Page 68 - 1959-11

: S5!! siíralS 1

Hi >eva \ PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

!•!

Coinunistut Nico-

lae AUnte munceş­

© Să îmbinăm mai bine te de mulţi ani la
secţia tăbăcărie a
munca politică cu cea e- fabricii „Simian
Bămuftu" din Sebeş.
conomică (pag- 2-a) ; Folosind cu price­
pere şi conştiincio­
® După vizita lui Sel- zitate timpul de lu­
wyn Lloyd la Paris cru, el îşi depă­
şeşte lună de lună
(pag. 3-a) ; planul de produc-
ţie cu 20—23 la
® ValI de greve în lu­ sută.
mea capitalistă (-pag. 4-a).

A n u l Xi !Mr. 1528 Sîmbătă 21 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani

— —M

V IP m 8E 71 IE M Y A \ M : Din activitatea femeilor Clişeul nostru îl
reprezintă pe Nico-
lae Alinte la locul

SEC ŢIA TINERE TUL UI În s e m n a te eco n o m ii de muncă.

îndrumate fiind de către or-- prin cooperativă, obtinînd suma I ii

c<2, , de la „FILATURA“ - LUPENI ganizaţia de partid, femeile din de 2.982 lei. -S32-
comuna Hărău au participat cu Pe întreaga comună, au fost
însufleţire la multe acţiuni pa­ LA C. S. HUNEDOARA
triotice. Astfel, ele au achiziţio­ efectuate pînă acum 6.432 ore
de muncă voluntară, realizîn-

Intr-una din zilele de pri­ ferit în cinstea evenimentului. (lucru confirinat de secreta­ nat 2.100 kg. grîu, au strîns du-se economii în valoare de Iniţiativa inginerilor
de Ia otelăria Martin nr. 1
400 kg. fier vechi şi 100 kg. de­ 10.095 lei.

măvară din anul 1956, la se­ Mai tirziu, conducerea fa­ rul comitetului U.T.M. al fa­ şeuri. De asemenea, de pe lotul In acţiunile desfăşurate pînă

diul comitetului U.T.M., clţi- bricii, apreciind conştiincio­ bricii, tov. Vasile Şalapa), şi de I ha. ce le-a fost repartizat acum, s-au evidenţiat tovarăşele La oţefăria Martin nr. 1 de la Combinatul siderurgic Hu­
va tineri şi tinere discutau zitatea şi priceperea în mun­ au de gînd să pună pe pi­ încă în primăvară de către sfa­ Zudor Ghizela, preşedinta Comi­
aprins o problemă încă ne­ că a tovarăşei Eugenia Rui­ cioare postul U.T.M. de con­ tul popular comunal, femeile din nedoara, a pornit o iniţiativă a inginerilor de a ajuta în mod
ridicată in nici una din adu­ can, a transferat-o la sorta­ trol. Hărău au recoltat 2.573 kg. po­ tetului comunal de femei din
nările anterioare: luarea în rumb pe care l-au valorificat Hărău, Ecaterina Molnar, Găti organizat pe fiecare muncitor să-şi ridice nivelul de cunoştinţe
patronajul lor a uneia din re, loc de muncă care pre­ Ştiu toate că fabrica are Viorica, Aurelia Bozan şi alte­
supune o calificare mai ridi­ contracte cu 96 de întreprin­ le. generale şi profesionale. In acest sens s-au organizat cursuri

secţiile fabricii. Şi aşa, secţia cată şi multă îndemînare. deri prelucrătoare din ţară: M u n că vo lu n tara cu o durată mai lungă, unde se vor preda de către inginerii
depănat a fabricii de fire şi Brigada de tineret fruntaşă la Timişoara, Tirgu Mureş,
secţiei, lecţii de matematică, geografie, economie politică, fizică,

fibre sintetice „Filatura" — pe fabrică, rămăsese fără şe­ Bucureşti, Cisnădie..., că sec­ Femeile din comuna Ilia au La aceste acţiuni au partici­ chimie şi lecţii tehnice privind funcţionarea şi întreţinerea

Lupeni (fosta Viscoza), a de­ fă. Cine va conduce brigada? ţia lor deşi mică, e impor­ efectuat pînă acum peste 4.200 pat 479 femei, care au realizat cuptoarelor, desfăşurarea procesului de elaborare a oţelului etc.

venit secţie de tineret. Răspunsul l-a dat iniţiati­ tantă şi nu vor ca Eugenia ore de muncă voluntară la con­ economii în valoare de 10.660 Cursurile sînt organizate pe schimburi şi vor funcţiona oda­
Ruican de la sortare, fosta struirea şcolii medii din Ilia, lei.
Au trecut de atunci mul­ va noului comitet U.T.M. pe lor colegă, să roşească gă­ curăţitul şanţurilor, împrăştiatul tă pe săptămînă. Cunoştinţele însuşite la aceste cursuri îi vor
sind suluri rebutate. pietrei pe drumuri, la construc­ S-au evidenţiat mai afes to­
te săptămini şi luni. Secţia fabrică. Descompledarea ti­ ţia grajdurilor din gospodăriile varăşele Fekete Piri (preşedinta ajuta pe topitorii şi turnătorii de ia oţeiăria nr. 1 să înregis­
A. J. colective etc.. Comitetului comunal de femei
a căpătat contur definit în nor brigăzi, necesitatea creă­ din Ilia), Ghizela Coja,n, Lucre- treze succese tot mai de seamă în ce priveşte sporirea produc­
Prim topitorul fy s t ţia Profeanu, Ghizela Viţiortes-
cadrul celorlalte secţii ale fa­ rii altora (au sosit în secţie Alexandru Uţu de cu, Rozalia Balog şi altele. ţiei, productivităţii muncii şi ieftinirea preţului de cost. Odată
Ia secţia l-a fur­ ..........' i i
bricii, tinerii, fetele mai bine muncitoare noi, necalificate), nale a C.S. Hune­ C u rsu ri politice cu pornirea iniţiativei, secţia O.S.M. nr. 1 este considerată sec-
doara, verifică în 1
zis, au crescut ca vîrstă, ca a făcut ca nu de mult să permanenţă proce- j| In raionul Ilia s-au deschis ţie-şcoală. <
sul de fabricare a pînă acum 58 cursuri de îndru­
îndemînare şi odată cu a- aibă loc o reorganizare a bri­ fontei, lală-1 în cl<~ mare politică la care participă , Comitetul de partid, comitetul de întreprindere şi conduce-
şeul nostru, îm­ 1.191 de femei. Totodată, au
ceasta, s-a profilat tot mai găzilor secţiei. Fetele cu ex­ preună cu caupe- fost instruite 22 de propagan­ 1rea combinatului, au apreciat această iniţiativă ca fiind deose-
ristul Ion Pavei, diste, care vor preda la cele 22
distinct şi noţiunea de secţie perienţă mai multă, care au în cabina apara­ de cursuri agrozootehnice din , bit de valoroasă şi au recomandat şi altor secţii din combinat
telor, controlîn d gospodăriile agricole colective
a tineretului. dovedit spirit de organizare, temperatura aeru­ ale raionului. Pînă in prezent, 1să o aplice. A. ZAHARIA
lui insuflat în fur­ la cursurile agro-zootehnice din
Au fost şi greutăţi şi iz- au primit încrederea condu­ nal. raion au fost înscrise 580 de
bînzi, şi mai sînt şi azi. In­ cerii şi totodată funcţia de colectiviste.
tr-un cuvînt, secţia, colecti­ şef de brigadă.
vul ei, îşi trăieşte viaţa. SILVIA TOMA
? ^ Maria Roff, Mariana Miliai, 26 spectacole fntr-un an Brigada ştiinţifică
Verónica Moga sînt citeva. corespondentă
In ziua aceea de august Mariana Mihai, de pildă, arc Colectivul teatrului muncitoresc de La căminul cultural „Nico'ae Băl-
1959, fetele au privit mirate numai 19 ani. Are cinci to­ la Combinatul siderurgic din Hune­ cescu“ din Şibot a avut loc de curind
la Eugenia Ruican, şefa bri­ varăşe de muncă, tinere, en­ doara, a încheiat de mutt un dece­ un eveniment deosebit: brigada ştiin­
tuziaste şi harnice. îşi depă­ niu de activitate. Artiştii amatori de ţifică, nou formală, s-a prezentat In
găzii şi Maria 'Roff. Să nu şesc normele cu regularitate, aici au prezentai In Hunedoara şi in !aţa a peste 300 de ţărani muncitori
te recunoască, aşa de repede dau lucru bun şi sînt necăjite împrejurimi, numai in acest an, pie­ cu scopul de a Lămuri unele probleme
lucrau. Ce-i drept, şi înain­ că filatura nu reuşeşte să sele „Doctor in filozofie“, „O zi de ştnnţifice. Fiind alcătuită din medici
te vreme dovediseră ele pri­ construiască un bloc pentru odihnă", „Bolnavul închipuit“ şi al­ profesori cu diferite specialităţi şi teh
cepere şi hărnicie, dar ca a- nefamiliste. tele, care au fost mult apreciate de nicianul agronom, brigada a dat râs
cum, parcă nu. Apoi au a- spectatori. In total, in acest an, ccr punsuri competente la întrebările pu
flat: cele două tinere au Verónica Moga, tot tînără, h c tim l acestui teatru a prezentai 26 se de către cetăţeni. Unele râspunsur
hotărît ca in cinstea primirii de spectacole. au fosl însoţite de diafihne. Coîecti
tot şefă de brigadă, tot frun­ oul brigăzii ştiinţifice şi-a propus să
lor în rîndurile candidaţilor taşă, îşi aminteşte cu plăcere Jn pragul concursului bienal „I. L. Cara gi ale' Pentru stagiunea 1959—1960, simt se deplaseze şi în ode safe.
de partid, să declare ziua de Festivalul Mondial al Ti­ planificate 80 de spectacole. Acum, ar­
respectivă zi de producţie mă­ neretului de ta Viena, şi mîi- Echipele de teatro se pregătesc tiştii amatori de la Combinatul siderur­ Prof. TRAI AN CONŢAN
nile-i aleargă îndemînatice, cu Intensitate corespondent
rită. gic din Hunedoara, repetă seară de
Şi fetele n-au rămas in­ seară piesa „Cetatea de foc“ de Mi- Audiţie muzicală
diferente. Au şuşotit ceva în­ înodind firele care se mai hail Davidogiu, ou care se vor prezenta
tre ele, şi la sfîrşitul schim­ rup. In sala festivă a Palatului Justiţiei
Fetele sînt mîndre că e- şi La ccmoursul bienal de teatru „/. din oraşul Deva, cercul „Prietenii mu­
bului, cele două tinere, cu chipa artistică a fabricii e de Mai sînt puţine zile pînă la teşte şi prima echipă de teatru vamsat cu pregătirile în vederea L. Caragiale". zicii" a organizat de curind o audi­
emoţie în glas şi priviri, au fapt a lor, că învăţămîntul începerea festivalului bienal de a Casei raionale de cultură din festivalului bienal „I. L. Cara­ ţie muzicală. Cu acest prilej au fost
mulţumit colectivului pentru teatru „I. L. Caragiale“. In ve­ Orăştie. Această echipă se va giale“. Ei şi-au propus să se MARIA STOICA audiate de către cei prezenţi imprimări
politic U.T.M. merge bine, derea acestui important eveni­ prezenta la concurs cu piesa prezinte cu piesa „Fetişcana de corespondentă pe discuri .Jîlectrecord" cu muzică
minunatul buchet de flori o- ment din viaţa artiştilor ama­ „Iarbă rea“. Pentru buna reu­ pe strada noastră“. încredere în din opere.
tori de la sate şi oraşe, echipele şită a spectacolului, artiştii a- forţele lor au căpătat mai ales
P e n tru în d e p lin ire a planului de teatru se pregătesc cu inten­ matori repetă de trei ori pe săp- după ce au prezentat piesa a-
sitate. Desprindem cîteva aspec­ tămînă. mintită în localitate şi în satele
de îm p ăd u riri te din raionul Orăştie.
D orinţa celor din Dineu Bobîlna şi Foit, cînd au fost
O problemă mult discutată la ţată, au fost scoşi 1.483.000 pu­ La Casa raională răsplătiţi cu aplauze pentru | »r-•r->r-'r-' r-*r
ocolul silvic din Dobra a fost ieţi de salcîm buni de plantat. Mare buna interpretare a piesei.
cultivarea în pepinieră a speci­ Această cifră reprezintă o de­ de cultură I \ X H M IE T m E 3
ilor de puieţi care cresc mai re­ păşire de 144 Ia sută faţă de La căminul cultural din co­ Alte fo rm a ţii de teatru 1
pede. In acest an, tehnicianul indicele de utilizare a suprafe­ Dintre cele 54 de echipe de muna Dîncu Mare, există o at­ Acum citeva zile am intUnit un val, in staţie nici-un taximetru. 9
Gheorghe Furdui, îndrumat de ţei însămînţate. Cu aceşti puieţi teatru din raionul Orăştie care mosferă de veselie şi optimism. In multe sate ale raionului O-
inginerii ocolului silvic, a re­ s-a asigurat plantarea suprafe­ participă la festivalul bienal Echipa de teatru a început cu răştie echipele de teatru sînt a- prieten. Se ducea grăbit la gară. — Nu se poate! — îmi încurajez eu a
uşit să rezolve cu succes aceas­ ţei de 66 ha. teren degradat şi „I. L. Caragiale“, două sînt ale mult timp în urmă repetiţiile la vansate în ce priveşte pregăti­
tă problemă. Astfel, în primă­ 40 ha. în sol forestier, asiguirîn- Casei raionale de cultură. Mai piesa „Un ginere cu zestre“, cu rile pentru festivalul bienal. •— Siăi mâi omule, ce te grăbeşti prietenul. Or fi plecale pe undeva, i
vară, au fost mărite suprafeţele avansaţi sînt artiştii amatori care se va prezenta la concurs. Printre acestea se află echipele
însămînţate cu salcîmi. Rezulta­ du-se astfel planul de împăduri­ din echipa a doua care se vor Primele roade s-au ş‘i arătat cu de teatru din Geoagiu, Poiana, aşa? — i-am zis. Mai este doar o dar îndată vin. Să aşteptăm 3
tele obţinute în toamnă sînt din­ re din acest an. In plus, au mai prezenta la concurs cu piesele ocazia prezentării piesei în faţa Vaidei, Romos, Beriu şi altele. a
tre cele mai frumoase. De pe fost transferaţi altor ocoale sil­ „In august cerul e senin“ şi jumătate de oră pînă la plecarea Aşteptăm cinci minute, dar de­
vice 500.000 puieţi. „Paznicul stelelor“. Aceeaşi echi­ cetăţenilor din comună. Dar, ar­ i
suprafaţa de 4,22 ha. însămîn- tiştii amatori din Dîncu Mare trenului. Şi-apoi... avem şi taxime­ geaba. Cineva ne vede că stăm ca
PROFIR CRETU 1
tre, şi-odată ajungi la tren. Hai să pe ghimpi, şi vine către noi-, 3
3
pă repetă piesa „Deşteaptă pă ştiu că la concurs participă zeci bem o bere.,. — .Aşteptaţi faximetrele ? 3
rnintului“ de Victor Ioan Popa. de echipe şi nu va fi uşor să se 3
17 M ie ii e o s i a r t Primele două piese amintite au claseze pe un loc de frunte. De Recenzie Prietenul meu s-a lăsat greu — Da. 3
3
şi fost jucate de două, trei ori. convins. Doar atunci a n d a auzit — Degeaba, zice. Sînt la nuntă. 3
Merită să amintim faptul că din 3
Pentru însuşirea temeinică a se înscrie la şcoala profesiona­ echipa a doua toţi artiştii ama­ aceea, repetă cu seriozitate de că şi în Deva sînt taximetre, s-a Le-am văzui eu acum pe toate trei 3
lă de ucenici din localitate. Prin­ 3
cunoştinţelor predate la clasă, tre aceştia, se numără Francisc tori sînt muncitori la cooperati­ mai multe ori pe săptămînă. Do­ Organizaţia de bază U.T.M. lăsat condus la restaurant. Am in­ în faţa fotografului. Mai bine lua- 3
la şcoala medie din Simeria s-a Karaucs, Ioan Zudor, Constan­ va meşteşugărească „Viaţă rinţa tovarăşului Aurel Cîndroi, şi comisia A.R.L.U.S. de la Sfa- 3
organizat încă din anul trecut, nouă“ din localitate. Vasile A- directorul căminului cultural, a tul popular al oraşului Deva, au trat şi am comandat clte-o bere. ţi-o ta picior către gară, că poate 3
cercul „Micii feroviari“. Cei tin Conea, Irimie Zafei şi alţii. dameseu, Achim Cazan, Maria tov. Viorel Popa, directorul şco­ organizat în după-amiaza zilei 3
peste 30 de elevi înscrişi la cerc Şi în anul acesta, cercul des­ lii elementare, precum şi a tu­ de 19 noiembrie a.c., recenzia Prietenul m m stătea ca pe spini. mai prindeţi trenul. 3
au studiat îndeaproape locomo­ turor celor care fac parte din e- romanului „Departe de Mosco­ 3
făşoară o frumoasă activitate. — Ştii — zice el — nu m-as M-am uitat vinovat la prietenul 3
3
grăbi, dar trebuie să fiu neapărat meu. S-a uitat şi el ta mine mus­ 3
3
Cornea, Cornel Cornea, Anica in seara asta la o şedinţă impor­ trător. Apoi, luindu-şi rămas bun,
Purtător, Anuţa Arsu, Nicu Vo-
tiva. Cu ajutorul inginerilor, Fiind condus de profesorul luliu ju, Mircea Heins şi Elena Lom- chipa de teatru este ca la festi­ va“ de Ajaev. tantă. Aşa că, nu te supăra. Cu a pornit în fugă către gară.
tehnicienilor şi muncitorilor de Moraru, cercul şi-a propus să năşan, sînt artiştii amatori care val să se prezinte cît mai Mne. Recenzia prezentată de tov.
la depoul G.F.R. Simeria elevii studieze, printre altele, mijloa­ fac parte din echipa a doua de altă ocazie... ’Am stat şi m-am gî.ndit} oare
au învăţat părţile componente cele de semnalizare T.C., cu teatru şi care desfăşoară o ac­ T inerii din satul Boiu Niculina Răşinaru de la .biblio­
ale locomotivei, asamblarea pie­ noaşterea telefonului şi telegra­ tivitate bogată. sînt încrezători teca regională din Deva, a fost Ne-am băut repede berea si-am e permis ca tovarăşii din conduce­
selor, etc. Cercul „Micii ferovi­ fului, regimul de lucru al loco­ ascultată de 54 salariaţi ai sfa­
motivei etc. Cu multă seriozitate se pregă­ Echipa de teatru din satul tului popular orăşenesc. ieşit din restaurant. Pînă la ple­ rea I.G.O. Deva să retragă de pe
ari“ a determinat pe mulţi elevi Boiu se află într-un stadiu a-
care au absolvit clasa Vil-a să VIOREL RUSU profesor Z. POP carea trenului mai erau 15 minute. piaţă toate faximetrele dinir-odată

corespondent Am plecat grăbiţi spre staţia do pentru o nuntă?

taximetre. Am ajuns repede. Dar Bună păcăleală I

. J — / w / V. J W Í U . J J X ..J .— «— f ^ t - — . >— I — f U U u J v

m ii \

In anii puterii populare, în
patria noastră s-au construit
numeroase fabrici şi uzine.

IN CLIŞEUL DIN STINGĂ:
Uzina dc produse sodice din
Govora, regiunea Piteşti. Utila­
tă in întregime cu maşini mo­
derne sovietice, noua unitate
socialistă va contribui Ia creş­
terea producţiei de sodă nece­
sară diferitelor ramuri ale in­
dustriei noastre.

IN CLIŞEUL DIN DREAPTA:
Filatura de in şi cînepă din
Fălliceni, una din întreprinde­
rile noi ale industriei noastre
uşoare, construită cu sprijinul
frăţesc al Uniunii Sovietice.

*vVW W . .