Page 70 - 1959-11

Nr. 1528
Urmînd exemplul lui Nicolae M ilitara
Frontaliştii de Ia I
Pe io începutul celei de-a
doua decade a lunii noiem­
brie, comuniştii de la secto­
rul I B al minei Lupeni au
ţinut o adunare generală.
Printre alte probleme discu­
tate aici a fost şi cea privi­
toare la ridicarea tuturor rul 1 B avea pînă în ziua de
brigăzilor la nivelul celor 18 noiembrie mai bine de 650
fruntaşe. Cu acest prilej, tone de cărbune extras peste
frontaliştii din brigada con­ planul lunar, fără îndoială
dusă de Marian Dionisie, că se datorează şi brigăzii
şi-au exprimat nemulţumi­ pe care acum o conduce Koos
rea faţă de felul cum acesta Ladislau.
li conduce. Astfel, ei au cri­
ticat lipsa lui de spirit gos­
podăresc şi indisciplina de
care a dat dovadă în nenu­
mărate rînduri. Au mai criti­
cat minerii şi faptul că Mar-
ton a neglijat panoul 2 acor-
dînd mai multă atenţie panou­
lui 1.
Tot la sectorul I B, la o brigăzii a fost pus tînârul
grupă de întreţinere, a lucrat Ion Girea, un miner care dă
cu rezultate frumoase comu­ dovadă de multă pricepere. Că
nistul Koos Ladislau. Gru­
pa pe care o conducea însă,
avea sarcina să efectueze lu­
crări de mai mică importan­
ţă. De aceea, el a cerut să i
se dea lui conducerea brigăzii
lui Marton Dionisie. Comu­
niştii, împreună cu comitetul
sindical de secţie şi cu şeful
sectorului, au găsit că pro­
punerea lui Koos este bine
venită şi că el va putea con­
duce noua brigadă pe un
drum bun. Aşa că i-au apro­
bat cererea.
Ko'os nu i-a dezamăgit pe
cei care i-au acordat încrede­
rea. Mai întîi a pus abatajul
la punct, apoi a revizuit re­
partizarea oamenilor, a făcut
un nou inventar al sculelor,
a discutat cu noii săi ortaci.
In scurtă vreme, între el şi
Se înfăptuiesc angajamentele
'Acum mai bine de o lună de
zile a avut loc adunarea gene­
rală de dare de seamă şi ale­
geri a biroului organizaţiei de
bază P.M.R. de la secţia turnă­
torie din oadruil Gopibinatului
siderurgic Hunedoara. In scopul
înfăptuirii hotărârilor luate ou
prilejul adunării de alegeri,
muncitorii din secţie, în frunte
cu comuniştii, antrenaţi în în­
trecerea socialistă, au desfăşu­
rat o muncă plină de avînt,
reuşind să obţină succese din
cele mai de seamă. S-a ajuns
astfel ca sarcinile de plaţi ce re­
veneau colectivului,' pe întregul
an, să fie realizate pînă fa data
de 24 octombrie.
O dată ou depăşirea sarcini­
lor de producţie, colectivul de
muncitori de la secţia turnă­
torie, obţine economii însem­
nate. El s-a angajat să reali­
zeze pînă la sfârşitul anului e-
oonomii în valoare de 1.200.000
lei. Numai pînă la 1 octombrie,
economiile realizate se ridicau
X>OTXXX?KXXXXXX:GGÍXÍ3000QOOCÍXXÍOGOCOOOOOOOOOOCOOOOOOOQOCX>OCÜCCOöCCÄO,^iX;DOQQOOOOC^OCOCCCnoaC'C5i30QOOCC ?pot;
După vizita lui Selwyn Lloyd la Paris
Activitatea diplomatică în oa-
pitalele occidentale se desfăşoa­
ră într-un ritm febrili. Au fost
c iniţiate luări de contacte per­
sonale între diferiţi oameni poli­
tici marcanţi, s-au iniţiat întîl-
riiri între şefii de guverne şi în
acelaşi timp şi conferinţa la ni­
vel înalt a puterilor apusene în
scopul pregătirii convorbirilor
la nivel înalt Est-Veşt. In ca­
drul acestei intense activităţi di­ conducători occidentali. De
plomatice se situează şi vizita
pe care Selvvyn Lloyd, minis­
trul Afacerilor Externe al Ma­
rii Britanii a întreprins-o la
Paris.
La bază acestei vizite au stat
3 obiective: 1) Punerea de a-
cord ă poziţiei celor două ţări
'iţă' de conferinţa la nivel
¦alt; 2) Aplanarea conflictului
dintre principalii protagonişti ai
pieţii comune şi ai zonei liberu­
lui schimb — Franţa şi respec­
tiv Anglia; 3) Diminuarea di­
vergenţelor din sinul coaliţiei
Atlantice.
Să analizăm vizita lui Selvvyn
Lloyd tocmai în lumina acestor
aspecte ale relaţiilor anglo-tran-
ceze. Au reuşit aceste convorbiri
să a.planeze divergenţele dintre
cele două ţări ? Răspunsul este în-
tr-o ’ mică măsură pozitiv. In­
tr-adevăr, după cum reiese din
declaraţiile făcute după încheie­
rea vizitei şi unele comentarii
ale presei.în prima problemă,
cea a poziţiei celor două ţări
?X
membrii brigăzii s-au înche­
gat relaţii tovărăşeşti, de bu­
nă înţelegere, de prietenie,
de stimă reciprocă. Rezulta­
tul ? In fiecare zi extragerea
de multe tone de cărbune în
afara planului. Dacă secto­
Conducerea sectorului s-a
gîndit însă şi la fosta briga­
dă a lui Koos. Oamenii de
aici du dat totdeauna dovadă
de multă dîrzenie, hărnicie
şi conştiinciozitate. Aşa că
alegerea unui nou şef de
brigadă n-a fost deloc uşoa­
ră. Pînă la urmă, în fruntea
alegerea a fost şi de astă da­
tă bună, o confirmă realiză­
rile valoroase obţinute pînă
acum.
Koos nu s-a despărţit defi­
nitiv de foştii săi ortaci. El
caută s'ă-i întîlnească cît mai
des, stă de vorbă cu ei, îi
sfătuieşte. Acest lucru îl face
în special cu Gîrea. II ştie
pe acesta priceput şi om de
nădejde, dar mai ştie şi fap­
tul câ-i tînăr. Aşa că-l in­
struieşte şi pe mai departe, ca
şi cînd ar face parte din a-
ceeaşi brigadă.
Iar atunci cind Koos, prea
ocupat, nu-l poate întîlni, Gî­
rea îl caută şi îi „raportează“
situaţia. Aşa s-a obişnuit şi
i-ar fi greu altfel.
N. A.
fa 1.070.000 lei. Dintr-un cal­
cul operativ, rezultă că anga­
jamentul în ce priveşte econo­
miile a fost depăşit încă de la
jumătatea lunii octombrie.
Aceste rezultate au putut fi
obţinute datorită îndrumării
organizaţiei de partid şi prin-
tr-o judicioasă organizare a
procesului de producţie, prin
conducerea cu competenţă
a întrecerii socialiste, prin-
tr-o strânsă legătură în­
tre conducerea secţiei şi comi­
tetul sindicali. De asemenea, bi­
roul organizaţiei de bază — se­
cretar tov. Gheorghe Pop — în­ Cu ocazia consfătuirii de pro­
drumând în permanenţă activita-.
tea organizaţiilor de masă din
secţie şi pe lucrători la locurile
de muncă, a repartizat în fie­
care echipă de turnători şi oîte
un memhru sau candidat de par­ desfăşurată în luna octombrie.
tid, care, prin munca lor, aduc
o contribuţie de seamă 1a rea­
lizarea sarcinilor de plan.
In perioada amintită, nume­
roşi muncitori s-au evidenţiat în 3.800 lei.
faţă de conferinţa la nivel
înalt, s-a ajuns la un acord. Du­
pă oum .se ştie, în această pro­
blemă poziţiile celor două părţi
erau diametral opuse. Mac­
millan cerea ca conferinţa la ni­
vel înalt să fie convocată cît
mai curînd posibil, iar De
Gaulle se pronunţa pentru ţine­
rea ei după întâlnirile sale ou
N. S. Hruşoiov şi o serie de
Gaulle spera în acest fel ca în
răstimpul creat pînă la întîlni-
rea la nivel înalt
să-şi consolide­
ze poziţia pe
plan extern şi
intern, să ajun­
gă la o rezolva­
re într-un fel sau altul a con­
flictului din Algeria, să experi­
menteze propriile bombe .ato­
mice. După cum reiese din de­
claraţiile celor doi miniştri de
Externe, în această problemă
s-a ajuns la un acord între Pa­
ris şi Londra în sensul că gu­
vernul englez a acceptat punctul
de vedere francez.
Dar în celelalte două proble­
me s-a realizat oare vreun pro­
gres ? Declaraţiile evazive ale
celor doi miniştri de Externe a-
rată că în aceste domenii per­
sistă aceleaşi deosebiri de ve­
deri. In primul rînd în ceea ce
priveşte aplanarea conflictului
dintre piaţa comună şi zona li-
'beriiilui schimb, s-a anunţat ca
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
¦BBMBBngaaBBMM
Y IE Y E G SRI A M\ SE SE X Y E SRI N E
Sosirea ia Moscova a Vizita com pozitorilor sovietici
preşedintelui Republicii şi
în S. II. A.
guvernului din Guineea
MOSCOVA (Agerpres). TASS NEW YORK (Agerpres). — dirijat de compozitor. Reacţia'
anunţă : Seku Ture, preşedintele TASS anunţă : De patru săptă- spectatorilor a fost atît de en­
mînl se află în S.U.A, un grup tuziastă încît orchestra din Bos­
Republicii şi guvernului din de cunoscuţi compozitori sovie­ ton a interpretat pentru a doua
Guineea, oare a sosit Ia Mos­ tici. Ei au petrecut cîteva zile oară această lucrare muzicală.
cova, a lost întâmpinat pe aero­
portul Vnukovo de Kliment Vo-
rcşilov, preşedintele Prezidiului la Boston, unde s-au întâlnit cu Datorită succesului uriaş al
Sovietului Suprem al U.R.S.S., reprezentanţi ai cercurilor muzi-, acestor concerte, orchestra din
Nîkol'ai Ignatov, Frai Kozlov, cale din oraş. In cinstea oas­ Boston, dă la New York încă
Nuri'tdin Muhitdinov, Mihalţ peţilor din Uniunea Sovietică, două concerte cuprinzînd lu­
Suslov,. Ekatşrina ' Furţeva şi orchestra simfonică din Boston crări ale compozitorilor sovie­
alte persoane oficiale.
Pe. aeroport au fost de ase­ a făcut pentru prima dată mo­ tici.
menea de faţă membri ai corpu­ dificări în programul concerte­ La 16 noiembrie compozitorii
lui diplomatic, Seidu Konte, am­ lor sale întocmit pe tot anul, sovietici s-au întors la New
basadorul Republicii Guineea, şi a programat două concerte York. In ultimele două zile mu­
ziarişti. speciale cu lucrări aie compozi­ zicienii sovietici au fost progra­
torilor sovietici. maţi la posturile de televiziune
împreună cu preşedintele Se-
ku Ture au sosit soţia sa, Sai-
fujaye Dia'flo, preşedintele A- Pentru a patra oară în cei şi de radio, au vizitat univer­
dunării Naţionale, ou soţia, 79 de ani de existenţă, orchestra sitatea Columbia, s-au întîlnif
Keita Fodeba, ministrul Afa­ simfonică din Boston a bisat o cu oameni de cultură din S.U.A.
cerilor Interne şi Securităţii, lucrare muzicală îa cererea pu­ In cadrul convorbirilor com­
precum şi alte persoane. blicului.
pozitorii sovietici şi americani
VWVWVWVSA/» Kliment Voroşilov a rostit o Aceasta a avut loc la Boston au căzut de acord cu privire la
cuvântare de salut adresată pre­
Andrei Csiki şi loan Drăgoi, lucrează ta presa mecanică\ şedintelui Seku Ture. cu prilejul interpretării concer­ schimbul de opere ale tinerilor
i
a fabricii de teracotă din Deva.. Ei îşi depăşesc în fiecare lună]
El a subliniat că poporul tului pentru violoncel al com­ compozitori sovietici şi ameri­
norma în medie cu 9—10. la şu tă. ’ <
sovietic salută pe reprezentanţii pozitorului sovietic Kabalevski, cani într-un viitor apropiat.
Clişeul nostru îi înfăţişează la locul de muncă, ^
poporului din Guineea oare a
pus capăt cu curaj. şi hotărîre
U n bilanţ rodnic dependenţei coloniale şi păşeş­ Şomajul şi mizeria — „un cancer
te în prezent pe calea dezvol­
Zilele trecute a avut loc o se­ în care s-au. desfăşurat' lucră­ tării Independente. primejdios penfru viitorul Statelor Unite“
siune a statului popular comu­ rile de interes obştesc cu .spri­ In ouvîntarea sa' de răspuns,
nal Lunca Cernii din raionul jinul cetăţenilor şi contribuţia
Haţeg. La sesiune au luat parte bănească a acestora. S;-a arătat preşedintele Seku Ture a subli­ NEW YORK (Agerpres). Revista pe care le are pentru muncitori pro­
toţi deputaţii precum şi cadrele de pildă, că pînă în prezent an gresul tehnic, in 1937, industria mi­
didactice din raza comunei. Cu fcst construite o şcoală de 4 ani niat. că poporul din Guineea pre­ „United Mine Worker Journal“, edi­ nieră folosea 491.861 muncitori, în
această ocazie, tovarăşul depu­ în satul .Meria, un cămin cul­ timp ce în 1957, pentru o producţie a-
tat Tudor Popa a prezentat un tural în. satul • Negoi, up inter­ ţuieşte prietenia şi relaţiile stabi­ tată de sindicatul minerilor din S.U.A., proape egală, în mine lucrau doar
referat privind realizarea contri­ nat pe lîngă şcoala de 7 ani de 228.635 mineri. „Aceşti şomeri, a spus
buţiei voluntare. In referat s-¦? fa centrul'de comună şi altele. lite între Uniunea Sovietică şi a dat publicităţii textul unei declara­ Widman, sînt victimele războiului eco-;
tăcut o analiză a modului cum Pe marginea referatului s-au nomic inerent economiei liberei între­
s-a organizat strîngerea con­ purtat discuţii în care napi mulţi Republica Guineea. „Preţuim, a ţii pe care Michel Widman, preşe-
tribuţiei voluntare cît şi felul deputaţi şi invitaţi Ia sesiune au spus el, sprijinul moral, mate­ i dintele adjunct al sindicatului, a fă­
rial şi diplomatic pe care îl a- cut-o Comisiei senatoriale pentru pro­
oordaţi statului nostru“.
blemele şomajului. Widman a arătat
Seku Ture a spus că Africa că în condiţiile economiei americane, prinderi existente la noi“. Numai în
făcut anumite recomandări în este ferm hotărâtă să nimicească şomajul larg răspîndit şi mizeria re­ minele de antracit, faţă de 100.000 de
vederea îmbunătăţirii muncii colonialismul şi să întărească prezintă „un cancer primejdios pentru muncitori care lucrau între 1930—
de viitor. relaţiile de prietenie cu. toate viitorul Statelor Unite". Subliniind că 1940, lucrează astăzi doar 20.000.
ţările. în registrele sindicatului sînt trecuţi
mod deosebit. Antrenat în între­ In încheierea lucrărilor, se­ (10.000 de mineri şomeri, oare de Vicepreşedintele sindicatului a recu­
cerea socialistă,. tov. Ioachjm siunea sfatului popular comunal Un nou eşec am erican multă vreme caută în zadar -de lu­ noscut că organizaţia sindicală nu a
Speriosu, de exemplu, care lu­ a adoptat o hotărîre ,înrcare s-aţl cru, Widman a expus urmările nefaste făcut prea mult pentru a-i ajuta pe
crează la oala de 11 m.c., dă prevăzut o seamă ; de . măsuri WASHINGTON (Agerpres). mineri. Sindicatul s-a mulţumit „să
lucrări de cea mai bună calita­ care să 'ducă la terminarea cît La 18 noiembrie Ia centrul de ‘ CIBEM IH BBBflEE recunoască faptul că minerii trebuie
te, turnarea făcîndu-se ta timp. mai grabnică a căminului cultu­ lansare de pe insula Sallops, să facă faţă luptei aspre a pieţei".
El este şi primul muncitor din ral din-Lunca Cernii Inferi­ statul Virginia, a fost lansată c 22 NOIEMBRIE 1959 Rezultatul mecanizării minelor a fost
secţie care a cerut îmbunătăţi­ oară, a şcolilor din satele Do­ rachetă americană cu 5 trepte, DEVA: Viaţa e în mîinile că 60 la sută din locurile de muncă
rea normei la podurile de turna­ ru'l Alunului şi Prunişor, pire- numită „Strongarm“ purtînd in­ tale; ALBA IULIA: Prima me­ au dispărut
re pentru oţelărie.- Acum, timpul .cum: si a .altor'.lucrări. ........... strumente menite să furnizeze lodie ; Grădinarul spaniol;
de turnare este redus cu o oră. date în legătură cu traiectoria BRAD: Pagini de vitejie; I- Intr-un editorial consacrat declara­
... proiectilelor balistice. La li) no­ LIA: Ivan Brovkln se însoară ; ţiei iui Widman, revista „United Mine
PETRU DIACONU iembrie armată americană a a- ORĂŞTIE : Casa liniştită ; Pe Worker Journal" scrie printre altele:
ION PADUREANli nunţat că „din cauza unor difi­ Donul liniştit; HUNEDOARA : Intr-o economie în curs de dezvoltare
cultăţi tehnice“ experienţa a Trapez; HAŢEG: Burghe­ muncitorii concediaţi dintr-un loc sînt
corespondent> • eşuat, deoarece a treia treaptă zul gentilom ; PETROŞANI: şi trebuie să fie absorbiţi în alte in­
a rachetei nu a luat foc. dustrii noi. Acest lucru nu se va în-
-m - tîmpl.a însă nici cu minerii şomeri, nici
cu muncitorii din industria de auto­
mobile, din siderurgie şi din nenu­
Consfătuire de producţie amp b o s b â m u l d e Prietenul regăsit; Kociubei; mărate alte industrii ale S.U.A. lată
SE B E Ş: Nevăzut, necunos­ de ce problema nu se limitează la in­
Pentru a obţine în viitor cut ; SIMERIA: Pe drumurile dustria oarboniferă, de autonfobile sau
realizări şi mai mari în lupta
ducţie ce a avut loc zilele tre­ pentru îndeplinirea planului şi 22 NOIEMBRIE 1959 României; LONEA : Intre noi a oţelului. Este o problemă naţională
cute la atelierul L regional înfăptuirea de economii, munci­ PROGRAMUL I: 7,15 Con­ părinţii; TEIUŞ : Patru paşi
C.F.R. din Alba Iulia s-a tăcut bi­ torii fruntaşi Simion Oniţa, Şte­ cert de dimineaţă; 8ţ00 Muzi­ în nori; ZLATNA : Prima z i ; care afectează însuşi sistemul nostru".
lanţul realizărilor obţinute de fan Socaci, Vasile Sălăgeam, Sa­ că populară românească din di­ BARU MARE: Pe drumurile
colectivul de muncă al acestui bin Dărămuş şi alţii, şi-au luat ferite regiuni ale ţăirii; 8,34 României; APOLDU DE SUS : A nunf
atelier în întrecerea socialista angajamente valoroase privind
confecţionarea unui număr mare Se aduce la cunvoştinţa ce­
de piese prin muncă voluntară. Sonatele nr. 1 în Sol major şi Povestea unui om adevărat; lor Interesaţi, rezultatele
concursului pentru ocuparea
Astfel, s-a constatat că planul IOAN RUSU nr. 2 în La major de Rossini; GÂLAN : Kociubei. posturilor de medic de cir­
de producţie pe luna octombrie corespondent 9,00 Teatru la microfon pentru cumscripţie urbană din regi­
a fost depăşit cu 25 la sută. unea Hunedoara, care a avut
iar la preţul de cost s-a înre­ copii: „Guvîntul de pionier“ ; loc la Deva, în zilele de 16
gistrat o economie de peste şi 17 noiembrie 1959.
10,20 Muzică instrumentală; &mLfk m m m im k MEDICINĂ GENERALĂ CU
.11,30 Constructori şi construc­
ţii: Baia Mare; 12,15 Din Centrul meteorologic Deva, PROFIL DE ADULŢI
versurile tinerilor noştri poeţi; comunică timpul probabil: 1. Dr. Munteanu Cornel
13,10 De toate pentru to ţi; 14,30 2. Dr. Retliy Irina
Program interpretat de cîntă- PENTRU 24 ORE 3. Dr. Petruţescu Ulpiu
reţi romîni de operă; 15,30Mu­ Vremea se menţine schimbă­ 4. Dr. Magda Eugen
5. Dr. Codreanu Gheorghe
var continua „schimburile de îndeobşte cunoscut principala zică ; 17,00 La şezătoare; 18,00 toare cu cerul mai mult noros. 6. Dr. Chiriaoescu Margareta
Drumeţii veseli; 19,05 Muzică Vor cădea ploi slabe, Izolate. MEDICINA GENERALĂ CU
vederi". Deci concluzia care se cauză a acestor divergenţe con­ i distractivă românească; 19,30 Temperatura staţionară, ziua în­
Teatru la microfon : studioul ac­ tre 7— 12 grade, iar noaptea în­ PROFIL DE PEDIATRIE
impune arată că în această pro stă în aceea că Franţa doreşte torului amator prezintă : „Gre­ tre 0—5 grade. Vînt potrivit din 1. Dr. Cristea Roinulus
şelile lui Sebastian Fünfling" de sectorul sud şi sud-vest. Dimi­ 2. Dr. Cristea Elena
blemă vechile divergenţe nu au să aibă o mai mare pondere în 3. Dr. Lăpădatu Mari a
fost înlăturate. Anglia fiind le­ conducerea1 N.A.T.O. alături de
gată prin sistemul tarifelor pre­ S.U.A. şî Anglia, prin formarea G. Bayerl; 20,30 Gîntă Vico To­ neaţa pîclă şi ceaţă.
rriani ; 22,30 Muzică de cameră PENTRU’URMĂTOARELE
ferenţiale de ţările Common- aşa-numitului directorat cerut de de Haydn; 23,00 Muzică de 3 ZILE
vveaifth-ului nu este dispusă să De, Gaulle. Aceasta însă nu
permită ooncurenţa industrială a convine ţărilor mici a căror
ţărilor pieţii comune, în special purtătoare de' interese în daps. Vreme închisă cu cerul noros.
a Germaniei occidentale, pe pie­ N.A.T.O. este Anglia. Tocmai PROGRAMUL I I : 7,25 Cân­ Temperatura în scădere.
ţele sale tradiţionale, iar pe de acesta a fost scopul vizitei mi­ tece patriotice; 8,00 Muzică u-
altă parte nu poate neglija cere­ nistrului de Externe belgian şi
rile ţărilor Commonwealth-ului a secretarului general al şoară; 8,50 Cântecul şi jocul
de a prefera pro­ N.A.T.O. la Londra înainte de popular în creaţia compozito­
dusele lor agri­ plecarea lui Selwyn Lloyd fa rilor noştri; 9,45 Concert de
cole celor din Paris. Cele două personalităţi estradă ; 10,50 Transmisie din
piaţa comună. . au cerut ministrului de Externe sala Ateneului a concertului or­
In acelaşi timp englez, după cum a reieşit din chestrei simfonice a Filarmoni­
. prin neadararea comentariile presei occidentale,
fa piaţa comună, Anglia nu va pu­ să se ţină mai mult seama de cii de Stat „George Enesou“ ;
tea face faţă concurenţei de pe părerile ţărilor mici din ca­ 13.15 Muzică uşoară; 14,50
pieţele acestor ţări şi a-stfel va drul N.A.T.O. Ou alte cu­ La microfon: Satira şi umo­
fi nevoită să-şi reducă mult ex­ vinte să nu se admită rul; 16,00 Vorbeşte Moscova!;
portul spre ele, ceea ce va a- crearea directoratului. Faptul că 17.15 Antologie clasică: Ion
Creangă; 18,50 Carnet de re­
vea consecinţe negative asupra atît Selwyn Lloyd cît şi Gouve ¦>rr !;•. Trfr
balanţei economice şi financiare de Murville s-au abţinut 'să fa­
a ţării. Aşadar, şi după această că declaraţii în această privinţă, porter : Cu oamenii muncii în C SfiiecţvA fj& Sţfw .?emeVj
vizită Europa occidentală v.a fi denotă că nu s-a ajuns la nici o excursie ; 20,05 Romanţe şi me­
lodii lăutăreşti; 21.30 înregis­
în continuare scindată în cefe conciliere în punctele de vederi trare din' concertul Orchestrei °l Il o m de palm ea
SJ'ţhar-vJede •nxdl/yAÁfdiqenje
două organizaţii economice, anglo-franceze.
ceea ce va avea implicit şi con­ Concluzia care se impune a- Filarmonice din Brno; 22,15
Muzică de dans; 23,10 Concert
secinţe în relaţiile politice din­ rată deci clar ca misiunea^ipentru de noapte. il?]7W *wu/ e te c X n c e d e :
tre ele. oare a plecat Selwyn Lloyd la Pa­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00, idi\jq!kÎ05-uv
In ceea ce priveşte cea de a ris a fost numai în mică măsu­
treia' problemă, aceea a divergen­ ră realizată.. Ea însă nu a reuşit
ţelor din sinul coaliţiei Atlanti­ să aplaneze divergenţele directe 13,00, 19,00, 22,00, 23,52 (pro­
ce, se poate deduce cu uşurin­ dintre cele două ţări, divergen­ gramul I) 7,50, 14,00, 20,00,
ţă că nu s-a realizat nici un te care continuă să persiste.
progres esenţial. După c-um este Ţ. SILVESTRU 23,00 (programul II).