Page 73 - 1959-11

Pag. 2 fcacr-aSa P R V 0 E 1tio & ftím m i w r Nt. 1529

,.:----- - - - vY^ . g

L a la m in o ru l d e 8 0 0 m m . NOTE Ş1 COMENTARII

Agitatori fruntaşi în lupta Lucrări tărăgănate

pentru reducerea rebuturilor L a Ghelar, au fost alocate Dar şi cu această întîrziere
în acest an fonduri pentru de 16 zile lucrările puteau să
Agitatorii sînt oameni plini de iniţiativă. Ei mai cu spor. Toate acestea ca şi exemplul lor MANOLE ENC1U. (Runc- Din această cauză poezia nu se desfăşoare într-un asemenea
şor). După cîte ştim sînteţi înce­ construcţia a două clădiri tip ritm care să asigure recupera­
acţionează în mod operativ, informează oamenii personal însufleţesc în muncă pe cei alături de' pător în acest domeniu de acti­ este convingătoare. baracamente. Aceste construcţii rea răminerii în urmă. Lipsa de
asupra celor mai noi evenimente ce au loc pe vitate. Primul' contact cu ver­ Fabula „Lămpile şi becul" do­ vor asigura cazarea a circa 60 interes însă a şefului de lot Pe­
plan intern şi internaţional, intervin în mod care |uorează. < surile dvs. ne-a bucurat.. Aveţi mineri de aici. tru Dobroti şi a tehnicianului
hotărît acolo unde constată lipsuri, dau sfaturi înclinaţii înspre poezie. Reali­ vedeşte că dispuneţi de talent. Petru Fărcaş a făcut ca lucră­
şi îndeamnă oamenii să muncească mai bine, ...... ., . „ . . . > zaţi iinagini frumoase. Strofele' Ideile sînt clare şi se transpun, Lucrările de construcţie au rile să meargă în ritm de melc.
Prezentam mai jos doi din re agi a or n ( de mai jos sînt promiţătoare: uneori, în imagini izbutite. în­ fost date T.R.C.L.H.-ului, res­ In mal multe zile (20 şi 27 sep­
i crezător în posibilităţile pe care pectiv grupului 1 de şantiere tembrie, 4, 11, 18 şi 25 octom­
taşi de la laminorul de 800 mm. din Hunedoara.ţ le aveţi, e bine să munciţi mai din Deva. Aşa după cum era brie, 3, 4, 11, 13 şi 14 noiem­
stabilit în contractul încheiat în­ brie) pe şantier nu a lucrat ni­
In cuptoarele jectoarelor şi le arde. A mai La linia de la- nm m Fug umbrele nopţii; în zori, ¦ stăruitor la realizarea versului. tre cele două părţi, Exploatarea meni, deşi existau materialele
minare a lami­ minieră Ghelar şi T.R.C.L.H., şi utilajele necesare.
adînci ale lami­ constatat că fochiştii încălzesc norului de 800 Prin cedri s-ascund- speriate-.- ; ION POPA (Orăştie). In poe­ lucrările trebuiau să înceapă Ia
mm. de la G. S. zia dvs. „Scrisoare din Mun­ 1 septembrie 1959. Cu toate că Poate fi considerat acesta un
norului de 800 lingourile fără a ţine seama de Hunedoara lu­ Departe, departe, prin tulburii nori ţii Tatră" se observă că sînteţi s-au asigurat condiţii de lucru ritm normal de lucru, care să
crează ca şef de puternic influenţat de versul şi timpul a fost favorabil, lu­ asigure îndeplinirea la timp a
mm. de la C. S. calitatea oţelului şi nu respectă echipă laminato- Lumina, .sfioasă, străbate. marelui nostru clasic George crările au început Ia... 16 sep­ unei sarcini contractuale ? Desi­
rul Ioan Miclea. Coşbuc. Trebuie însă treptat, tembrie. gur că nu ! Atunci ce aşteaptă
Hunedoara tocul temperatura la care trebuie în­ Reducerea rebu- Pe zare se-ntiride o dungă de jar printr-o muncă asiduă, să cîş- conducerea şantierului ? !
tigafi orginalitate şi mai multă De ce ătîta întîrziere ?! La
duduie puternic. călzite lingourile de otel de di­ ^ului provenit întreg răsăritul s-aprinde dexteritate. Versurile au o oare­ această întrebare nimeni în a- PAULA POPA
din laminare l-a preocupat mult care sensibilitate şi dispun de fară de conducerea grupului 1
Macaralele intro-1"*'" ferite mărci. După ce a făcut Din fumul albastru se văd tot mai rar imagini preţioase. De asemenea de şantiere nu poate să răs­ (de la subredaeţia noastră vo­
“pe^Jt~ov-. TIo“an“ Miclea; SOAtîÎn~d1 de nici conţinutul nu este sărac. pundă.
duc în cuptoare ^ aceste constatări s-a adresat oa- vo(rbă cu oamenii asupra ^cau- Cîmpii si păduri fumegînde. Strofe ca acestea merită aten­ luntară din Ghelar)
zelor care duc la rebuturi in ţie :
lingourile reci şi metrilor, spunîndu-le : procesul de laminare-el a expli­ Unele versuri trebuie însă re­
cat atât laminatorilor cit şi ma- tuşate. Sînt lipsite de sens, nu Iar de mine să n-ai grijă,
scot din ele pe Dacă vom lucră tot aşa, nevranţilor cît pierde secţia din sînt clare. Pentru viitor căutaţi
să fiţi mai exigent faţă de lim­ Că-s voinic, şi lingă mine,
cele calde, pentru laminare. De „ sg şfj-ţj py vom cîştiga între- cauza rebuturilor şi cît ar cîş- pezimea ideilor pe care vreţi să
le exprimaţi. Feriţi-vă de ima­ Cot la cot, cu arma-n mină
munca îochiştilor şi mâcaragi- cerea '' cu laminatorii reşiţeni. tiga dacă acestea ar îi reduse ginea artistică care nu spune
i]or depinde în bună măsură Felul în care lucrăm în prezent nimic. Căutaţi să nu realizaţi I-un soldat din Uniune.
sub cifra admisă. imagini doar de dragul imagini­
producţia laminorului. Dacă la­ nu este satisfăcător. Pentru ca lor. Vă rugăm să ne mai Un soldat ca mii şi sute Halal depozit
minatorii nu primesc la timp să obţinem o producţie sporită — Reducînd rebuturile sub ci­ scrieţi.
destule lingouri calde laminorul Bun ia suflet, ce mă-nvaţă F \ încolo de Crăciuneasa, a- Următorul transport este depo­
stă, iar dacă tehnologia de în­ de laminate trebuie să ne orga­ fra admisă —- le-a spus el — ION MARINESCU (Chiţid). preape de linia ferată în­ zitat anoi peste blocurile ce de
călzire a lingouri lor e încălcată nizăm mai bine munca. Una din „inaugurare" este o poezie ca­ Cum, cînd o-i veni acasă, abia se mai văd din pietrişul a-
creşte rebutul, iar producţia sca­ căile sporirii producţiei de la­ noi putem dă în fiecare lună re place. Versul este limpede gustă Hunedoara—!Ghelar, sînt dus de torent şi care au şi în­
şi curgător. Imaginea artisti­ Să-mi croiesc o nouă viaţă. depozitate sub sîrmele îunicufa- ceput să se deterioreze. Cîte blo­
de. Intr-un timp în procesul de minate este reducerea rebutului. mai multe laminate de oţel pes- că, bine aleasă, îmbogăţeşte rului mari bucăţi de marmoră curi s-au stricat în acest fel nu
te plan în contul angajamentu- poezia. Versuri ca cele de mai ION PURECE (Haţeg). Din aduse de la cariera Alun pentru se ştie dar se poate afla calcu-
producţie îşi făcuseră loc unele Apoi i-a îndemnat pe macară- jos reţin atenţia: „Fiul Lunei" am dedus că scrieţi a fi transportate. Unele ating
neajunsuri. Acestea l-au frămîn- giştii Aurel Cernat, Karl Karol lui, putem realiza mai multe e- cu destulă uşurinţă versuri. A- lîndu-se munca cheltuită cu ex­
Lumina, în amurguri ceastă uşurinţă trebuie însă în­ dimensiuni de 1 m.c., altele sînt
tat mult pe tov. Vasile Clitan. şi Wilhelm Elsassel să introdu­ conomii. De aceea lupta împo­ soţită de o muncă mai perseve­ mai mici. Dar şi acestea din tragerea şi transportul ei pînă
In becuri a-nflorit rentă. Poezia „Fiul Lunei“ e
Organizaţia de bază i-a atras că lingourile cu maselota în jos triva rebuturilor este o sarcină scrisă la suprafaţă, îi lipseşte urmă au fost mari. Ele au fost aicî. Şi, dacă conducerea între­
Prinzînd la gît şiraguri unitatea. Spre exemplu, ideea pe
atenţia că se produc prea multe şi să le aranjeze în aşa fel în a noastră, a tuturor. care aţi intenţionat s-o transmi­ însă lăsate, de cine ştie cînd, prinderii „Bampotoc" nu va fua
rebuturi prin arderea lingouri- cuptoare înc-ît flacăra să bată Sătucului iubii. teţi cititorului este slab reflecta­ pe locul de vărsare a unui to­
lor, că nu întotdeauna tehnolo­ Indemnînd zi de zi muncitorii tă şi de abia în ultimele strofe. rent care, în timpul ploilor, de­ măsuri pentru a se găsi un Ioc
gia este respectată şi i-a cerut Printre ele. F-ochiştiî au fost în- Căsuţele sfioase
să studieze această problemă şi drumaţi. să ţină seamă de teh­ să lucreze mai atent, şi să res­ Există de asemenea, mai a- pozitează peste blocurile de mar­ mai bun de depozitarea marmo­
să stea de vorbă cu oamenii nologia de încălzire a lingouri- Din basm zici c-au ieşit les în ultimele visuri, nume­ rei, pagubele vor fi mai mari cu
pentru .ca .lucrurile .să fie. în­ lor de oţel de diferite mărci, in- pecte tehnologia de laminare moră bucăţi de piatră rupte din
dreptate- în cel mai scurt timp. dicîndu-le temperatura la care Aşa par de frumoase fiecare zi care trece. Dar mai
prescrisă pentru fiecare marcă stîncile apropiate, acoperindu-le. bine este să se ia măsuri!
Studiind cauzele care duc la trebuie încălzite. Cu chipul aurit.
rebuturi tov. V. Glitan, a ob­ Şi lucrurile ' s-au îndrep­
servat că lingourile se încarcă Pentru viitor e bine să acor­
în cuptoare cu maselota în sus, tat. In luna septembrie de
pildă, nu s-au înregistrat

că nu sînt aşezate cum trebuie rebuturi, iar în luna oc- de oţel şi profil s-a reuşit să se daţi mai multă profunzime ver­ roase stîngăcii, ceea ce dove­

în cuptoare, iar flacăra, în. loc tombrie acestea au fost cu 50 evite producerea de rebuturi sului. Conţinutul de idei;să fie mai deşte că le-aţi scris în fugă. Pe Speculant Delict de hoţie
prin împăturiri şi înfăşurări. bogat, mai edificator. Intr-o vii­ unele locuri versul este lipsit de
să bată printre ele, bate direct la sută mai mici daoî-t procen­ Fiecare muncitor lucrează acum toare pagină literară, dacă spa­ logică. Nu se desprinde clar
în lingourile aşezate în faţa în­ tul admis. mai atent, gu răspundere. Şi ţiul ne va permite, o vom pu­ ceea ce aţi vrut să spuneţi. Deci
rezultatele obţinute sînt îmbu­ blica. mai multă atenţie la logica ver­
La, mina Lupeni curătoare. Din luna aprilie se sului. Reluată, poezia ar pu­ Individul Nicolae Petraş, din Alba Profitînd de lipsa de la domiciliu a
lucrează cu rebut sub procentul „Hai să-ntiridem hora mare" tea căpăta mai multă viaţă, duliia se ocupa de mai mult timp ou unui cetăţean din O. M. Hunedoara,
Conferinţa de partid pe mină Koos Ladislau, delegat la con­ admis. Mărturie stau cele peste este o poezie căreia îi lipseşte altfel versurile rămin deabia' tăierea clandestină de viţei şi comer­ Individul Ionel Dîrjan s-a introdus sea­
a constituit pentru minerii de la ferinţă, care a îmbrăţişat de cu- 14.000 tone laminate peste plan originalitatea. Versul, pe unele creionate. cializarea cărnii la preţuri de specu­ ra în casă, furînd mai multe obiecte
Lupeni un nou prilej de inten­ rînd iniţiativa Iui Nicolae Mi­ lă. Pentru asemenea fapte a fost con-- casnice.
sificare a eforturilor pentru spo­ litam. Multe tone de cărbune locuri, este schematic, lozincar. damnat la închisoare corecţională.
Organele de miliţie prdcedînd la
SIS5S- Nici după ispăşirea pedepsei el însă urmărirea hoţului, l-au descoperit şi
n-a renunţat,la tăierea clandestină a. trimis în judecată. Pentru delictul de
rirea producţiei de cărbune. In peste plan au extras şi brigăzi­ în contul angajamentului de la viţeilor Prins din nou asupra faptu­ hoţie Tribunalul popular al raionului
lui şi trimis în judecată Nicolae Pe- Hunedoara l-a condamnat pe Ionel
cinstea acestui eveniment de le comuniştilor Vasile Feher, începutul anului şi pînă la 1 traş' 'a ' fost condamnat de Tribunalul Dîrjan la 5 ani închisoare corecţio­
popular al raionului Alba la 5 ani în­ nală şi 2 ani interdicţie corecţională.
seamă, marea majoritate a bri­ Andrei Doboy, Ioan Scheianu noiembrie. chisoare corecţională. 1
găzilor au obţinut rezultate din­ şi Alexandru Rotaru, delegaţi Scandalagiu
Sentinţa a rămas definitivă.
tre cele mai frumoase. Astfel, şi ei Ia conferinţă.

minerii sectorului I B au extras Pe exploatare, în perioada a-

în perioada 1-19 noiembrie a.c. mintită, planul de producţie a j Produsele fabricii de teracotă D elap id ato r Intr-o seară, individul Lascu Mihăia-
mai bine de 650 tone cărbune fost depăşit cu 1.611 tone de din Deva, sînt mult apreciate sa din comuna Coroieşti, raionul Pe­
în afara sarcinilor de plan, cea cărbune. Individul Romiilus Oîmporescu, fiind troşani, a intrat în căminul cultural
mai bună brigadă dovedindu-se ţ de constructorii din întreaga ţa­ gestionar la magazinul mixt al coope­ conturbînd activitatea de aici. Atră-
a îi cea condusă de comunistul I. CARPEN ră. Gahleie pentru sobe produse rativei de consum „Victoria“ din co­ gîridu-i-se atenţia de către Gh. Zgura,
aici, sînt de bună calitate şi au muna Boşorod, raionul Haţeg, a dela­ scandalagiul a părăsit localul.
corespondent pidat din avutul cooperativei suma de
93.810 lei. La plecarea de la cămin a cetăţea­
un aspect frumos. nului Gh. Zgura însă, individul Lascu
Fiind descoperit la un control finan­ M hâiasa l-a atacat, rănindu-1 cu cor­
Prin contribuţia cetăţenilor La reclama bună a produse­ ciar numitul a fost deferit justiţiei. puri tari,
lor întreprinderii, contribuie în Pentru delapidare din avutul obştesc,
Tribunalul popular al raionului Ha­ Pentru aceste fapte Tribunalul popu­
In adunările cetăţeneşti ce au min cultural la Runcu Mare, egală măsură toţi muncitorii. ţeg i-a condamnat la 20 ani muncă lar raional Petroşani l-a condamnat
avut loc la începutul anului, lo- s-au reparat şcolile de Ia Ceri- Printre fruntaşii de aici se nu­ silnică, confiscarea averii şi 10 ani de­ pe Lascu Mibăiasa la 4 ani închisoare
cuitorii comunei Lelese au votat şor, Runcu Mare şi Sohodol şi mără şi echipa de glazafori gradare civică.
corecţională şi la plata de despăgubiri
o contribuţie voluntară în va­ au fost procurate 30.000 bucăţi formată din Lazăr Neamţu, Flo- Sentinţa a rămas definitivă. civile.
loare de 16.200 Iei. Suma fiind cărămidă pentru construcţia că­
strînsă încă de Ia finele lunii minului cultural de Ia Lelese. rica Modola şi Zamfira Furdui.
octombrie, cetăţenii din Lelese La începutul anului 1960 vor
au reuşit să realizeze importan­ putea începe la Lelese lucrările j Ei îşi depăşesc norma lunară
te obiective de folos obştesc. de construcţie ale noului cămin
în medie cu 3—5 la sută.

IN CLIŞEU: Echipa de gla-

zatori la locul de muncă. i, ,? m ' ,g< Z' „

Astfel, a fost amenajat un că- cultural.

jOOCCXXXXÎOOOOCX»OCCCOOCOOOOCOOOCOOOOOOΫX>OOCXXXXXXX5tXXXXXXXXXXXXX»OOOCCXXX>ÎXXXîCOOOOCX)OOtXXXXîOCX»3COOOOCOO tCOOODOSXCCCOCCOOOOOCîXXXX

mai amindoi nu pot duce greul a-şi valorifica tot „talentul" de „Grija" pentru bunul mers Ei formează spuma, caimacul în­
întreprinderii, deoarece există a- al întreprinderii „1 Mai" merge treprinderii. Cu ei şi prin ei se
96 cclo multe servicii, care de care care dispune.
mai importante şi toate trebuie Dar dacă inginerul şef s-a în­ mai departe. întreprinderea mai rezolvă totul. Cu ei şi cu „con­
sem en să aibă în frunte cîte un. şef — grijit să aibă o mină forte pe linia are încă multe servicii şi multe tribuţia“¦lor directă planul de
C oloana ş e filo r mîini prelungite ale: inginerului serviciului tehnic, de ce nu s-ar responsabilităţi. Şi, cum e fi­ . producţie a fost îndeplinit pe
singur nici n-ar putea face prea şef şi contabilului şef. Şi pen­ fi îngrijii şi contabilul şef să resc, toate trebuie să aibă în trimestrul 1 in proporţie de
Mult a mai suferit şi între- cînd recomandări, dînd indica­ mare lucru. De prin anul 1950 tru că serviciul tehnic îşi are aibă un şef al serviciului finan­ frunte oameni „destoinici", unul 90,11 la sută, pe trimestrul II
„ prinderea de industrie locală ţii, pledind, declarînd şi „re­ şi-a făcut apariţia aici Stancu importanţa sa, în fruntea lui nu ciar după calapodul lui. Se pa­ şi unul. Asemenea oameni s-au în proporţie de 88,62 la sută,
zolvind“ diferite probleme spi­ Boris, cocoţat în postul de con­ poate fi decît un om priceput, re însă că din acest punct de găsit şi s-au pus la întreprin­ pe trimestrul III în proporţie de
„1 Mai" Deva pînă a ajuns în noase ale întreprinderii. De tabil şef. El este colaboratorul bun organizator şi bun tehni­ vedere e rămas în urma ingine­ derea respectivă. Funcţia de 90,17 la sută iar în trimestrul
stadiul actual. A trebuit să se cînd e el tot aşa a procedat. apropiat şi „compatriotul" ing. cian. rului şef. Ca şef al serviciului normatoare principală o ocupă IV se va vedea. Cu mina lor fă­
nască, să crească, să se lăr­ Nu intrăm în prea multe amă­ Solinski. E pe cit de „grijuliu", financiar n-a reuşit să promo­ Halochi Maria, pricepută şi des­ cătoare de minuni, întreprin­
gească şi în cele din urmă să nunte căci nu interesează unde pe atît de ...„mobilizator'". Cine Ca din pămînt şi-a făcut a- veze decît pe Popovici Ioan. A- curcăreaţă fără pereche. La fos­ derea a înregistrat..., adică n-a.
se... consolideze. De consolidat a fost el înainte de 23 August e „îndrumat" de el capătă elan pariţia, în calitate de şef al ser­ cesta nu e un om atît de um­ tul moşier, al cărui fiică este, înregistrat nimic din angaja­
n-am putea spune că s-a conso­ 1944 şi nici ce a făcut sau cum în muncă. Şi Stancu Boris are viciului tehnic,. Filip Alexan­ blat. Din perioada cînd era nu a făcut altceva decît a „nor­ mentul' luat în urma plenarei
lidat încă, dar e în curs de „con­ s-a format de atunci încoace. ce are cu muncitorii înaintaţi, li dru. Să fi umblat cu lumina­ membru al P.N.Ţ. nu s-a ales mat" şi a „planificai".¦ Aşa că C.C. al P.M.R. din iulie a.c. An­
solidare". Şi va deveni — după Adevărul e că a acumulat o „ajută" şi-i „stimează" ca ni­ rea şi un om mai „potrivit“ de­ cu prea multe. Dar ce sâ-i faci! şi ea îşi „merită“ funcţia.
toate probabilităţile — una din „experienţa bogată în institu­ meni altui. E slăbiciunea lui şi cît el nu se găsea. In cariera gajamentul n-a fost mare:
cele mai solide întreprinderi si­ ţiile pe unde a lucrat şi, în mod n-ai ce-i face. De pe fotoliul, lui de pînă acum a dovedit Se descurcă şi el cum poate, Nu se ştie dacă nu pe aceeaşi 186.000 lei economii. Timp mai
milare de pe o mare rază te­ deosebit, la prefectura fostului în care tronează, „contabilizea­ multă iniţiativă în domeniul or­ face ce poate şi n-are cu nimeni moşie (dacă nu pe aceea, pe este vină la sfîrşUul anului şi
ritorială. Şansele-i sînt „asigu­ judeţ Hunedoara. Peste tot, pe ză" aşa cum i se pare lui că e ganizatoric. Căci, uitasem să alta) a lucrat şi Sedtovski Ar- poate...
rate" deoarece, pe parcurs, de-a mai bine. E „priceput“ foc, are amintim, că orice lucru mai nimic. tur, în calitate de vătaf. O. fi
lungul anilor săi de activitate, unde a fost, s-a purtat cu subal­ o experienţă... să te tot „închini" întîi îl organizează şi apoi îl una, o fi alta, nu se ştie. Prin­
au crescut aici multe cadre, s-au ternii) ca un părinte milostiv, li în faţa ei. Şi-a îmbogăţit-o execută. Şi nu concepe nimic în Dar aprovizionarea ? Ce e cu cipalul e că acuma îşi are loc­ *
specializat oamenii, s-au matu­ ajuta, îi îndruma şi chiar îi mult la întreprinderea „I Mai" afara cadrului organizatoric. aprovizionarea ? E un serviciu şorul asigurat, in funcţia de
rizat şi-acum totul merge ca... „mîngiia“.. Mulţi îi sînt recu­ în cei aproape zece ani de cînd Aşa a fost el învăţat şi tot aşa care nu merită atenţie ? Nu ar responsabil la ba'Ntiera din De­ E greu de crezut, totuşi, că
pe roate. noscători. pentru această „mîn- lucrează aici. Zece ani. De a- a procedat şi în funcţia de răs­ trebui ca şi aici să fie o minte va, unde-şi oferă tot ce are mai se va mai putea face ceva în
gîiere" şi nu-l uită niciodată. tunci tot „contabilizează" şi pundere pe care a avut-o în luminată ? Sigur că da. Şi „valoros". ¦ direcţia realizării pianului de
N-a fost deloc uşor pentru Nu-l uită nici Ilc Adam, nici Du­ „aranjează“. Şi atitea a aran­ organizaţia tineretului liberal. A- s-a căutat mult o asemenea producţie şi îndeosebi în direc­
cei ce s-au perindat la condu­ ca Ana nici alţii. jat incit numai capul lui e în colo a avut merite deosebite, Întreprinderea are şi o ca­ ţia îndeplinirii angajamentului
cerea întreprinderii să selecţio­ stare să facă „lumină“ in siste­ minte dar se pare că nu s-a rieră de bentonitâ, produs de ma­ luat. In zaHar s-ar strădui
neze din mulţimea de oameni a- Acum, în calitatea ce o are, mul de aranjare. fapt pentru care i s-a şi încre­ găsit pe plac şi a trebuit ca re importanţă pentru economie. muncitorii să îndeplinească şi
semenea „talente“ care să con­ se „îngrijeşte" mult de mer­ totul să se rezume la figura şi De aceea, ca şef, şi om de con­ să depăşească sarcinile de plan,
ducă cu „pricepere" serviciile şi sul producţiei. Să nu prindă pe Buni băieţi amindoi. Nu poţi dinţat munca de conducere a „meritul“ de care se bucură ducere a acesteia, a fost insta­ în zadar ar veni ei cu 'iniţia­
secţiile întreprinderii. vreunul că pune piedici că e face nici o distincţie. Sînt ca Crişan Traiati. Nu-i el „apă lat Olteanu Gheorghe, om cu tive, propuneri, etc., deoarece
vai. de capul tui. Şi nu cumva două picături de apă, ca doi tineretului liberal din fostul ju­ sfinţită" dar merge. Se descur­ multe „mérité" ce i-au fost apre­ toate se izbesc de coloana ce­
Strădanii mari şi sacrificii să se atingă cineva de munci­ bobocei în puf moale. Şi se în­ că. S-a descurcat peste tot. A ciate şi de conducerea ¦mişcării lor ce ocupă posturile mai sus
disperate s-au depus, în primul tori că acela o să aibă de-a face ţeleg bine, bine de tot. Nu de­ deţ Hunedoara. Acolo a învă­ fost şi pe la O.C.L. şi s-a . legionare unde a activat pe amintite.
rînd, pentru a aduce aici un in­ cu inginerul Solinski — căci geaba unul este inginer şef, descurcat şi pe acolo. Organe­ vremuri. y
giner şef, o mină forte de care despre el este vorba. şi altul contpbil şef. Şefi amin­ ţat partea organizatorică, iar lor noastre de stat li s-a „părut" ’Atîta timp cît serviciile respec­
să se servească întreprinderea. că a avut ceva încurcătură cu „Bun băiat" e şi Sturek lo- tive nu sînt curăţate de acest
Şi a fost adus un om cum rar Ei dar, irig. Solinski nu e doi. Se simt în largul lor, se partea tehnică o cunoaşte bine avutul obştesc şi l-au condam­ sif, şeful fabricii de nasturi. E soi de oameni, treburile nu vor
se pot găsi. Nu. odată acesta singura mină „forte" in între­ bun şi milostiv căci aşa era şi merge decît aşa ca pînă acum.
a putut fi văzut ia secţiile în­ prinderea respectivă. De altfel, ajută reciproc, împărtăşindu-şi de cînd era maior în armata nat. la doi. ani închisoare co­ cînd conducea această fabrică
recţională. Dar nu-i nimic, în­ în calitate de proprietar al ei. Să se ia măsuri pentru înlă­
treprinderii : poligrafie, ba­ şi bucuriile şi necazurile. antonesciană. După cum se ve­ chisoarea e închisoare, faptele „Buni băieţi" sînt şi alţii care
sînt fapte; toate au trecut şi o- ocupă alte funcţii, în alte ser­ turarea coloanei respective şi să
lastieră, fabrica de nasturi, tim- Cit ar fi ei de buni însă, nu­ de, n-a fost „nime-n lume". A
mul, „reabilitat", are dreptul să se netezească drumul pentru o
plârie etc. dind îndrumări, fă- umblat mult, a învăţat mult şi
mutică creatoare, rodnică, in
„cunoaşte" mult. Şi, postul ce-l
muncească şi — după unii —; vicii. Dar cei mai „buni" sînt, folosul nostru, a tuturor J
ocupă acum la întreprinderea
să „organizeze" (chipurile ?!). fără îndoială, cei amintiţi aici. S. IVANUŞ ,
„1 Mai“, ii oferă prilejui de