Page 71 - 1959-11
P. 71
P a g 1. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Kr. 1528
g.ŢgEKagBgaaBPBMBPmg»tv>,mwuti3EBaRmwcBfta
Comitetul Politic al Adunării Generale ju T & m ele ş l i r i • .u lt im e le ş t i r i • ju llim e le ş i i r i • u ltim e le ş t ir i •
0. N. U. a încheiat discutarea propunerii
Indiei referitoare la încetarea
experienţelor nucleare
NE-W YORK 20 (Agerpres). francez. S-au abtinut delegaţiile Amintind că S.U.A. au promis U.R.S.S.ocupă primul loc
In seara zilei de 19 noiembrie a 17 ţări. să nu reia experienţele nucleare,
Comitetul Politic al Adunării
Generale a O.N.U. a încheiat Rezultatele votului şi desfă cel puţin pînă la sfîrşitul acestui în lume în ceea
discutarea propunerii Indiei re şurarea discuţiei, la care au par an, Lodge a declarat că poziţia
feritoare Ia încetarea experienţe ticipat delegaţiile a 40 de ţări,
lor cu arma nucleară şi termo au arătat cît de imperioasă este ulterioară a guvernului ameri lungimea căilor ferate MEX1CO CITY 20 (Ager latul prezidenţial, lui Lopez Ma-
nucleară. necesitatea unei soluţionări po can în această problemă „va de pres), — TASS anunţă : La 19 teos, preşedintele Mexicului. In
zitive a acestei importante pro
Cu majoritatea covîrşitoare de bleme internaţionale. Aproape pinde de împrejurările ce se vor electrificate noiembrie Anastas Mikoian, tre Mikoian şi Mateos a avut
voturi Comitetul a aprobat două toţi delegaţii care au intervenit putea crea". Potrivit spuselor prim-vicepreşedinte ai Consiliu loc o convorbire prietenească Ia
proiecte de rezoluţie. Pentru în această problemă, cu mici ex
proiectul de rezoluţie al Austri cepţii, au cerut să se pună capăt sale, sistarea benevolă a experi lui de Miniştri al U.R.S.S,, care care au participat de aseme
ei, Suediei şi Japoniei — pus la pentru totdeauna experienţelor cu enţelor pe un timp nedetermi MOSCOVA 20 (Agerpres). — vă—Tblîs'î, oare' uneşte capitala face o vizită oficială în Mexic, nea, V. Bazikin, ambasadorul
vot primul — au votat delega armele de exterminare în masă, nat, în absenţa unui control in TASS anunţă: In prezent, U- sovietică cu Ttranscauoazia. A- a depus o coroană la Monumen U.R.S.S. în Mexic, şi M. Tello,
ţii a 76 de ţări. Delegaţiile Fran ceea ce ar deschide calea spre tul Independenţei înălţat pe una ministrul Afacerilor Externe al
ţei şi Afganistanului s-au abţi realizarea unui acord de dezar- ternaţional, nu ar contribui la niunea Sovietică ocupă primul ceastă magistrată în lungime din străzile centrale ale capita Mexicului.
nut de Ia vot. mare generală şi totală si spre lei Mexicului.
stabilirea unei păci trainice................................... " realizarea unui acord referitor loc în lume în ceea ce priveşte de 2.400 km., va ti electrificată Luîndu-şi rămas bun de Ia
Apoi a fost pus fa vot proiec După ce a depus coroana, A. preşedintele Mexicului, Anastas
tul comun de rezoluţie al celor Intervenţia reprezentantului la încetarea permanentă a unor lungimea căilor fera/te electri- în întregime în anii 1961—1962. I. Mikoian a făcut următoarea Mikoian i-a urat sănătate şi suc
24 de state. francez Jules Moch a distonat însemnare în cartea oaspeţilor ces în activitate. La rîndul său,
brutal de Intervenţiile celorlalţi astfel de experienţe. Lodge a de fioate (peste 11.000 km.). In a- După cum a fost informa,t un de onoare care depun coroane preşedintele Mexicului i-a făcut
Spre deosebire de prima, a- delegaţi. Punînd la îndoială da clarat de asemenea că sistarea oest an au fost electrificaţi apro corespondent al agenţiei TASS, Ia Monumentul Independenţei : lui Anastas Mikoian cele mai
ximativ 2.000 km., iar în anul la Comitetul de' Stat al Plani „Consider că este o înaltă cinste bune urări şi şi-a exprimat spe
ceastă rezoluţie are un caracter tele ştiinţifice despre consecin experienţelor „este incompatibilă 1960, s-a planificat electrifioa- ficării de pe lîngă Consiliul de pentru mine să aduc din partea ranţa că îi va fi plăcută vizita
cu c__e__r_i_n__ţ_e__l_e_____s__e_c__u__r__i_t_ă__ţ_i_i_____n__aLţi i_o_n__a rea a încă 2.150 km. caile ferată. Miniştri al U.R.S.S., sectorul poporului sovietic un omagiu e- în Mexic.
mai concret. Ea cere încheierea ţele radiaţiei atomice, Moch a le". Nu întîmplător atunci cînd roilor naţionali ai luptei pentru
libertatea şi independenţa Me Răspunzînd la întrebările nu
urgentă a unui acord cu privi susţinut că experimentarea ar a fost pus Ia vot proiectul de Se prevede printre altele, e- magistralei Tnans-siberiene Mos xicului. A. I. Mikoian, 19 no meroşilor corespondenţi care
rezoluţie al celor 24 de state de lectrjficarea cîtorva sectoare ale covă—Irkuţk în lungime de iembrie 1959". l-au înconjurat Ia ieşirea din
re fa încetarea experienţelor nu mei nucleare de către Franţa nu legaţia americană s-a abţinut. magistralei meridionale Mosco-8* 5.300 km., a cărui electrificare sala de primire a preşedintelui,
A. I. Mikoian însoţit de S. Anastas Mikoian a relevat că în
cleare şi termonucleare în con ar fi cîtuşi de puţin primejdioa este prevăzută în primă jumăta Borisov, locţiitor al ministrului cursul discuţiei cu preşedintele,
Comerţului Exterior al U.R.S.S., au fost abordate probleme ale
diţiile unui control internaţional să pentru omenire şi a lăsat să Ziîîiacus demască maşinaţiile te a anului 1960, va deveni cea şi de V. Bazikin, ambasadorul relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Me
forfelor revanşarde de Ia Bonn U.R.S.S. în Mexic, a făcut a- xic, precum şi prob'eme inter
eficient. Adunarea îşi exprimă se înţeleagă că guvernul fran mai lungă cale ferată electrică poi o vizită lui Râul Salinas,
din lume. Această linie electrică ministrul Industriei şi Comerţu naţionale reprezenîînd interes
de asemenea speranţa că marile cez nu se consideră legat prin lui al Mexicului. între ei a avut pentru ambele părţi.
LONDRA 20 (Agerpres). — 8 ani el a lăsat să se înţeleagă care uneşte regiunile centrale loc o convorbire care s-a des
puteri vor încheia un acord în nici un fel de angajamente. Deputatul laburist Zilliacus pu clar că doreşte reuniiicarea Ger făşurat într-o atmosferă caldă De Ia palatul prezidenţial,
blică un articol în ziarul „Daily maniei pe baza propriilor sade ale Uniunii Sovietice cu Sibe
acest sens într-un viitor apropi Cuvîntarea delegatului S.U.A.. Worker" în oare demască maşi ria de răsărit va fi de două ori şi prietenească. Anastas Mikoian s-a îndreptat
naţiile forţelor revanşarde din condiţii şi doreşte să extindă mai mare decît cea mai lungă
at şi cheamă toate ţările să se Lodge, s-a deosebit şi ea în mod Germania occidentală. actualele frontiere ale tării. De oale ferată electrică existentă în In aceeaşi zi, Anastas Mik'o- spre clădirea congresului Mexi
atunci, concepţiile cancelarului prezent şi oare străbate de la ră
abţină de Ia efectuarea experi vizibil, prin spiritul şi ideile ex Nu este un secret de ce Ade- vest-german nu s-au schimbat. sărit la apus aproape toată A- cului, pentru a avea o întreve
nauer caută să obţină arma nu merioa de nord.
enţelor atomice. Acest proiect de primate în ea, de atmosfera ce cleară şi nu vrea tratative paş „In timp ce Adenauer caută
nice. scrie Zilliacus. încă acum să-şi atingă scopul, scrie în con In răsărit sînt transportate
rezoluţie a întrunit voturile a 60 a predominat în Comitet la dis tinuare Zilliacus, foştii generali continuu materiale pentru uzi
îm potriva nazişti şi foştii ofiţeri din tru nele şi marile centrale electrice
de delegaţi. împotriva sa nu cutarea acestei probleme. pele S.S., care deţin în prezent care se construiesc, iar În sens
a votat decît reprezentantul experim entării bombei posturi de comandă în Bundes invers, se transportă milioane ian si persoanele care-1 însoţesc dere cu membri ai senatului me
atomice în Sahara
wehr. devin din ce în ce mai de tone de cărbune siberian, au făcut o vizită oficială la pa xican.
insolenţi“. grîu de pe pământurile desţele
U d u n a m L»esra©B*&iiă a O» Ü. II»
a a d o p ta t (pexoliflţia in ACCRA 20 (Agerpres)'. — Un Zilliacus declară că a înzestra nite, cherestea, metale neferoa Oamenii muncii din ag ricu ltu ra R. S. S. Uzbece
dezaPRTOăr'ii g e n e ra i© şi totaS© grup de partizani ai păcii au armata Iui Adenauer cu arma au vîndut statu lu i peste 3.000.000 tone
hotărît ca la 21 decembrie să se. Electrificarea va permite să de bumbac brut
plece în Sahara pentru a pro nucleară şi a încuraja poziţiile se mărească considerabil capa
testa prin prezenta lor împo sale constituie o crimă împotri citatea de trafic a acestei ar
va civilizaţiei şi omenirii. tere.
NEW YORK 20 (Agerpres). etape şi alte propuneri şj suges triva proiectului francez de a Acfiuni organizate de S.U.A. A40SGOVA 20 (Agerpres). 104.000 tone mai mult decît în
— In şedinţa plenară de vineri tii făcute în cursul dezbaterilor. experimenta bomba atomică în TASS anunţă : Anul acesta oa întreg anul 1958.
dimineaţa, Adunarea Generală a această regiune. împotriva luptei de independentă menii muncii din agricultura
O.N.U. a adoptat în unanimita Rezoluţia exprimă speranţa R. S. S. Uzbece au vîndut sta Intr-o telegramă adresată
te rezoluţia aprobată de către că vor fi elaborate în amănun Din acest grup tac parte trei din Porto Rico tului peste 3.000.000 tone de G.C. al Partidului Comunist din
Comitetul Politic, care transmi ţime măsuri care vor duce la englezi, printre care şi reveren bumbac brut. Aproape 90 la R.S.S. Uzbecă şi Consiliului de
te pentru un examen aprofun un acord în cel mai scurt timp dul Michael Scott, doi americani, SAN JUAN 20 (Agerpres). — A- ţiile şi ameninţările nu vor speria pe sută din bumbacul vîndut este Miniştri al Uzbekistanului, Co
dat Comitetului celor 10 puteri, posibil. un indian. 7 ghanezi, un nige genţia Prensa Latina transmite infor cei ce luptă pentru eliberarea ţării. de calitate superioară. mitetul Central al P.C.U.S. şi
care se va întruni Ia Geneva în rian şi un francez. La mitingul maţii privitoare la acţiunile organizate Lupta pentru independenţă, a spus el, Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.
1960, propunerile sovietice pen Această rezoluţie, elaborată care a avut loc. la Accra în sea de Statele Unite cu scopul de a con se va dezvolta independent de acţiu In acest an cultivatorii de au felicitat pe oamenii muncii
tru „dezarmarea generală şi to în urma tratativelor Est-Vest, a ra zilei de 19 noiembrie, mem tracara lupta pentru independenţă ca. nile poliţieneşti şi ale comisiei con bumbac din Uzbekistan au şi de la sovhozurile şi de la col
tală" prezentate Adunării Gene fost prezentată Comitetului Po- brii acestui grup au luat cuvin- re se intensifică în Porto Rico. In le gresului american. Bras a chemat recoltat cu 450.000 tone de bum hozurile din Uzbekistan cu pri
rale a O.N.U. Au fost de ase tul, exprimîndu-şi hotărîrea de gătură cu marile demonstraţii anti- populaţia portorioană să nu răspundă bac mai mult decît în aceeaşi lejul acestei victorii importan
menea înaintate spre examinare Jitic de către 82 de membri ai a lupta împotrivă exploziei nu americane care au avut loc în Porto la întrebările comisiei. perioadă a anului Irecut şi cu te.
planul britanic de dezarmare pe cleare puse Ia cale de Franţa. Rico, congresul S.U.A. a hotărît să tri
O.N.U,, fapt fără precedent în mită aci o comisie oare „să ancheteze
„Africa de sud un regat
întreaga istorie a Organizaţiei ai spaim ei“
Naţiunilor Unite.
 fosf adopfafă rezoluţia prin care ADDIS ABEBA 20 (Ager activitatea subversivă şi infiltraţiile
se cere Franfei să renunfe pres). — „Africa de sud este un comuniste în rîndul cercurilor care cer
regat al spaimei“, scrie în pa o schimbare a situaţiei politice de aci“.
la proiectatele experienţe nucleare ginile ziarului „Erhyopian He Comisia a sosit la 19 noiembrie la
rald“, businessmanul vest-ger- San Juan şi a început audierile.
NEW YORK 20 (Agerpres). ţei să se abţină de la efectua- man Arthur Bernhard, care este Val de greve in lumea capitalistă
— In cursul şedinţei plenare de rea acestor experienţe. Rezolu- de doi ani reprezentantul unei Juan Adari Bras, secretarul executiv
vineri dimineaţă, Adunarea Ge- fia a întrunit 51 de voturi pen- firme vest-germane în Africa de al mişcării de independenţă portori- S.U. A. S.U.A. au început să se mani închis. După cum a declarat
nerală a O.N.U. a adoptat cu tru. 16 contra. S-au înregistrat sud-vest şi în Uniunea sud-aîri- cane, a făcut o declaraţie în care a feste simptomele calificate de e- preşedintele Federaţiei industri
o majoritate de două treimi, re- 15 abţineri. In Comitetul Poli - cană. Bernhard, care se află în subliniat că autorităţile, sprijinind pla NEW YORK 20 (Agerpres). conomiştii americani drept „de aşilor irlandezi, continuarea gre
zoluţia privind proiectatele ex- tic această rezoluţie obţinuse 46 prezent la Addis Abeba, vorbeş nurile S.U.A,, caută să creeze în în Ziarul „New York Times" re zastru economic", printre care vei se va răsfrînge în mod seri
perienţe nucleare franceze în de voturi pentru, numărul votu- te în articolul său despre crun treaga ţară o atmosferă de Icroare latează că greva din industria os asupra a 90 de întreprinderi.
Sahara, prin care se cere Fran- rilor contra fiind de 26 ta asuprire rasială a populaţiei pentru a împiedica ţinerea conferinţei americană a cuprului care a in ziarul relatează închiderea unui Greva muncitorilor de la uzina
locale din aceste regiuni afri de constituire a mişcării de indepen trat în cea de a 4-a lună, a pa mare număr de industrii care fo de automobile a firmei „British
O nouă bandă de excroci cane. „Africanii, scrie el, sînt denţă stabilită pentru sfîrşitul lui no ralizat peste 80 la sută din a- losesc cuprul ca materie primă Motor Corporation"1^ din Bir-
d e s c o p e rită la N e w Y ork trataţi mai rău decît robii". In iembrie. El s-a referit ia măsurile po ceastă industrie. In momentul şi noi concedieri.
liţieneşti luate în ultimele zile, printre de faţă numărul muncitorilor mingham a dus la scăderea ver
NEW YORK (Agerpres). — de excroci in care erau impli- articol se arată că africanii sînt care instalarea unor masive gărzi po grevişti a depăşit 30.000. Pers Anglia tiginoasă a volumului producţiei
După cum relatează presa a- câţi nu numai măcelari, dar şi. liţieneşti în jurul clădirilor guverna pectivele reluării lucrului sînt
mericană, un nou scandal de inspectori ai serviciului de ve- privaţi în mod intenţionat de mentale şi în special a sediului unde extrem de slabe, deoarece patro LONDRA 20 (Agerpres) Gre în numeroase întreprinderi ale
proporţii a ieşit la iveală la rificare a măsurilor şi greutăţi- funcţionează comisia americană, pa va celor 1.500 de muncitori de acestei companii. In prezent în
New York. După ce au aflat că lor din New York. Activitatea posibilitatea de a realiza un trulele care circulă neîntrerupt la San natul reiuză sporirea salariilor la centrele de distribuire a ben întreprinderile companiei „Bri
popularele jocuri televizate au acestei reţele era concentrată Juan şi în celelalte oraşe, precum şi şi, imitînd societăţile siderurgi zinei din Dublin, care cer ma tish Mol. Cornoration" nu lu
fost 'trucate, newyorkezii află a- asupra falsificării cintarelor si progres simţitor în domeniul în- suspendarea tuturor permisiilor în po ce, caută să restrîngă drepturi crează decît aproximativ 4.000
cum că acelaşi lucru s-a intim- a calităţii cărnii. Ca urmare a liţie. Bras a subliniat că „se încearcă le sindicatului în această indus jorarea salariilor, a intrat în a de muncitori.
plat şi cu clntarele măcelarilor anchetei, Fred Lowgharn, direc- văţămîntuluî, agriculturii, indus terorizarea celor care luptă pentru in trie.
din oraşul lor. O anchetă înce- torul serviciului de măsuri şi triei, ocrotirii sănătăţii si aproa dependenţa şi încetăţenirea în rîndul 6-a zi. Datorită acestei greve o ¦ir
pută săptămîna trecută de către greutăţi al oraşului, a fost sus- opiniei publice a ideii că propaganda Ziarul „New York Times"
municipalitatea din New York pendat şi arestat. El conduce pe în toate celelalte domenii ale pentru eliberarea Porto Ricoului ar fi arată că efectul grevei începe să mare parte a transportului auto LONDRA 20 (Agerpres). La
a descoperit o adevărată reţea serviciul său de 14 ani. cunoaşterii. o crimă. Bras a avertizat că persecu se resimtă puternic în mai multe suferă din cauza lipsei de ben 19 noiembrie, peste 200 de su
regiuni. Astfel, în 12 state ale
Bernhard arată că populaţia a- zină. Ca urmare a grevei aero dori de la şantierele navale ale
dromul din Shannon, care deser companiei „Harland And Wclt"
fricană locală trebuie să plăteas veşte traseele internaţionale, s-a
au declarat grevă cerînd majo
că chirii mari pentru ceva care
seamănă a locuinţă
rarea salariilor.
/ « înjîmpinarea celeide-a In aceeaşi zi au încetat lucrul
şoferii de autocamioane de la
a eliberării Albaniei uzina pentru asamblarea caro
seriilor de automobile a compa
niei ,Morris Motors" din Co-
Zeci de înfreprinderi fruntaşe în brigăzi rămase în a fost lichidat în rîndurile popu ventry. Greviştii cer îmbunătă
urmă. laţiei pînă la 40 de ani. Mulţi ţirea con d irih n r de muncă.
cu planulanual foşti neştiutori de carte termină, Kenya
îndeplinit sau urmează, cursurile şcolilor
Dezvoltarea NEW YORK 21 (Agerpres)'.
După cum a anunţat corespon
învăfămînftflui seral şi de diferite grade. dentul din Nairobi (capitala Ke-
nyei) al agenţiei UPI, cei peste
TIRANA 20 (Agerpres). Oa prin corespondenfă N oile studiouri aie 20.000 de feroviari africani din
menii muncii din Albania se Kenya care cer îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă şi majora
pregătesc să sărbătorească la Larga reţea de învăţămint radiodifuziunii rea salariilor au intrat în cea
29 noiembrie in condiţiile unui pentru adulţi creată în Albania de-a 8-a zi dc grevă.
înalt avînt de muncă şi politic oferă oamenilor muncii posibili din Tirana
cea de-a 15-a aniversare a eli tatea de a frecventa cu uşurinţă In semn de solidaritate cu
berării ţării lor de sub cotropi cursurile şcolilor de toate gra La Tirana s-a început con greviştii au declarat grevă şi fe
torii fascişti. dele. In acest an, cursurile se- struirea noilor studiouri ale ra- roviarii din Uganda.
rale şi cele prin corespondenţă
Peste 50 de întreprinderi in diodifuziunii albaneze. Proiectul Turcia
dustriale au comunicat că au în sînt frecventate de aproximativ acestor studiouri a fost pus la.
deplinit înainte de termen pla 25.000 de persoane. Statul acor punct în Uniunea Sovietică. Ele ISTANBUL 20 (Agerpres).
nul celui de-al 4-lea an al celui dă mari înlesniri muncitorilor vor fi înzestrate cu cele mai mo
care vor să-şi continue studiile derne aparate şi utilaje tehni După cum relatează ziarul „Ak-
de-ai doilea cincinal. Sute de şi anume concedii pentru consul ce care au fost dăruite Alba
taţii cu proiesorii şi pentru a-şi niei de către Uniunea Sovieti sham", 300 de muncitori portu
brigăzi luptă pentru titlul de o- da examenele, un program de că. După construirea şi dai ea
muncă redus în zilele de şcoa in folosinţă a noilor studiouri, ari din lskenderum au declarat
noare de „brigadă a celei de-a lă, fără reducerea salariului. postul de radio Tirana va pu
tea transmite simultan puia la grevă în legătură cu refuzul con
15-a aniversări a eliberării“. In Cursurile serale au luat o patru emisiuni. Noua clădire va
mare dezvoltare in Albania da cuprinde 12 studiouri. ducerii portului de a satisface
multe întreprinderi, fruntaşii în torită faptului că analfabetismul
In luna octombrie a avut ioc la Paris o demonstraţie a foştilor combatanţi din timpul cerinţele docherilor cu privire la
producţie urmează exemplul îmbunătăţirea ¦condiţiilor de
războiului, cărora li s-au suprimat pensiile. In loto: Demonstraţia foştilor combatanţi pe muncă.
muncitoarei sovietice Valentina
Avenue de l’Ope.a din Paris. ___________ ___________
Ga'ganova şi trec din brigăzi
in fo rm aprobării ü irfcpu.m 'üenerale IM.I.R. nr. !!30.3*9 din Ü noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea P oligrafică „1 Mai“ — Deva
Redacţia fl administraţia ziarutui s str. 6 Martie ar. 9. Ielelon: 188; 189 j 75. laxa plătită In num ,.,