizitei dio din maşină, am auzit la în­
premierului Hruşciov în S.U.A., ceput urlete de jazz, iar apoi re se declară împotriva expe­ să acţioneze cu hotărîre împo­
vor contribui la acest proces. comentarii la ultimele ştiri. Co­
mentatorul a rostit fraza răsu­ rienţelor atomice şi constituie triva efectuării experienţelor a-
Acum ne-am cunoscut mai bine flată : „Multe persoane oficiale
unii pe alţii, şi aceasta este din Washington consideră că nu o puternică condamnare a ho- tomice în Sahara.
important pentru asigurarea în trebuie să se aibă încredere în­
relaţiile noastre a unei atmos­ roşi“. Ne-am glndit că această VSî.iU
fere de bunăvoinţă. Sincerita­ emisiune de radio poate fi as­
tea lui Hruşciov, înaltele sale cultată de gospodina Mitcliell Scădere serioasa în produejia
capacităţi de om politic au pro­ şi de Lieb, veteranul care a par­
dus aici o impresie puternică. ticipat la întîlnirea de pe Elba, industriala a S.U Â.
Cu cit vor fi mai multe aseme­ de profesorul Toii, de judecăto­
rind, pentru încetarea experien­ popoare şi conducătorii lor de nea întllniri, cu atît va fi mai rul Douglas, de congresmenul WASHINGTON 19 (Ager­ din martie trecut, cînd depresi­
bună înţelegerea reciprocă din­ Johnson, de mii de locuitori din pres). — Ziarele publică statis­ unea atinsese un nivel maxim.
ţelor nucleare. stat. Ne punem mari speranţe tre ţările noastre. (!). Nu întîm- Washington, de milioanele de tici ale Biroului federal de re­ O cauză a acestei scăderi a pro­
plător cuvintele ruseşti „Mir“ locuitori din America. Ei ascul­ zerve care indică în octombrie ducţiei este greva de 116 zile
Profesorul Toii a declarat că în viitoarea vizită a preşedin­ şi „Drujba" (mister Johnson le tă asemenea emisiuni în fieca­ o scădere înregistrată de pro­ din industria siderurgică. Biroul
oamenii de ştiinţă americani ar telui Eisenhower în Uniunea pronunţă pe ruseşte), sînt cu­ re zi. ducţia industrială a S.U.A. fată Iedera! precizează că şi după
noscute acum de toţi america­ de luna iunie şi anume de la reînceperea lucrului, impusă de
Sovietică. nii. Şi categoric nu sînt de acord 155 (perioada 1947-1949 avînd legea Taft Hartley, ritmul de
dori foarte mult să-şi extindă • Cea mai importantă şi mai cu aceasta. După cum a spus ca indice 100) Ia 148. Este cei creştere a producţiei va continua
relaţiile cu colegii lor sovietici. arzătoare problemă internaţio­ Johnson consideră de aseme­ Byron Johnson, congresmenul mai scăzut indice înregistrat să fie lent vreme îndelungată.
nea problema dezarmării ca din Colorado: „Această vizită
A tm osfera e d ev en it nală, a subliniat Douglas, este, fiind cea mai importantă proble­ este de mare însemnătate !".
mă internaţională şi presupu­
mai curată fireşte, problema dezarmării. De­ ne că, pe măsura rezolvării ei,
trebuie să fie soluţionate şi mul­
William Douglas, membru al sigur, aceasta este o problemă te alte probleme politice. După împotriva procesului de la Dusseldorf
Tribunalului suprem al S.U.A., dificilă, pentru rezolvarea ei părerea¦lui Johnson, ¦ trecerea
ne-a primit In cabinetul său de este nevoie de timp şi răbdare.
lucru. Ne îniîlnisem cu el la Dar părerea generală este că LONDRA 19 (Agerpres). — ADN, în scrisoare se subliniază
La 18 noiembrie, G. Schaffer, că acuzaţiile aduse conducători­
Washington în urmă cu doi ani pentru realizarea dezarmării, în preşedintele Comitetului Execu­ lor mişcării vest-germane a par­
şi, fireşte, convorbirea noastră prezent s-au creat posibilităţi tiv al Comitetului englez pentru tizanilor păcii sînt legate de
a început cu amintiri. care nu au existat niciodată piş apărarea păcii, şi J. Gardner, faptul că aceştia din urmă au
nă acum. secretar general al comitetului,
— O, de atunci, aici s-au au remis ambasadei vest-germa- cerut înfăptuirea dezarmării şi
In primul rlnd trebuie să se ne din Londra o scrisoare adre­ luarea unor măsuri pentru des­
schimbat multe, a spus judecă­ sată cancelarului Adenauer în tinderea încordării internaţiona­
torul. După vizita premierului care îşi exprimă protestul împo­ le.
triva procesului intentat condu­
Hruşciov a început cu adevărat realizeze un acord cu privire cătorilor mişcării partizanilor In scrisoare se condamnă de
păcii din Germania occidentală. asemenea acţiunile autorităţilor
o eră nouă în relaţiile interna­ la încetarea controlată a expe­ vest-germane care urmăresc să
După cum anunţă corespon­ interzică organizaţia antifascis­
ţionale, era prieteniei şi cola­ rienţelor cu arma nucleară. A- dentul din Londra al agenţiei tă Uniunea persoanelor persecu­
tate de nazişti.
borării. Atmosfera s-a, destins cesta va fi primul pas spre in­
simţitor. Energia, inteligenta, terzicerea bombelor atomice şi
răspunsurile prompte, ¦umorul cu hidrogen, spre care tinde tot
d-tui Hruşciov, au făcut ca aces- mai mult poporul american. A-