Page 69 - 1959-11
P. 69
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1528
PTM31Mg«—u«m
Din activitatea organizaţiilor Măsuri numai pe hîrfie?! In comuna Lunca Cernii
de partid întreprinderea de industrie lo- treprinderii — nu s-a realizat să reînvie activitatea
• Pe lîngă organizaţia de bază P. M. R. de la S. A. M. oală „Ilie Pintil-ie“ din oraşul pentru că n-a avut vad de deş- c u l t u r a l —a r t i s t i c â
Hunedoara nu se poate mîndri facere. Dar o desfacere nu se
Orăşţie, funcţionează un cerc de studierea Istoriei P.M.R. în cu indicii eeonomico-îinainciari poate asigura de la sine, a-tît
obţinuţi în activitatea desfăşura- timp cît nu există preocupare
care au fost încadraţi membri şi candidaţi de partid cît şi to tă de la începutul anului şi pentru încheierea de contracte, 'Am văzut zilele acestea in Motivele invocate de unii că
pînă acum.'In perioada 1 ia- Diin aceeaşi cauză nu s-a înde- cancelaria şcolii de 7 ani din tinerii nu vor să vină ia repe-
varăşi din activul fără de partid. Propagandistul cercului,' toy. nuarie — 30 septembrie 1959, a- pfi,nit nici planul la piatră spar- comuna Lunca Cernii, un pa- tiţii, nu sînt plauzibile. Dimpo-
ceastă întreprindere avea ca tă (20 om. şi sub 20 cm.), nou aşezat pe perete, pe care e- trivă, tinerii doresc să participe
Gheorghe Iancu, vine întotdeauna bine pregătit, expune lecţiile sarcină sa reducă cu 739.000 rau expuse trei diplome obţinu- la activitatea echipei artistice,
iei preţul de cost al producţiei Reiese deci că conducerea in te de artiştii amaiori din com-u- De asemenea, cadrele didactice
pe înţelesul cursanţilor legîndu-Ie întotdeauna de sarcinile con realizate. La; aceasta, se mai a- treprinderii în loc să se ocupe na noastră la cel de-al IV-lea doresc să facă ca arta interpre-
daugă şi angajamentul de ^a de desfăşurarea unei activităţi concurs al echipelor artis- tativă de pe aceste meleaguri
crete ale locului de muncă. Biroul organizaţiei de bază, preo realiza economii peste plan în tice săteşti. Cele trei pre- să fie cunoscută şi in alte părţi,
valpare de 103.000 lei. Din to- mai bune, oaută motivări, mii I, obţinu-
cupat de a crea cursanţilor condiţii bune de studiu, a luat mă talul economiilor la preţul de Că la această întreprindere fju există însă
cost, ce trebuiau realizate; in: treburile nu se desfăşoară la
suri şi a pus la dispoziţia acestora o sală bine încălzită, ame olusiv anagajamentul (842.000 nivelul posibilităţilor, este vino-
le i), la întreprinderea - de in- Vat şi Comitetul executiv al Sfa-
najată cu scaune şi mese. Măsurile luate, interesul manifestat dustrie locală „Ilie Pintilie“ s^au- tului popular orăşenesc Hune-
rea-lizat în 9 luni din acest an doara. Acesta, în loc să urmă-
de cursanţi pentru însuşirea de noi cunoştinţe politice şi ideo doar 130.000 lei. reaşcă operativ activitatea în-
treprinderii, se rezumă, în ma-
logice, face ca frecvenţa să fie întotdeauna de aproape 100 Se pune întrebarea : la aceas- joritate-a cazurilor, la primirea
ta întreprindere au existat sau de informări statistice şi aces
la sută. există posibilităţi pentru înde- ţea ţn mod incidental. Secţia i a s o m i i @ m }U v k lî t >ru°ZobilizSreâ
plinirea sarcinilor de plan şi.a de planificare a sfatului popu-
Discuţiile care se poartă în cerc sînt vii şi interesante. Pro--., angajamentWui luat? Răspun- ian- orăşenesc nu a analizat ni- caii şi briga- acestor forţe,
sul cel mai bun îl poate da mo oiodată bilanţul întreprinderii,
blemele teoretice se dezbat în strînsă legătură cu ..sarcinile dul cum ş-a desfăşurat activi cu toate că are această obli da artistică de agitaţieau fost pentru organizarea activităţii lor
tatea aici. In primul rînd, la o
muncii practice, iar cursanţii caută să aplice cele învăţate. serie de sortimente planul de rodul unei munci stăruitoare du pe tăfim artistic, din partea di-
producţie nu a fost realizat.
Pot fi daţi ca exemplu bun în această privinţă tov. Pavel Or- Curios este faptul că planul de se de cadrele didactice alături de rectorului căminului cultural şi
producţie nu s-a realizat toc
mindeanu, şofer, care îngrijeşte şi întreţine în mai bune condi- L ite ra tu ră p e n tru copii mai la sortimentele de larg tinerii şi vîrstnicii din comună. a comitetului executiv al sfa
ţiuni maşina pe care lucrează şi realizează însemnate economii consum, necesare şi cerute de Am zimbit satisfăcut la adu tului popular copiunal. .
de benzină, Gheorghe Pioară şi Anghel Buda care îşi îndepli ; .v.işî tin e re t populaţie, ca : mob'ilă ţărăneas
că, sifon, gheaţă etc. De aseme cerea aminte a clipelor cînd ti Dqrim ca pe, viitor — şi cit
nesc cu multă conştiinciozitate sarcinile de producţie ş.a. ION CREANGA: Povestea lui Harap nea, la extracţia de piatră, de nerii din comuna noastră au
pildă, planul' nu a fost reali păşit cu emoţie pentru pri
ŞTEFAN CIRCIUMARU corespondent Alb. şi. alte poveşti• şi povestiri. ma oară pe scenă şi m-am mai grabnic — activitatea cul
Cu o 'prefaţă de Sanda Radian. zat decît la anumite sorturi. turală din comuria noastră să
° Organizaţia de bază a întovărăşirii din comuna Şpring („Biblioteca ţăranului muncitor“). Oare sînt cauzele ? bucurat şi mai mult cînd reînvie, mai ales că nu peste
raionul Sebeş, a obţinut rezultate bune în munca de primire de 236 pag. — 3,95 leh) cart. 7,50 La mobilă ţărănească, de piil- mult timp. vom avea şi un că
noi membri şi candidaţi de partid. Au fost astfel atraşi în rtn- lei. mi-am adus aminte de ro-- min cultural -nou. N-am vrea
dul candidaţilor de partid, cei mai harnici şi cinstiţi ţărani dă, conducerea întreprinderii potele de aplauze cu care ca succesul repurtat acum doi
muncitori întovărăşiţi, care, nu precupeţesc nici un efort pentru E.S.P.L.A: s-a mulţumit cu scoaterea ei din gaţie. ne-au întîmpinat spectatorii din. ani să pară pentru unii o sim-
întărirea şi dezvoltarea întovărăşirii. Dacă Ia alegerile din AL. I. O DOBESCU: Psoudo-hinegheti- plan deoarece s-a constatat In acest an comitetul execu
1958, organizaţia de bază număra 7 membri şi 4 candidaţi de (? ! ?) că are un preţ de cost Haţeg, la faza raională a con- intîmplare, ci dorim să con
partid, la alegerile din acest an ea număra 17 membri şi 20 Itos. ' Viitorul artelor in Romlnia ridicat. Nimeni însă nu a cău tiv a analizat în două şedinţe
de candidaţi de partid. Această organizaţie de bază; a primit — PseudorKijneghetikos — Isto- tat să analizeze dacă sînt posi (8 iunie şi 17 noiembrie), acti cursului. ..rf ¦ firmăm şi :pe mai departe dra-
în acest an 4 candidaţi de partid din satul Carpen, aparţină - - ria Arheologiei. („Biblioteca şco- bilităţi de reducere a unor chel
tor comunei Şpring. Aceasta a făcut posibil ca în acest sat,- în .) tarului“). tuieli şi deci a costului mobi vitatea întreprinderii de indus Asiăzi, însă, după doi ani de gostea şi posibilităţile ce le a-
L care există o întovărăşire agricolă, să se poată crea un nu 232 pag. — 4,35 lei. lei. vem în activitatea cuttural-ar-
cleu de partid. Candidaţi ca Gheorghe Popa şi Anghel C. trie locală „Ilie Pintilie“. S-a ta acest eveniment, viaţa cui- tistică.
Ed. tineretului La sifon, planul — aşa după
CHARLES- DICKENS: Aventurile lui' cum motivează conducerea în- constatat însă că măsurile lua turală a comunei, este neglijată
------------------ ossas—-----------------
' Oliver Tmist — Ediţia a II-a. In te în prima şedinţă, n-au fost şi pusă sub semnul nepăsării. Noi] cadrele didactice, vom
Nu înţeleg de ce comitetul e- depune toate străduinţele pen
realizate nici pe jumătate. Din tru ca în comuna noastră acti
xecutiv al sfatului popular co vitatea culturat-artistică să re-
Nîcolae, sînt, prin munca şi comportarea lor, exemplu "în faţa romlneşte de Teodora şi Profira această cauză la cea de-a doua munal şi mai ales directorul că învie.
celorlalţi ţărani muncitori din sat. ¦ Sadovetmu. minului cultural, iov. Tudor Po
şedinţă au trebuit să fie luate pa, nu caută să reînvie această ION PADUREÂNU
viaţă culturală de care are oti
. TRAI AN TOMUŢĂ corespondent 552 pag. — 12 lei. aceleaşi măsuri. Deci, pentru ta nevoie comuna noastră ? profesor la şcoala elementară
'A ! ¦ Ed. tinerelului conducerea întreprinderii, mă din Lunca Cernii, raionul Haţeg.
surile luate de comitetul exe-
IONATHAN SW1FT: Călătoriile lui cuitiv al sfatului popular au
Gulliver. In roinmeşte de Leon oontat puţin. Ele au rămas -1S8-
V. Leviţchi. („Biblioteca şcola simp-ll1ea însemnări npoe hhîîrritiiee. Veşti din Roşia de Secaş
S rului“ ).
Este necesar ca în timpul oa
352 pag. — 6 lei.
re a mai rămas pînă la siîrşi-
Ed. tineretului
tul anului, măsurile preconizate Creşte gospodăria
colectivă toare. Pînă acum au fost pre
!f?odî al muncii v©5isrsSare colectat cantitatea d e . 2.500 kg. fontă IULES VERNE: Uimitoarele peripeţii de Comitetul executiv al Sfa zentate filme documentare din
veche. S.au evidenţiat ucenicii. Con ale domnului Antifer — ediţia a tului popular orăşenesc Hune Inaugurată în 28 martie 1959, domeniul agricol, fiflme artisti
In comuna ©Inie, raionul Sebeş, stantin Bercvoiescu, Nicolae Jur], [J-a. In romlneşte de Ticu Ar- gospodăria agricoilă colectivă ce sovietice, romîneşti etc.
s-a terminat de curînd. construcţia u- Mihai Nica, Ioa'n Bîzgan şi alţii. ohip şi M. Westfried. doara privind activitatea I.I.L. „Steaua roşie“ din Roşia de
nui pod. La această lucrare, locuitorii 464 pag. — 6,50 lei. „Ilie Pintilie", să fie înfăptuite Secaş, raionul Sebeş, creşte, şi Şedinţa cercului
din comună au prestat peste 1.500 zile GH. SPERIOSU Ed. tinerelului se întăreşte pe zi oe trece. Ast pedagogic
de muncă voluntară, economisindu-se în cel maii scurt timp. fel, datorită recoltelor bogate
astfel 35.000 lei. Orgsniizajliî A. V. S. A. P. La Roşia de Seoaş, a avut loc
cu acSivsfafe îrumoasă G.A7'CX0. obţinute de colectivişti, numai şedinţa de deschidere a cercului
Tot prin muncă voluntară, cetăţenii în ultimele săptămîni 11 fami pedagogic. Au participat ca
’din Cîlnic au plantat în această lună In raionul Haţeg sînt numeroase Schimbul tine lii cu peste 11 ha. teren, au
350 de pomi, pe drumul ce leagă co organizaţii de bază A.V.S.A.P. care relului de la lami cerut să fie primite în marea drele didactice de la şcolile din
muna de şoseaua naţională. obţin succese însemnate în activitatea norul de 800 mm. Roşia de Seoaş, Ungurei, Pău-
lor. Printre acestea se numără şi or al C.S. Hunedoara familie a colectiviştilor. Prin ca şi Prisaca.
IOAN POPA ganizaţiile din Baru Mare, Pili, etc. a ocupat in fiecare tre acestea se numără şi fa
preşedintele comitetului executiv Organizaţia A.V.S.A.P. din Baru Ma lună un loc fruntaş miliile ţăraniior muncitori Ga- După ce tov. Ioainichie Mihăf-
re (preşedinte tov. So'lcoi Ioan), spre in întrecerea cu vrilă Puşcaş cu 2,10 ha., Con ţan, directorul şcolii de 7 ani
al Sfatului popular-Cîlnic exemplu, a .organizat excursii la Sar-, celelalte schimburi. stantin Damian cu 2,63 ba., Pa
mizegetusa, la Cetatea Colţului, Com raschiva Cosim,a cu 2,19 ha. şi din loealitatej, responsabilul
La colectarea iieruhîâ binatul siderurgic din Hunedoara etc. IN CLIŞEU: vă altele. cercului pedagogic, a deschis
vechi prezentăm un grup şedinţa şi a prezentat în faţa
însemnate rezultate au obţinut or de tineri din acest „Hai la film“
In zilele dc 13 şi 14 noiembrie a.c. ganizaţiile A.ViS.A.P. din" raionul’ Ha-' scfiinib: loan Pa cadrelor didactice o scurtă im-
turnătorii din cadrul sortimentelor pie ţeg şi 1a pregătirea tinerilor în specia vel, manevrant, In ultimul timp, expresia forrriaire privind situaţia inter
se mecanice- şi tuburi de la uzina lităţile conductori auto, telelonişti, loan Mila, lami- „hai 1a film“, se aude tot mai
„Victoria“-Călan, au adunat şi predat ccntralişti, constructori de drumuri şi nator, Dumitru Sa- frecvent în Roşia de Secaş. naţională actuală, a luat- cu-
în depozitele dc lentă ale cubilourilor poduri. Demne de. remarcat sînt apoi viniuc manevranf, vîntul tov. Ioan Sasu, secreta
cantitatea de 36 tone fier vechi şi fon- activităţile cercurilor de radioamatori Mihai Sofian, tna- Aceasta se daitoreşte faptului că
tă şarjabilă. In această acţiune s-au djn Haţeg (instructor tov. Marcu Bo- nevrant, loan To- nu de mult, căminul oultural rul comitetului comunal de
evidenţiat echipele conduse de tov. [ea) şj djn Rîu Alb (instructor Eugen dea> lăcătuş, Vasile de aici a fost înzestrat cu un partid, care a vorbit despre sar
loan Groza, Vasaş Ştefan, Stempel cinile oadirelor didactice în ce
Albulescu lam im - aparat de proiecţie acţionat de priveşte culturalizarea mase
Adolf, Megyesi Arcadie. Badea), oare au primit din numeroasa tor şi Petru Topii- un grup electrogen. Astfel, pe lor.
cernu, sudor. ' zi ce trece, saila căminului cul
Un aport însemnat la strîngerca ţgrj confirmări. (Q.S-.L'.-uri) de stabi- După aceasta, s-an purtai dis
tural devine tot mai neîncăpă cuţii pe mairgipea manualelor,
fontei vechi l-au adus şi ucenicii de ijrea legăturilor prin radio. ..'v X , a programelor şcolare şi a pla
la sortimentul piese mecanice, care au N. SBUCHEA
nurilor calendaristice.
iuaOQQOSDSXJDCOGGCOCOQOtSQGOOQQOOCQOOCPGDOQGOSXJOIXXXîCîOOQOQOOQ®©COGOOQ©LX>OOOOGOOQGGOLîLi2r>
SĂ ÎMBINĂM MAI BINE MUNCA Alexandru Iacob, care ă muncit La conferinţa organizaţiei de ban, Ia'ncu Sora, Savu Dumitru Anton, Tripşa Ştefan Răceănu
multă vreme ca secretar al co Vio-rel şi alţii. Gomitetului de
mitetului, a scăpat din vedere partid din cadrul combinatului şi alţii, o serie de fapte din partid îi revin, mat ales în a-
ceastă perioadă, sarcini deose-
un lucru deosebit de important: de la Hunedoara, siderurgiştii care reiese că în unele sectoare bite. Pentru realizarea lor, con-
au manifestat exigenţă serioasă şi secţii, ca urmare tocmai ă ferinţa de partid a adoptat un
atragerea tuturor membrilor co plan'de măsuri privind îmbună-
pentru munca constructorilor, insuficientei munci politice ce tătirea întregii activităţi econo-
mitetului la rezolvarea multi- mice a combinatului/'In centrul
Acestora li s-a cerut să-şi orga- se desfăşoară, se observă o preocupării noului comitet de
In combinat mai sînt încă ca- pleior sarcini. De asemenea, co- partid trebuie să stea în acea-
An de an s-a dezvoltat ma Munca com itetului de zuri de muncă în asalt, de în- mitetul de partid al combinatu- mzeze mai bine munca pentru a oarecare slăbire a disciplinei în
rele .Combinat siderurgio de la stă perioadă, îndeplinirea anga
Hunedoara. Au fost construite, p a rtid — la în ă lţim e a ¦.căldare a tehnologiei, nerespec- lui nu a îndrumat şi nu a fo- reahza pe viitor la timp, şi în procesul de producţie. Im sec- jamentelor luate de siderurgiştii
noi furnale, cuptoare Martin de din Hunedoara pentru sporirea
mare capacitate, laminoare, ba cerinţelor l tare a sortimentului ' planificat losit în suficientă măsură acti- cele mai bune condiţium sarci- toarele oţelării, furnale şi tran- producţiei de metal şi .realizarea
terii de cocs etc. Din rîndul sl- etc. In acest an pierderile din vul de partid în studierea şi nile ce le revin de economii. Atenţie deosebită
derurgiştilor 'hiinedoreni ău por sporturi, în schimburile de noap- trebuie 'dată mai ' ales activităţii
nit iniţiative valoroase. Miile de organizaţiilor de partid, U.T.M.
muncitori, -ingineri şi tehnicieni Zilele trecute s-au desfăşurat; cauza rebuturilor se ridică la soluţionarea imediată a unor Chezăşia succeselor — te sînt muncitori care caută să şi sindicale din secţiile, oţelăria
de aici s-au dovedit de multe ori tragă chiulul. Din păcate unele Martin nr. 2, fumaLo.nr.’ 1 şi
exemple demne de urmat, înde- lucrările conferinţei organiza- 0 cîteya milioane de lei. Angajă- probleme, m unca politică de masă organizaţii de partid nu au bluming. Aici, din cîte s-au re
plinindu-şi ou deosebită răspun latat în conferinţă există o se
dere sarcinile ce li s-au încre ţiei de partid a şiderurgişţilor ( meritul luat în cadrul întrecerii Pe viitor —- au spus mulţi Obţinerea unor cît mai mari creat o opinie de masă împo rioasă rămînere în urmă în ce
realizări în producţie depinde în triva acelor care nu-'şi îndepli
dinţat. hunedoreni. Din darea de seamă privind sporirea indicilor de uti- dintre vorbitori — comitetul de mod deosebit de felul cum se nesc sarcinile ce le revin în priveşte îndeplinirea- angaja
întrecerea pe tară pentru spo p,rocesul de producţie. Com, itetul
cît şi din discuţiile purtate au. lizare a agregatelor se îndepli- partid şi organizaţiile de baiă desfăşoară munca politică şi or- mentelor luate în întrecerea so
reieşit mai -puţin succesele ob- neşte în unele sectoare de mun- din secţii au obligaţia să cu cialistă. Organizaţiile ’de bază
ţinute şi mai mult lipsurile ce în mod' nesatisfăcător, din aceste secţii trebuie să fie
noască şi să rezolve în mod com
ganizaioricâ de partid Dacă în ,de pa;.tld î™ ! ,n* ™ a t 10 .su' ajutate pentru f atrage toţi
încă mai- există..-La combină- De existenţa' unor asemenea petent problemele de producţie membrii şi candidaţii de partid,
tmele sedii ca furnale nr. 2 si !cl“ ta mas" a «**•» “ ? an'z.a: întregul cole'ctiVfla'o muncă ac
tul siderurgie putea şi trebuia lipsuri, aşa cum au arătat to- ale combinatului, să-şi perfec , . .. . ,; ţii sa combata orice manifestări tivă în scopul îndeplinirii anga-
de indisciplină, dăunătoare mun-
să se muncească mult mai- bine. varaşii Dumitru Fotescu, Fi-lip ţioneze neîncetat metodele de oţeiarte Martin nr. 1, organi- cji ce se desiăşoară p6ntrU în. jamentelor. Sarcina comitetului
de partid este de a ajuta aceste
rirea producţiei de metal s-a Lazăr, Gomei Gherghel, Rusan îndrumare şi control. Noul co zaţnle de baza au îmbinat mun- organizaţii de partid să înlăture
cît mai repede lipsurile ce încă
născut aici, la Hunedoara.' Co C onferinţa de partid de Eronim şi alţii, se face vinovat mitet de partid trebuie să apro ca pohtica cu cea economica, deplinireă sarcinilor economice je mai au pentru a ridica şi mai
lectivul secţiei' a Il-a furnale ia Com binatul siderurgic comitetul de partid. In ultimul fundeze felul cum muncesc or obţinindu-se şi rezultate, in alte şi de padid. Deşi în 00,mbiqat
s-a dovedit fruntaş în ă- ______d_i_n__H u n e d o a ra an comitetul de partid al Gom- ganizaţiile de partid şi să îa sus nivelul muncii de partid şi
binâtului siderurgio Hunedoara deîndată, ceAle mai efica. ce .m. ă.-. secţii acest lucru a lăsat de do- există multe organizaţii de bă- a se obţine succese cît mai rod
ceastă întrecere, îndeplinindu-şi suri^ pentruîmbunătăţirea activi-
angajamentul anual înainte de ^ ,, , ., nU s-a ridicat la înălţimea sar- taţii acestora. Nu este admis r^‘ ză şi grupe ’de partid, care au nice. In acelaşi timp comitetul
termen. De asemenea, colectivul Despre aceste lucruri au vorbit G;jni)or ce ,e avea< n.a ş ta t să sa se constate de către unii jn seCiţja oţelăria Martin nr. 2 o experienţă bună în muncă, de partid trebuie să lupte pentru
secţiei oţelaria Martin nr. 1 a membri ai comitetului unele lip a se dezvolta şi de acum înainte
realizat din angajamentul anual în mod deosebit tovărăşii N.co- mobilizeze în mod permanent suri şi să nu se ia măsuri ime munoa politică a tost luni de comitetul de partid nu s-a str.ă- pe toa-te căile iniţiativa creatoa-
de 28.000 tone oţel peste plan diate de lichidare a acestora. re a oamenilor, muncii, îndru-
mai mult de 23.000 tone. Suc îae Oatana, ^ lcoI^e Şerban, prjntr..0 susţinută.mupcă politi- Dacă o asemenea practică — Z!-je aproape inexistentă. Munca duit să cunoască şi să generă- mînd-o spre. folosirea mai bună
cese remarcabile s-au obţinut şi luarea de măsuri imediate — se a rezervelor interne, spre spo-
la uzina cocso-chimică, aglome- Ioan Dobrin, Filip bazar, Şte- ^ organizatorică organiza- folosea de către comitetul . de de agitaţie se ducea în mod în lizeze această experienţă. Con- rirea continuă a producţiei, pro-
rator şi oţelăria electrică. In partid, multe din deficienţele e- fîmplător, la un nivel scăzut, . ferinţa organizaţiei de partid ductivităţii muncii şi reducerea
fruntea luptei pentru depăşirea îan Şoimoşi, Gheorghe Stoica ţja de parbd) întregul colectiv xistente în secţiile oţelăria Mar preţului dc cost.
prevederilor planului de produc tin nr. 2 şi furnale nr. 1 ar fi ruptă de sarcinile de producţie, din combinat, a cerut ca noul
ţie au fost întotdeauna comu şi alţi comunişti. siderUirgjşti ia îndeplinirea fost din timp înlăturate. Dar, din gheorghe c.
niştii. păcate unii membri ai comite Agitatorii n-au primit 'ajutor, comitet ales să-şi organizeze
In secţia oţelărie Martin nr. 2, angajamentelor luate în între- tului -de partid, îndeosebi tova
In acest an siderurgiştii de răşii Alexandru Iacob, Schwarfz Din această cauză ei nici n-au măi bine munca, să sprijine mai
la Hunedoara au produs peste de pildă, planul a fost îndepli- cerea socialistă. In multe şe- Arcadie, Ion Achim şi alţii a-
sarcinile planului de producţie veau obiceiul de a nota unele avut activitate. In secţie, mulţi concret organizaţi iile de partid,
25.643 tone fontă, 37.049 tone nit. Oţelării de aci şi-au luat dinte ale sale, comitetul de par- lipsuri şi apoi a le lăsa să le
oţel, 59.141 tone cocs metalur rezolve... timpul. De asemenea, dintre muncitori nu-şi cuooş- organizaţiile IJ.T. M., organiza-
gic, 21.857 tone aglomerat fe însă'un angajament care n-a ticl a analizat unele din prin- trebuie vegheat, mult mai mult
ros. 85.351 ione laminate. In fost îndeplinit. Luni de zile, lip- cipaleie probleme ale muncii de ca' pînă acum, să se populari teau sarcinile de producţie; în- tNle sindicale etc., pentru că
primele 10 luni ale acestui an zeze tot ceea ce este nou şi îna trecerea era formal—ă. O~ rgan¦iza lipsurile semnalate să fie lichi
economiile realizate la preţul de sită de îndrumare şi control din partid, activităţii economice ale ţia de bază, cît şi comitetul sin date de îndată.
intat, tot ceea ce contribuie la
cost de către siderurgiştii din partea comitetului de partid or- secţiilor, s-au luat şi hotărîri, dical de secţie n-au acordat a-
Hunedoara se ridică la peste
ganîzafia de bază din această dar acestea nu s-au îndeplinit tenţie popularizării experienţei De la început să se
secţie a muncit nesatisfăcător. întocmai, nedesfăşurîndu-se o fruntaşilor în producţie, extin lucreze mai rodnic
La secţia furnale nr. 1 rezulta- muncă organizatorică şi politi-
tele obţinute în îndeplinirea pla- că în acest scop. Aşa cum au derii metodelor înaintate de In comitetul de partid al
nului de producţie sînt de ase- arătat mulţi dintre participanţii
muncă, ridicării nivelului profe- Combinatului siderurgic Hune-
menea slabe. Şi în alte secţii —r la discuţii, unii membri ai co- sional al muncitorilor. Şi acest doara au fost aleşi oamenii cei
laminoare, uzina cocso - chimică mitetului de partid au depus o lucru s-a reflectat negativ în mai de nădejde, comunişti în-
etc. — există încă mari rezer- slabă activitate, n-au ţinut o procesul de producţie. cercaţi ca Bacnev Iordan, Şer-
ve care nu sînt suficient valo- strînsă legătură cu oamenii, pe
In conferinţa de partid au ban Nicolae, Achim Ion, Filip
rificate în scopul creşterii pro- care- să-i ajute să lichideze la fost semnalate de către tovară- Lazăr, Iacob Ladislau, Meteşan
33.000,000 l.ejy ţfgr .ijsa®• ducţiei şi prpducţiyîtăţii giubcii, vreme unele lipsuri. Tovarăşul obţinerea unor noi succese. şii Nicolae Gătană, Nicolae Şer- Nicolae, Rusan Eronim, Roşea